Citez din “diortosirea” Bartolomeu Anania: Oare nouă nu ne stă’n putere să purtăm cu noi o femeie-soră, ca şi ceilalţi apostoli şi ca fraţii Domnului şi ca Chefa?
Notă explicativă la femeie-soră:
„Femeie creştină; din categoria celor ce, asemenea sfintelor femei (Lc 8, 2-3), îi însoţeau pe apostoli, făcându-le menajul şi scutindu-i astfel de grijile mărunte.”
Sintagma tradusă prin femeie-soră este adelphē gynē care poate însemna „femeie-soră” sau „soţie-soră”. Evident, adelphē se referă la „soră” de credinţă, dar ce înseamnă în acest context gynē? Se referă la o femeie care se ocupă de „grijile mărunte” (menaj) sau la soţie? B.A. propune ca sigură o interpretare faţă există două obiecţii principale:
1) În Luca 8:2-3, despre femeile respective spune că îl sprijineau pe Isus cu ce aveau (resursele lor [financiare]), nu că îi făceau menajul.
2) Instituţia subintroductelor (syneisaktoi, fecioare care făceau menajul clericilor) datează din sec. II-III şi a început să fie condamnată sever în sec. IV, tocmai din cauza scandalurilor care au izbucnit. La începutul episcopatului său, Vasile cel Mare îi scria unui prezbiter, pe nume Gregorius:
[...] Nu sunt primul, Gregorius, nici singurul care să susţină principiul că femeile nu trebuie să trăiască alături de bărbaţi. Citeşte canonul stabilit de sfinţii Părinţi la Conciliul de la Niceea, care interzice în mod clar subintroductele. Viaţa de celibat capătă cinste prin separarea de orice companie femeiască. [...] Dă-o afară din casă şi stabileşte-o la o mănăstire. Să trăiască între fecioare, iar tu să fii slujit de bărbaţi, ca numele lui Dumnezeu să nu fie blasfemiat prin tine. [...] Dacă persişti să te cramponezi de poziţia ta clericală, fără să-ţi îndrepţi căile, vei fi anatemizat înaintea poporului şi toţi cei care te primesc vor fi excomunicaţi în toată biserica.
Aşadar, B.A. ar vrea să credem că deja apostolii aveau statutul prezbiterilor/epsicopilor din sec. II-IV, care adesea erau slujiţi de femei dedicate celibatului. În realitate, Pavel se referă la faptul că el a renunţat la căsătorie (spre deosebire de ceilalţi apostoli), deşi ar fi putut să se folosească de acest “drept”.
În plus, despre apostolul Petru (Chefa) ştim sigur că era căsătorit (avea soacră). Este oare plauzibil ca Petru să-şi fi lăsat nevasta acasă şi să cutreiere lumea în lung şi în lat însoţit de o femeie-soră?
2 mai 2008 at 10:21 pm
Si, totusi, care e parerea ta?
Pavel vrea doar sa spuna ca a renuntat la casatorie?
Atunci cum explicam pratica la care se refera,practica pe care o aveau si ceilalti apostoli, printre care si Petru, aceea de a avea in anturajul lor “o sora…”?
2 mai 2008 at 11:30 pm
Pavel vrea să spună: Aş fi putut şi eu să merg în călătoriile misionare însoţit de o soţie (să beneficiez de susţinerea voastră şi pentru ea).
De altfel, există manuscrise apusene care au în versetul din 1 Cor. 9.5 termenul “soţii” (“N-am fi putut şi noi [eu şi Barnaba] să avem soţii?). Textul biblic folosit de Tertullian, de pildă, are tot “soţii”.
Petru şi ceilalţi apostoli nu aveau cu ei o “soră”, ci aveau soţia (care e denumită “soră”).
11 mai 2008 at 9:50 am
Vreau sa pun in discutie urmatoarele:apostolii, scriitori ai Noului Testament au inteles sa foloseasca putine expresii in limba aramaica, limba in care s-au rostit toate dialogurile din Evanghelii, traduse insa in marea lor majoritate in greaca.Printre expresiile redate in aramaica se afla si “Talita cumi”(Marcu 5:4), cuvinte rostite de Cristos catre fiica lui Iair,pe care a inviat-o. O expresie asemanatoare foloseste Petru, atunci cand o invie pe Tabita. El rosteste: “Tabita, scoala-te”(Fapte 9:40), care, transpus in ebraica, ar deveni:”Tabita, talita”. …timpul a trecut, si, cei mai multi dintre noi n-am fi stiut de aceasta armonie daca “Talita cumi” nu ar fi fost lasata in limba aramaica, printre multele cuvinte grecesti. Oare sa fie aceasta o simpla coincidenta, sau este un mesaj care se asteapta descifrat?
11 mai 2008 at 9:11 pm
Atenţie, riscaţi să cădeţi în speculaţii injuste. “Talitha” înseamnă “feţiţă” în aramaică, iar la “ridică-te” se spune “koum”. Deci Petru i-ar fi spus “Tabita, koum” în Fapte 9:40. În orice caz, nu citesc aici niciun fel de mesaj cu semnificaţie specială. Nu trebuie să facem cabalism cu Scriptura, fiindcă “litera ucide”. Ceea ce dă viaţă este “spiritul [textului]“.
12 mai 2008 at 11:14 am
Citez din ‘Dictionarul biblic’-1995: “cuvantul folosit pentru ~fetita~, ~koumi~ deriva de la o radacina care inseamna ~miel~, si este un termen afectuos, putandu-se reda prin ~mielusea~”. Dumneavoastra spuneti ca ~talitha~ inseamna ~fetita~. Eu sunt inclinat sa cred varianta din Dictionar. Sunt de parere ca speculatiile, chiar si cele injuste, cand sunt ne-voite, si deci corectate, sunt roditoare. Intr-adevar, ‘litera ucide’ dar si ‘cuvantul zideste’, adica sunt cuvinte care ne ajuta sa intelegem corect “spiritul textului”.Dumneavoastra, care va ocupati de dezvaluirea sensului, de cele mai multe ori sensurilor, unor cuvinte, lucru pentru care va felicit sincer, stiti mai bine decat mine aceste aspecte. Eu sunt convins ca Biblia este un mare mesaj,in care sunt cuprinse multe, si incontinuu de descoperit, mesaje particulare. Putem sa le spunem acestor descoperiri sau oricum altcumva, oricum ele ni se descopera numai prin harul pe care Dumnezeu L-a dat unora. Noua, si cand zic ‘noua’, ma includ pe mine si pe altii asemenea mie, dumneavoastra sunteti, poate, o persoana dotata cu astfel de har, noua, deci, nu ne ramane decat sa ne invrednicim a citi Biblia, dar si a citi mesajele lamurite de catre astfel de oameni alesi de Providenta.
12 mai 2008 at 3:57 pm
Nu ştiu cine e autorul dicţionarului pe care îl citaţi, dar eu citez mai jos din Lexiconul Bauer-Danker-Arndt-Gingrich
talitha Aram.= girl, little girl Mk 5:41.
Arndt, W., Danker, F. W., & Bauer, W. (2000). A Greek-English lexicon of the New Testament and other early Christian literature. (3rd ed.) (988). Chicago: University of Chicago Press.
După cum puteţi vedea, definiţia este la p. 988. Acesta este lexiconul cel mai bun la ora actuală.
Lexiconul Louw-Nida spune
ταλιθα: (an Aramaic word in an emphatic form) the designation for a little girl, probably implying affectionate concern—‘girl, little girl.’ ταλιθα κουμ, ὅ ἐστιν μεθερμηνευόμενον Τὸ κοράσιον, σοὶ λέγω, ἔγειρε ‘talitha koum, which interpreted means, Little girl, I say to you, get up’ Mk 5.41.
Louw, J. P., & Nida, E. A. (1996, c1989). Greek-English lexicon of the New Testament : Based on semantic domains (electronic ed. of the 2nd edition.) (1:110). New York: United Bible societies.
13 mai 2008 at 8:07 am
Oare nu va place sa fiti contrazis? Daca o fac, va rog sa ma iertati. Si daca gesesc, cer de asemenea iertare. Dar chiar gresind eu, armonia citatului discutat ramane, caci “Talita cumi”(Marcu 5:41) ar deveni “Tabita cumi”.Inca o data: iertare!
13 mai 2008 at 9:20 am
Nu e vorba dacă îmi place sau nu să fiu contrazis eu. Nu-mi place să fie contrazis ADEVĂRUL.
Vă rog să-mi spuneţi exact la ce dicţionar v-aţi referit, fiindcă vreau să văd totuşi de ce apare această discrepanţă.
Ce editură a tradus şi publicat dicţionarul respectiv? E vorba de cel publicat de Cartea Creştină, la Oradea, sau de cel în 3 volume, publicat de Stephanus?
De la ce pagină aţi luat informaţia?
13 mai 2008 at 9:21 am
Nu trebuie să vă cereţi iertare pentru nimic. Pe acest forum împărtăşim idei, facem schimb de păreri etc. Putem să ne şi contrazicem, dacă o facem în mod civilizat.
13 mai 2008 at 9:33 am
Am citat din “Dictionar biblic” ~ Editura ,Cartea Crestina’ Oradea 1995, pag.1253. Oricum, cred ca am inteles eu gresit.
13 august 2008 at 8:36 pm
frumos si cuminte dialog,de apreciat politetea si spiritul impaciuitor,felicitari,se vede ca oamenii sint nascuti din nou,gindesc.
Prin contrast,pe alte bloguri asist la paruieli in numele Domnului.
13 august 2008 at 9:08 pm
Ce să spun, şi eu sunt cam vanitos în chestiuni “academicoase” şi uneori mă aprind repede. Sper să nu ajungem totuşi să avem pe acest blog păruielile de aiuirea…