dvdNu se putea să nu scriu pe blog şi despre Chanticleer, formaţia mea corală preferată. (Ca să fiu totuşi drept, trebuie să precizez că între fanii formaţiei se numără în egală măsură sora mea cea mai mică şi mama).

Chanticleer e de fapt o “orchestră de voci”. Douăsprezece voci extraordinare, de la bas la sopran, care practic n-au nevoie de instrumentaţie. Ansamblul coral a debutat în 1978 şi de atunci şi-a schimbat mereu componenţa.

Deşi cântă de peste 30 de ani, Chanticleer nu a făcut  decât o singură înregistrare video, un concert de Crăciun în Sala de Sculpturi Medievale de la Metropolitam Museum of Art (New York).

Acustica sălii este excelentă, vocile răsună excepţional. Repertoriul este echilibrat, de la colide medievale (tulburătoarea Rosa das rosas, pusă în valoare de vocea splendidă a tenorului Matthew Oltman) la compoziţii moderne (Village Wedding) şi spirituals (într-un “medley” care îţi taie răsuflarea).

Numele corului face trimitere la cocoşul descris de Chaucer în “Povestirile din Canterbury” (In all the land for crowing he’d no peer / His voice was jollier than the organ blowing). În lumina citatului, nu se putea un nume mai adecvat.