Postarea mea anterioară are nevoie de nişte precizări suplimentare în legătură cu Sciţia şi locuitorii ei. Spunem că singurul text timpuriu care îl leagă pe Sf. Andrei de Sciţia este cel al lui Origen. Adaug aici că mai există un text, al lui Hippolit, care spune că Sf. Andrei a predicat sciţilor şi tracilor.

Bun. Acum se pune întrebarea? Ce trebuie înţeles prin „Sciţia” şi la care sciţi anume a predicat el?

De aici, de la aceste „fapte” încep interpretările. Drept-credincioşii susţin prin reconstituiri sofisticate că neapărat trebuie să fi fost Sciţia Mică. Eu n-aş fi aşa sigur. De ce? Din motivele următoare:

În Thesaurus Linguae Graece E (colecţie de texte greceşti de la Homer până în cronicarii bizantini de secol 15) există 585 de referiri la Sciţia şi 3.501 referiri la sciţi. Ca să ne dăm seama ce s-ar fi putut înţelege prin Sciţia (unde se spune că ar fi mers Sf. Andrei) ar trebui să studiem cu grijă măcar o parte semnificativă din cele pete 4.000  de referinţe. Aşa ne-am face o idee despre locul la care s-ar fi gândit în mod tipic o persoană din primele secole, la auzul denumiri „Sciţia” sau al substantivului “sciţi”.

Nu mai pun la socoteală sutele de referinţe din literatura latină din Thesaurus Linguae Latinae, care ar putea da o imagine şi mai clară.

Abia aceasta ar fi o cercetare serioasă şi vrednică de luat în seamă. Procedând astfel, un cercetător n-ar fi numai „drept-credincios”, ci şi „de bună credinţă”.

În rest, toate reconstituirile care mizează pe imaginaţie şi ignoră cu rea credinţă sursele clasice sunt, vorba unui cântec al Dalidei:

Paroles et paroles et paroles et paroles
Paroles et encore des paroles que tu sèmes au vent.