„Von guten Mächten” e ultima poezie a lui Bonhoeffer, scrisă în decembrie 1944, pentru Anul Nou 1945.

E remarcabil că în acele luni de anchetă în temniţa Gestapo-ului de pe strada Prinz-Albrecht (Berlin), Bonhoeffer a mai avut resurse pentru a scrie acest poem care emană o nădejde supraomenească şi o ancorare extraordinară în voia lui Dumnezeu.

Versurile au fost puse pe muzică. Imnul rezultat a fost inclus în Evangelisches Gesangbuch în 1993.

Mai jos versurile şi trei interpretări. Regret că nu am timp să fac o traducere. Poate mă ajută prietenii care ştiu germană. :)

Von guten Mächten treu und still umgeben,
behütet und getröstet wunderbar,
so will ich diese Tage mit euch leben,
und mit euch gehen in ein neues Jahr.

Von guten Mächten wunderbar geborgen
erwarten wir getrost, was kommen mag.
Gott ist bei uns am Abend und am Morgen
und ganz gewiß an jedem neuen Tag.

Noch will das Alte unsre Herzen quälen,
noch drückt uns böser Tage schwere Last.
Ach, Herr, gib unsern aufgeschreckten Seelen
das Heil, für das Du uns geschaffen hast.

Und reichst Du uns den schweren Kelch, den bittern
des Leids, gefüllt bis an den höchsten Rand,
so nehmen wir ihn dankbar ohne Zittern
aus Deiner guten und geliebten Hand.

Doch willst Du uns noch einmal Freude schenken
an dieser Welt und ihrer Sonne Glanz,
dann woll’n wir des Vergangenen gedenken,
und dann gehört Dir unser Leben ganz.

Laß warm und hell die Kerze heute flammen,
die Du in unsre Dunkelheit gebracht,
führ, wenn es sein kann, wieder uns zusammen!
Wir wissen es, Dein Licht scheint in der Nacht.

Wenn sich die Stille nun tief um uns breitet,
so laß uns hören jenen vollen Klang der Welt,
die unsichtbar sich um uns weitet,
all Deiner Kinder hohen Lobgesang.

Von guten Mächten wunderbar geborgen,
erwarten wir getrost, was kommen mag.
Gott ist bei uns am Abend uns am Morgen,
und ganz gewiß an jedem neuen Tag.

Update: Virgil Croitor ne oferă o versiune în română (fără rimă).

Mângâiat şi ocrotit de puterile bune
care mă înconjoară tăcut, dar cu credincioşie.
Aşa aş vrea să petrec aceste zile ,
Şi să intrăm împreună în anul nou.

Protejaţi de puterile bune în chip minunat
aşteptăm cu încredere ce va veni.
Dumnezeu este cu noi seara şi dimineaţa
Şi, cu siguranţă, din nou, în fiecare zi.

Cele vechi mai încearcă să ne chinuie inima,
Povara grea a zilelor rele încă ne mai apasă.
O, Doamne, dă sufletelor noastre tulburate mântuirea pentru care ne-ai creat.

Şi dacă ne întinzi paharul greu, amar
al suferinţei, umplut până sus,
îl luăm cu recunoştinţă, fără ezitare
din mâna ta bună şi iubitoare.

Dar dacă vrei să ne mai îngădui odată
Să ne bucurăm de strălucirea soarelui, de această lume, atunci vom medita la cele trecute
Şi apoi viaţa noastră îţi va aparţine în întregime.

Fie ca lumânarea adusă de tine în întuneric
să ardă luminos, cu căldură!
Dacă se poate, adu-ne din nou împreună
Noi ştim că lumina ta strălucește în noapte!

Acum, când liniştea se aşează în jurul nostru
Ajută-ne să auzim acel sunet de afară
Care se întinde nevăzut în jurul nostru,
Cântecul de laudă al copiilor Tăi!

Păziţi de puterea Lui în chip minunat
Aşteptăm liniştiţi ce va veni.
Domnul este cu noi seara, dimineaţa
Şi cu siguranţă, din nou zi de zi.

About these ads