sâmbătă, iulie 7th, 2012



Într-unul din dosarele cu corespondență privitoare la România am găsit o informație care m-a intrigat.

Românii (baptiști?) din Akron, Ohio, în majoritate muncitori la uzine americane, au fondat în 1918 o societate biblică românească!

William Haven, de la Societatea Biblică Americană, i-a vizitat și a scris despre ei un excelent articol în Bible Society Record, iulie 1919.

În articolul său, Haven menționează următoarele nume: Paul Budeau (Budeanu?) ‒ fost secretar al societății, Mr. Socrash ‒ fost președinte, N. Tarsan ‒ președinte, G. Zdramtian ‒ vicepreședinte, F. Rotari ‒ secretar; M. Sherban ‒ trezorier.

Dacă Paul Budeau e una și aceeași persoană cu Pavel Budeanu (viitor penticostal), înseamnă că avem un firicel biografic despre acest personaj al cărui nume e asociat cu începuturile penticostalismului românesc.

Iată mai jos o fotografie cu membrii societății. Aparatul meu e unul modest și nu poate scoate calitate mai bună. O scanare profesionistă ar pune în valoare fotografia.

De remarcat ca la 1918 Crăciunul se serba cu pom! :)

Mustața pare să fie la putere!


Turnul CUL seamănă cu o cabină telefonică. Vedere dintr-o curte interioară.

În 2009, când am fost prima dată la Biblioteca Universității, nici pasăre măiastră nu intra aici cu aparat foto.

Aceeași politică o avea pe atunci și Biblioteca Academiei din București, unde mi-am tocit coatele multă vreme în anii care au trecut.

Ei, dar mintea Albionului s-a mai deșteptat între timp!

Mintea românului mioritic nu prea.

Să mă explic!

Una dintre curțile interioare ale Bibliotecii.

Biblioteca Universității din Cambridge a decis mai nou că în sălile în care se studiază manuscrise, hărți și cărți are, cititorii pot fotografia materiale cu condiția să nu folosească blițul și să manevreze manuscrisele, cărțile etc. cu grijă. Vezi regulamentul AICI.

Cine vrea fotografii de calitate, poate apela la personalul specializat al bibliotecii.

Unul dintre coridoarele de la intrare, pe fațada dintre nord. Cât e într-o parte (ce se vede) e și în partea opusă.

Am luat o fotocopie a regulamentului bibliotecii din Cambridge, ca să-l trimit cadou Bibliotecii Academiei, la întoarcerea în România! Cu vreo doi ani în urmă, o doamnă foarte firoscoasă îmi ținea mie teoria chibritului despre cât de dificil este accesul la materialele de la British Library, cât de greu se acceptă digitalizarea lor etc. etc. O fi fost, nu zic. Dar la Cambridge politica privitoare la fotografiere s-a schimbat radical. Românul mioritic, înțepenit în mentalități comuniste, ar avea ceva de învățat din aceste schimbări!

Sala Manuscriselor.

Aici îmi tocesc coatele studiind arhiva SBB.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,771 other followers