În Luca 19:43 Isus vorbește despre un charax (palisadă, întăritură, fortificație de asediu) ridicat de vrăjmașii Ierusalimului.
În traducerile românești (Cornilescu, sinodală, Anania) avem șanțuri. Neîndoios, șanțurile erau parte din structura unei fortificații de asediu, dar totuși charax nu trimite la ideea de groapă (în jos), ci la ideea de palisadă (în sus).
De altfel, grecescul charax, charakos îl are ca stră-stră-strănepot pe banalul arac (pe care îl folosim ca să sprijinim răsadurile de pătlăgele etc.)
ὅτι ἥξουσιν ἡμέραι ἐπὶ σὲ καὶ παρεμβαλοῦσιν οἱ ἐχθροί σου χάρακά σοι καὶ περικυκλώσουσίν σε καὶ συνέξουσίν σε πάντοθεν
Il viendra sur toi des jours où tes ennemis t ‘environneront de tranchées, t ‘enfermeront, et te serreront de toutes parts;
Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile:
8 august 2012 at 6:16 pm
Ieronim a căzut în același șanț hermeneutic: “quia venient dies in te et circumdabunt te inimici tui vallo et circumdabunt te et coangustabunt te undique”. “Vallum” are și dânsul strănepoti în aceeași gospodărie.
8 august 2012 at 6:48 pm
Dar „vallum” mi se pare o redare destul de bună a termenului grecesc, pe când „șanț” nu e.
Apropo, aproape de Medgidia e o localitate intitulată „valul lui Traian”, care – presupun – evocă un meterez de pământ ridicat de oștirile romane în luptele lor cu „cei mai viteji și mai drepți dintre traci” (din care descind în linie directă Ponta și Antonescu).
8 august 2012 at 7:04 pm
“Vallum” ajunsese sa insemne zid de aparare (in cazul Valului lui Traian, limes-ul imperiului), însă acesta se pare ca iși avea obârșia în ridicarea unei movile prin săparea unui șanț, la fel cum se ridicau și palisadele antice. Șanțul era ză mazăr end ză fazăr al economiei militare.
8 august 2012 at 7:48 pm
Ei, dar în cazul ăsta, când zici „vallum”, te gândești la o ridicătură, nu la un șanț. Deci tot e mai aproape de palisadă.
8 august 2012 at 7:20 pm
NTR redă prin “rampe de asalt”. Probabil că, iniţial, ostaşii romani au asediat Ierusalimul cu palisade, iar apoi au trecut la edificarea unor rampe de asalt, construite prin aducerea de pământ şi aglomerarea sa în straturi pentru ridicarea la nivelul meterezelor.
8 august 2012 at 7:49 pm
Cam neologică, asta cu „rampele”. Mai avem un pic și ajungem la rampa de lansare.
8 august 2012 at 7:49 pm
“סוללות חול”
Tranşeele sunt şi în sus, sunt şi în jos. Mai precis se face o groapă (deci în jos) şi pământul din groapă se pune în faţă (deci în sus). Astăzi cred că s-ar numi “poziţii întărite”.
Palisada are şi ea şanţ…
upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/48/Limes01.jpg
… numai că spre deosebire de tranşee… apare şi o întăritură de lemn.
Un parfum românesc ar fi şi “redută” (cu întăritură de nuiele), care are o legătură şi cu “arac”, şi este în bagajul de apărare turc deci poate avea o legătură cu iudeii… numai că reduta nu este o construcţie ofensivă ci una defensivă.
Despre asta ar putea fi vorba:
dianacoman.com/blog/wp-content/uploads/2010/06/transee3-e1277409416592-225×300.jpg
dar nu cred
Ceea ce mă pune însă în încurcătură este varianta în Vulgata…
quia venient dies in te et circumdabunt te inimici tui vallo et circumdabunt te et coangustabunt te undique
Vallo se referă la întăritură zidită.
cache.virtualtourist.com/4/4599670-Vallo_delle_Mura_Lecco_Italy_Lecco.jpg
Care este totuşi şi ea defensivă.
Trebuie deci gândit logic la un sistem care să apere faţă de sistemul de apărare al Ierusalimului (respectiv aruncare de pietre), săgeţi, catapulte… dar care să împiedice pe cei din cetate să iasă… Astăzi ştim că Titus a întreprins cu moderație asediul Ierusalimului din anul 70, deci nu a fost foarte violent. Recunosc că nu am găsit nimic pe moment despre asta. Există totuşi o carte scrisă de Iosephus Flavius care descrie această acţiune începută de Vespasian în 66 şi încheiată de Titus (fiul său) în 73. Deci cel mai simplu ar fi de citit acea carte.
8 august 2012 at 8:02 pm
Tranșeele sunt mai mult în jos decât în sus.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Tranch%C3%A9e
8 august 2012 at 9:03 pm
Ferindu-mă să dau link-uri, am dat greş în reprezentare…
tranşee
8 august 2012 at 9:08 pm
Tranşee există şi în limba rămână, fără a vede şanţuri pentru ţevi.
Iată unul de nuiele
http://absentul.blog.com/files/2011/12/soldati-in-transee-verdea-aprilie-1917-300×222.jpg
8 august 2012 at 9:33 pm
Am dat informația de la (vorba lui Antonescu), mama și tata tranșeelor, adică din limba franceză. De la mama lor, tranșeele sunt mai mult gropi (în jos) decât movile (în sus).
8 august 2012 at 9:42 pm
Păi atunci acceptaţi şi tranşeul cu parapet…
B. − DÉFENSE
1. Dans la guerre de siège, fossé profond creusé par les assaillants pour pouvoir s’approcher à couvert. Synon. boyau, sape2.Parapet d’une tranchée; tranchée double (à double parapet); tête de tranchée (partie de la tranchée la plus proche de la place assiégée). Les fièvres (…) ont déjà comblé de morts, dès 1834, les premières tranchées de la citadelle (Michelet, Journal, 1838, p. 279).Le 19 août la tranchée fut ouverte devant le Trocadéro. Le 31, le Trocadéro est enlevé, ainsi que le fort Saint-Louis (Chateaubr., Mém., t. 3, 1848, p. 213).
2. P. ext. Fossé, creusé à proximité des lignes ennemies, permettant la circulation des troupes et le tir à couvert. Lignes, réseau des tranchées; tranchée protégée par des sacs de terre; artillerie, périscope de tranchée. Ça, c’est l’ancienne tranchée boche, qu’ils ont fini par lâcher… Elle est par endroits bouchée; à d’autres, criblée de trous de marmite. Les sacs de terre ont été déchirés, éventrés (…), les boiseries d’étai ont éclaté (…) les abris sont remplis jusqu’au bord par de la terre (Barbusse, Feu, 1916, p. 165).C’est d’ailleurs étonnant ce que l’argot des tranchées a pu réussir à exprimer d’idées sordides en images lugubres (Bernanos, Journal curé camp., 1936, p. 1033).
♦ Guerre de tranchées. Guerre dans laquelle le front est jalonné par une ligne continue de tranchées que chacun des deux adversaires tente de percer. Synon. guerre de position*; anton. guerre de mouvement*.Il est également évident que dans la guerre de tranchées à l’ordre du jour, il faut pouvoir lancer des bombes, donc prévoir des mortiers (Foch, Mém., t. 1, 1929, p. 249).Je fis remarquer au Président que la préparation à la guerre de tranchées était moins longue pour la troupe et surtout pour les officiers que la préparation à la guerre de mouvement (Joffre, Mém., t. 2, 1931, p. 457).
8 august 2012 at 9:35 pm
http://eroiinumor1992.files.wordpress.com/2009/02/29.jpg?w=450&h=626
Priviţi aici.
Zona în care este duşmanul (dreapta) este mai înaltă zona de fugă (stângă), diferenţa este de o jumătate de metru.
8 august 2012 at 9:41 pm
Privesc. Faptul că unele tranșee au o parte înălțată nu mă convinge că „tranșeu” (așa cum a fost definit de la bun început) are cu necesitate o parte înălțată. Mai bine m-ați convinge cu Trésor de la Langue Française informatisé decât cu fotografii. Pe mine mă interesează ce s-a înțeles de la început prin „tranșeu”, nu cum au făcut românii tranșee.
8 august 2012 at 9:45 pm
Eu înţelegeam că doriţi să traduceţi cât mai exact un text… dacă nu vă interesează faptul că acest cuvânt tranşeu, provenit în Română din limba franceză, are acelaşi înţeles chiar în Română (inclusiv legat de săpătura pentru ţevi, când cineva doreşte să fie mai preţios şi să nu spună şanţ)
8 august 2012 at 8:02 pm
Loool, faină replică!
Să mă cedez, oare, ispitei de a-mi închipui că romanii urmau să-i ejecteze pe ierusalimiteni într-o Diaspora spaţială?…
Sau să mă îndrept spre palisadele alcătuite din ţepe? Erau romanii nişte Ţepeşi şi nişte lozincarzi de genul “În piaţă, la ţepe!” ante-eventum?…