Am lăsat un comentariu la postarea pastorului Daniel Brânzei despre o nouă traducere a Bibliei, dar acest comentariu a dispărut în neant, prin urmare îl reiau pe blogul meu.
Comentariul meu viza următorul fragment.
„P.S. – Am refacut textul initial pentru că nu vreau să plecăm pe discutii laterale. (Cer scuze lui Vaisamar). Problema este despre viitor, nu despre trecut. Va rog sa ramanem in sfera titlului.”
În opinia mea, problema copyrightului pentru versiunile Cornilescu este de fapt miezul problemei. Fără acest nod gordian nu s-ar fi pus efectiv problema unei noi traduceri. Prin urmare, nu este vorba de o „discuție laterală” (colaterală?), ci de esența problemei.
Nu îmi datorați scuze, prin urmare nu aveți de ce să-mi cereți scuze mie. Eu nu sunt SBB și nu reprezint SBB. Sunt un cercetător al istoriei versiunilor Cornilescu. Intenționez să public corespondența acestuia și să fac un istoric detaliat al acestor versiuni. Disputele privitoare la copyright mă interesează foarte mult. Dvs. ați pomenit de ele voalat, fără documente, fără temeiuri. De aici și reacția mea.
6 octombrie 2012 at 6:37 pm
din cite a afirmat cu mai bine de 10 ani in urma paul negrut, copyrightul a revenit aliantei evanghelice dupa ce societatea misionara britanica a vrut sa il dea bor pe gratis dupa revolutie. pn a afirmat ca a intervenit ca aceasta sa nu se intimple ca evanghelicii sa nu ramina cumva fara traducerea lor. in ce masura sunt aceste afirmatii adevarate in sine nu pot sti, dar ce a afirmat pn am auzit cu urechile mele.
6 octombrie 2012 at 6:52 pm
Foarte interesant. Un nou subiect de cercetare!
6 octombrie 2012 at 8:38 pm
SMB renunta practic la biblia corniilescu care ar fi ajuns in posesia bor pe gratis. pn le-a scris britanicilor sa nu faca asa ceva. la oradea a parca aparut o editie cornilescu modificata cu comentariile sau notele sau ceva asemanator ale lui pl. nu e el biblist, dar e sistematician. daca oradea a putut tipari biblia cornilescu o fi ceva adevarat in ce am scris. dar in mod sigur nu am toate informatiile. si poate mai este si ceva adevar politic la mijloc….
6 octombrie 2012 at 9:22 pm
Înclin să iau cu rezerve orice astfel de informații, nu în sensul că nu vă cred pe dvs., ci că mă îndoiesc că SBB ar fi dat gratis copyrightul. Dar merită explorat subiectul.
8 octombrie 2012 at 6:11 am
in discutia ce am avut-o cu pn nu s-a pus nici un moment chestiunea banilor sau a copyrightului in sine.
8 octombrie 2012 at 3:41 pm
Din câte cunosc în problema asta drepturile de copyright le deţine Societatea Evanghelică Română. Nu cunosc informaţia legată de Paul Negruţ, dar din discuţiile cu Virgil Achihai, actualul preşedinte AER, Alianţa nu deţine drepturile la versiunea clasică Cornilescu.
6 octombrie 2012 at 7:19 pm
adică sa băgat peste tine și ți-a editat « de tot » comentariul și după aia a mai modificat și textul ca la o adică să nu mai știm ce la deranjat în caz că te umfli în pene ca un păun roșu de supărare de ce te-a editat?
ioi!
6 octombrie 2012 at 7:32 pm
A suprimat comentariile cu totul. Adică „le-a editat” din rădăcină.
Problema nu este că m-a editat. Problema este că perspectiva e complet deformată. În discuție trebuie pornit de la întrebarea: „cine are dreptul și legitimitatea de a tipări acest text”? nu de la „de ce ni se cer taxe”?
8 octombrie 2012 at 5:31 pm
Manu, imi pare rau sa intervin asa si poate o sa ma intelegi gresit, dar eu nu vad pt ce te tot ‘canonesti’ (ca tot iti plac arhaismele) atata? Merita chestia in sine? Mie mi se pare ca tu esti un cercetator care merita mai mult decat atata cercetare pe o ‘foarte subreda’ traducere (probabil voi fi excomunicat) a lui Cornilescu. Tu meritai mai mult. Sunt atatea studii interesante si chiar presante astazi. Nu, zau asa, ai facut atata carte pt a-ti omori efectiv mai bine de jumatate de an pt traducerea Cornilescu, care a fost o traducere de ‘heirupism’ – acum vorbind ca intre oameni de stiinta cu ceva cunostinte de traductologie. Greselile traductologice in aceasta versiune (probabil 1923, daca nu ma insel) sunt destule si vin din toate ‘directiile’ – lexical.(folosirea unui grai si aia inconsistent, intr-o traducere culta totusi), gramatical (nu mai vorbesc), ortografic (amestecul a doua grafii, cea cu apostrof, specifica lbii interbelice si cea din comunism – probabil o interpolare grosolana si neuniforma)…… ok, il respectam pe om pt efortul lui si perioada respectiva poate nu avea pe altcineva, dar lasa-l la muzeu….. nu merita….. Ce sa mai vorbim de traducerea VT din franceza – deci o lb dintr-o alta familie, si aia cu multe erori – orice ebraist iti poate spune….Pe scurt, care e motivatia ta in acest studiu? Efectiv il studiezi pe Cornilescu, de parca ar fi vreun nou Shakespeare roman…..sunt chiar uimit….si ce e atata de studiat, la urma urmelor? Eu te-as fi vazut implicat in teme mai interesante, mai consistente, de profunzime si care asteapta raspunsuri din mai multe directii. Iti pot sugera, dacar vrei o gramada de teme faine. Si toti care fac studii in strainatate merg pe comparatii cu ortodoxia, cumva asemanator studiului tau, care trateaza chestiuni ce-l privesc pe un ortodox convertit – well, e bine si asta, dar, mi se pare ca-i dati prea mare importanta…
Imi pare rau ca iti tai macaroana, cum se zice, dar o fac pt ca am o parere mult mai buna despre tine ca specialist, ca sa tratezi subiecte de mana a doua, pt ca asta e….din pacate.
De ce nu-l studiezi pe Bauckham, pe Christopher Wright, pe NT Wright, sau multi altii. Eu gasesc ‘missional hermeneutics’ ca un subiect de o deosebita importanta pt Biserica de azi si cercetarile biblice in general. Uite nici nu avem un termen adecvat pt el, ce zici? Pt ca la noi nu s-a studiat aproape niciodata misiologia, eu am facut-o vreun an -doi si mai e Emil la voi si Cornel Boingeanu, dar in rest – e o mare taina. In spatiul anglo-saxon – s-a trecut deja de la mai vechiul adjectiv/ adverb missionary la missional – nu doar o schimbare lexicala de duzina ci cu o intreaga teologie in spate. La noi nu s-a ajuns nici la missionary……asta e. As fi sperat ca voi, adica tu, Ciprian, Amiel de la baptisti sa mergeti mai multe spre o sincronizare cu cercetarile din vest, nu sa va impotmoliti tot in Cornilescu. El a fost, reprezinta trecutul, pionieratul din toate punctele de vedere, dar hai sa ne vedem de drum…..
Sper sa nu fi pierdut un prieten cu aceasta epistola cam neasteptata din partea ta……..Imi cer scuze daca te-am ofensat si repet, nu minimalizez lucrul tau, care cred ca e de excelenta…. ci subiectul tau…..care e de mana a doua….Fii binecuvantat!
8 octombrie 2012 at 6:40 pm
Edi,
O fi subiectul de mâna a doua în raport cu ce propui tu, dar pe mine mă interesează foarte mult. Sigur că mi-ar plăcea și mie să mă îndeletnicesc cu d-alde Bauckham, cei doi Wright și câte altele, dar când noi nu ne știm bine istoria ca evanghelici români, mă tem că ce propui tu e un lux.
Până una alta, ia să vedem ce articole și studii s-au scris despre Cornilescu în jurnale de specialitate? N-o să-mi spui că subiectul nu merită și că de aia nu s-a scris, că nu te cred. Enumeră-mi, te rog, 2-3 studii solide privitoare la traducerea Cornilescu sau la impactul acestei versiuni.
Că una e să stăm noi la o șuetă și să comentăm că nu ne place sau că ne place, și alta e să vedem ce a făcut Cornilescu în raport cu ceilalți traducători din vremea lui.
Traducerea lui revizuită a apărut în 1924 (nu 1923). Iată, m-ai convins o dată în plus că mi-am ales subiectul corect. Sunt atâtea informații eronate care circulă despre Cornilescu și traducerea lui.
Volumul cu scrisori care e acum în pregătire va lămuri multe lucruri. Iar unele scrisori sunt interesante ca mărturii despre societatea românească interbelică.