Am studiat câte ceva despre verbul dikaioun și metafora judiciară a îndreptățirii în teza mea de doctorat.
Unii bibliști ortodocși susțin că la apostolul Pavel verbul dikaioun trebuie tradus prin „a îndrepta” fiindcă apostolul vorbește de o prefacere morală, ontologică.
Nu sunt convins de asta. Nu fiindcă nu cred că un credincios nu are parte de „prefacere morală, ontologică etc.”, ci fiindcă nu cred că asta are în vedere Pavel când folosește dikaioun. Pentru „prefacere morală etc.” apostolul Pavel are alți termeni.
În orice caz, e curios că versiunile ortodoxe folosesc „a îndrepta” chiar și în VT, în pasaje care prezintă acțiunea lui Dumnezeu în termenii unei „achitări” judiciare.
De văzut Isaia 50:8, un pasaj mesianic pe care îl înțelegem cu referire la Hristos.
ὅτι ἐγγίζει ὁ δικαιώσας με τίς ὁ κρινόμενός μοι ἀντιστήτω μοι ἅμα καὶ τίς ὁ κρινόμενός μοι ἐγγισάτω μοι (Is. 50:8)
Mai jos versetul în Biblia 1688.
Foarte interesant, apostolul Pavel înțelege acest verset nu mesianic, ci cu referire la toți credincioșii. Metafora judiciară își păstrează forța ei deplină în Romani 8:33: τίς ἐγκαλέσει κατὰ ἐκλεκτῶν θεοῦ; θεὸς ὁ δικαιῶν·
Să vedem cum e tradus versetul în Biblia de la București.
Nota bene, din cauza faptului că lipsește verbul „este” în v. 34 (i.e. Hristos este), textul din Bibl. 1688 devine amiguu, putând fi înțeles exact pe dos: anume că Hristos este cel care „osândeaște”. Me ghenoito!
Precum se vede, versiunile ortodoxe obscurizează metafora judiciară. Mă întreb de ce. Are vreun biblist ortodox un răspuns plauzibil?
Sunt dispus să ascult, să învăț.
Aștept.
Iată cum sună traducerea sinodală:
Cine va ridica pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel ce îndreptează;
Ce să înțelegi din acest „îndreptează”. Aș face un sondaj de opinie între studenții de la teologie ortodoxă, pentru a vedea cum îmi explică ei acest verb.
Versiunea Anania sună mai bine.
Cine va aduce pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel ce aduce îndreptăţire;


8 octombrie 2012 at 1:46 pm
Ptr ca inca nu am acces la lucrarea ta de doctorat, as vrea sa stiu cum traduci tu “dikaioun”… Ai spus “Unii bibliști ortodocși susțin că la apostolul Pavel verbul dikaioun trebuie tradus prin „a îndrepta” fiindcă apostolul vorbește de o prefacere morală, ontologică.”…. si ai lasat traducerea lor…. dar o vreau si pe a ta (fiind neo-protestant, as vrea sa am si traducerea neo-protestanta a cuvantului!)
Chiar daca esti suparat pe mine, din dorinta de a invata, te rog s atreci peste suparare si sa imi dai un scurt raspuns! Vreau sa stiu strict parerea ta!
8 octombrie 2012 at 5:37 pm
Uite acces la ce ai cerut
) http://www.logos.ro/go?SERVICE=LOG_RO_PRODUCT&TG_KE_PRODUCT=DILEMELE_FIDELITATII&TG_KE_DIRECTORY=NOUTATI_EDITORIALE_LOG
8 octombrie 2012 at 5:46 pm
NU-ti va parea rau de investitie, din moment ce spui ca motivatia – din spatele intrebarii pe care i-ai adresat-o lui Emanuel – este “dorinta de a invata”…Ia aminte bine la ce-ti spun: parcurge (de cate ori ai nevoie) bine cartea si vei vedea rezultate, pe langa raspunsul (elaborat, nu scuccint cum il ceri acuma) la intrebarea ta!
8 octombrie 2012 at 6:24 pm
Stiu de ea.. e in plan….dar fiind totusi prea scumpa, mai trebuie sa astept…sa adun bani… am comandat deja un alt teanc de carti…..
voiam asa, la subiect….daca a prezentat ce spun ortodocsii, sa spuna si parerea lui…pe scurt!
8 octombrie 2012 at 5:03 pm
recomand pe aceasta tema studiul exceptional al marelui teolog grec P. Nellas, Indreptarea omului in Hristos dupa Sf. Ap. Pavel, publicat in volumul “Hristos – Dreptatea lui Dumnezeu si indreptarea noastra”, Deisis, 2012. De fapt, toata cartea ar trebui parcursa. E nedepasita.
8 octombrie 2012 at 6:41 pm
Mulțumesc. Am văzut că a apărut la Deisis, dar încă nu mi-am cumpărat-o.
8 octombrie 2012 at 6:26 pm
tocmai s-a spus ca ortodocsii pun un accent gresit pe semnificatie, si vii sa spui ca e nedepasita…… asa recomand si eu o carte si mai nedepasita…. “Doctrina despre justificare” de Alister Mac Grath!!
9 octombrie 2012 at 2:58 pm
Daca despre Alister McGrath (fiindca eu nu stiu nicio carte “Doctrina despre justificare” scrisa de Alister Mac Grath) este vorba, ma tem ca recomandarea ta este (putin) pe langa scopul acestei postari…Alister McGrath este anglican (sau gresesc?) deci, nici ortodox (ca Panayotis Nellas), nici neoprotestant (sic!)
10 octombrie 2012 at 8:12 am
http://www.logos.ro/go?SERVICE=LOG_RO_PRODUCT&TG_KE_PRODUCT=DOCTRINA_JUSTIFICARII&TG_KE_DIRECTORY=TEOLOGIE_LOG
da…cartea se numeste EXACT Doctrina justificarii….. am pus din greseala “despre” (dar era o “parafrazare”!)
si sa iti spun ceva… acest McGrath chiar daca nu este ce ai spus tu ca nu este, nu inseamna ca nu este autoritate in domeniu…mai mare decat Nellas sau decat tine…. cartea aceasta este ffffff utila…. si unii anglicani, daca nu stiai, merg si pe cercetarrea surselor ortodoxe…. si anglicanii sunt reformisti iesiti din catolicism ca si protestantii (si apoi si neo-protestantii-CARE NU AU IESIT DIN ORTODOXISM!!!!!!)….
McGrath este profesor de teologie la Oxford si nu ete inchistat in anlicanism!!!!!!!
A nu apela la cartea lui, consider ca e chiar o pierdere!!!!!!
Am toata seria lui…si, crede-ma, estescrisa intr-un limbaj f placut si parca te lumineaza la multe probleme…
10 octombrie 2012 at 9:22 am
Alister McGrath nu este profesor la Oxford. Verifică informațiile.
10 octombrie 2012 at 9:41 am
dar asta ce inseamna oare “din 1999 primeşte titlul de profesor universitar de teologie istorică în cadrul Universitatii Oxford. În 2001 primeşte Oxford Doctorate of Divinity pentru cercetările sale în domeniul teologiei istorice şi sistematice. Din 2004 devine directorul Centrului Oxford de Apologetică…”
poate nu mai este acum, dar din cate citesc eu A FOST, cel putin!!!!!!!!!!!!!
10 octombrie 2012 at 9:51 am
Te citez: “McGrath este profesor de teologie la Oxford”
Repet, McGrath NU ESTE profesor de teologie la Oxford. A fost.
10 octombrie 2012 at 9:42 am
oare nu trebuie sa mai invete si un profesor?:D
nu cred ca eu vorbesc chiar baliverne…daca observi, cam redau sursele!
10 octombrie 2012 at 9:51 am
Ba trebuie. Dar un filolog știe diferența dintre „este” și „a fost”. Sper că și istoricii o știu.
Cam „redai sursele”, numai că sursele tale nu sunt actualizate.
10 octombrie 2012 at 11:09 am
da…. ptr ca sursa asta o am de la Logos..si pe cartea pe care o am, spune la fel! Eu de acolo am luat-o! am uitat sa consult wikipedia!
daca a fost sau nu mai este, este mai putin important decat faptul ca a facut parte din pleiada Oxfordului. si e un nume de referinta in domeniul teologiei (de orice culoare ar fi ea!)…
acum este “Professor of Theology, Ministry, and Education at Kings College London and Head of the Centre for Theology, Religion and Culture.” (din 2008)…asat pe surse actualizate!
Ideea ce am vrut sa o reliefez este ca opera lui este nepretuita….si este autoritate in domeniu..c hiar daca nu e protestant sau ortodox (de parca numai astia detin monopolul adevarului) De ex,. se uita ca un catolic, Anselm de Canterburry a scris cea mai buna lucrare despre ispasire de pana acum, si anume “De ce S-a facut Dumnezeu om”
10 octombrie 2012 at 11:14 am
Oricum vad ca esti tare “şod” (in limbaj ardelenesc!!!
te iei de chiar si de cele mai mici chichite de exprimare….
de-abia astept sa te prind al cotitura si eu!:DDDD
10 octombrie 2012 at 11:39 am
Dacă eram atât de „șod” pe cât zici, ți-aș fi atras atenția că forma corectă e „Canterbury”, nu „Canterburry”. Mă gândesc că ai circumstanțe atenuante: de la „fulerul” (Burberry al) lui Năstase ți se trage. Brr!
10 octombrie 2012 at 12:29 pm
Offf! la “Canterbury” mi-am dat seama…dar era prea tarziu sa rectific greseala…. pe alte siteuri, ti se mai permite rectificarea sau modificarea….aici, ce e scris, ramane scris…
15 octombrie 2012 at 4:32 pm
Rămâne valabil ce am scris în comentariul anterior!…Sunt multe lucruri pe care încă nu le știu
)
10 octombrie 2012 at 8:13 am
Alister McGrath (D.Phil.), s-a născut în Belfast, Irlanda de Nord, în 1953. Studiază matematica, fizica şi chimia aplicată la Colegiul Metodist Belfast, după care obţine o bursă la Colegiul Wadham, Universitatea Oxford, unde studiază. Sef de promoţie, absolvă în 1975 şi devine cercetător în biofizică moleculară la Departamentul de Biochimie al Universitaţii Oxford, absolvind în paralel Oxford University Final Honour School of Theology. în 1977 primeste Oxford D.Phil. pentru cercetările în ştiinţele naturale, după care predă o vreme teologia la Colegiul Sf. Ioan, Universitatea Cambridge. În 1983 este numit lector de doctrină creştină la Facultatea de teologie a Universitaţii Oxford, iar din 1993 este ales lector universitar cercetător. În acelaşi an, devine profesor de teologie sistematică la Regent College, Vancouver, Canada. În 1995 este ales decan la Wycliff Hall, iar din 1999 primeşte titlul de profesor universitar de teologie istorică în cadrul Universitatii Oxford. În 2001 primeşte Oxford Doctorate of Divinity pentru cercetările sale în domeniul teologiei istorice şi sistematice. Din 2004 devine directorul Centrului Oxford de Apologetică, iar din 2006 cercetător senior asociat la Colegiul Harris Manchester, Oxford, pentru coordonarea unui proiect important de cercetare în teologia naturală finanţat de Fundaţia John Templeton. În 2005 este ales membru al Societăţii Regale a Artelor.
Samel, puine-te cu el, daca poti!
DD
10 octombrie 2012 at 8:14 am
De ce am recomandat cartea asta? ptr ca mai fusesera recomandate si alte surse…si m-am gandit ca sursa asta e chiar utila…. nu vrei sa apelezi la ea? e ok! dar tu pierzi!
8 octombrie 2012 at 8:35 pm
[...] 23. Slujirea în Medgidia văzută prin ochii străinilor (rascumparareamemoriei) 35. Întrebare pentru bibliștii ortodocși: de ce e tradus verbul dikaioun prin „a îndrepta” în v… (vaisamar) 42. Cadouri primite la conferinta femeilor sustinuta de Linda Dillow la Cluj! [...]