Pățaniile mele la Biblioteca Academiei Române sunt fără număr, fără număr. (Detalii AICI despre paradisul de la BAR.)
Acum că aproape am isprăvit cercetarea la Biblioteca Universității din Cambridge, trag linie și socotesc.
Și decid că trebuie neapărat să-i scriu dlui director al BAR. Ceea ce am și făcut în dimineața asta.
O copie a scrisorii a fost trimisă și șefului serviciului „Manuscrise / Carte rară”.
Nu mă iluzionez că o picătură ar putea trece prin stâncă. Ar fi nevoie de multe picături (chinezești) pentru a schimba mentalitățile dinozauriene de la Biblioteca Academiei Române. Nu știu alții cum sunt, dar eu aleg să-mi fac datoria.
Mai jos textul scrisorii.
***
Acad. Florin Filip
Director General,
Biblioteca Academiei Române
Calea Victoriei, 125,
Sector 1, 010071,
Bucureşti
Stimate Domnule Director Florin Filip,
Dat fiind că în trecut m-am lovit în numeroase rânduri de tarifele excesive (de fapt, aberante) aplicate de Biblioteca Academiei Române cercetătorilor români care doresc să-și fotografieze materiale pentru uz personal, de cercetare, vă trimit spre informare o copie tipărită a regulamentul Biblioteca Universității din Cambridge privind regimul fotografierii în scopuri de cercetare academică.
Regulamentul a fost postat și online, pe adresa
http://www.lib.cam.ac.uk/specialcollections/selfserviceguidelines.pdf
Fiindcă mă aflu la capătul a patru luni de cercetare în această prestigioasă instituție, am luat cunoștință în mod nemijlocit de prevederile regulamentului pe care îl atașez. Menționez că Biblioteca Universității din Cambridge (una dintre cele șase „depozite legale” din Marea Britanie) deține circa 8 milioane de volume în colecțiile ei și oferă acces deschis la raft pentru cele mai multe dintre ele.
Nu-mi fac niciun fel de iluzii că actualul regulament al BAR, cu tarifele lui exorbitante (1,6 euro/filă fotografiată) se va schimba prea curând. Nu cu mulți ani în urmă, aflat în biroul domnului director adjunct Cornel Lepădatu, încercam să pledez în sprijinul acestei cauze. Dindărătul a numeroase rotocoale de fum, domnia sa îmi spunea, cât se poate de impasibil și serios, că fotografierea articolelor de ziar nu este permisă fiindcă se urmărește protejarea colecțiilor de ziare.
N-am priceput la acea vreme și nu pricep nici acum de ce fotografierea fără bliț a unei pagini dintr-un ziar o uzează mai mult decât întinderea și manevrarea greoaie a ziarului pe un fotocopiator. De fapt, în decursul numeroaselor mele vizite la BAR am fost deseori martor ocular la procesul lent, dar inevitabil, de distrugere a colecțiilor de ziare, ca urmare a procesului de fotocopiere care supune materialele la un grad de uzură foarte ridicat. Din nefericire, direcțiunea BAR de la acea vreme a rămas surdă la argumente de bun simț.
Speranța mea este că voi apuca ziua în care Biblioteca Academiei, luând exemplul Bibliotecii Universității din Cambridge sau al altor biblioteci de renume internațional, va adopta un regulament cu adevărat „european”, care să faciliteze cercetarea, nu să o saboteze, cum se întâmplă în prezent.
Cu urări de bine,
Lector univ. dr. Emanuel Conțac
24 octombrie 2012 at 1:45 pm
Succes! Sper sa produca ceva valuri…
24 octombrie 2012 at 1:48 pm
Felicitari pentru demers si va doresc mult succes! Speram sa prindem si momentul in care sa postati si vesti bune dinspre Biblioteca Academiei (nu doar alinierea tarifelor la Euro).
24 octombrie 2012 at 3:06 pm
Reblogged this on Istorie Evanghelica and commented:
Semnalez aici un demers al lui Emanuel Conțac, un cercetător tânăr care și-a tocit coatele și în Biblioteca Academiei, instituție, care în loc să încurajeze cercetarea și valorificarea materialelor de care dispune are mai degrabă o atitudine de descurajare a cercetării și a punerii în circulația științifică a valorilor culturale. Consider că demersul lui Emanuel Conțac este binevenit și de dorit să nu rămână singular.
24 octombrie 2012 at 3:54 pm
Mai intai vreau sa va felicit ca v-ati angajat in aceasta lupta impotriva necunoasterii, uitarii si nepasarii trandave!
Dragii mei,
Va adresez rugamintea de a-mi pune la dispozitie o cale de a intra in contact cu scriitoarea Lidia Staniloae (e-mail, casuta postala, adresa unde primeste scrisori, etc.), careia doresc sa-i solicit consimtamantul de a publica traduceri in limba engleza ale unora din scrierile marelui teolog Dumitru Staniloae.
Va multumesc anticipat!
Cu respect,
Marius Golea
24 octombrie 2012 at 6:22 pm
Cred că cei de la Humanitas ar trebui să aibă informațiile astea. Au publicat vreo două cărți scrise de ea, dacă bine îmi amintesc.
24 octombrie 2012 at 9:21 pm
Hei, succes.Iar noi, aşteptăm cu nerăbdare veştile bune.
25 octombrie 2012 at 6:55 am
Reblogged this on Aradul Evanghelic and commented:
O scrisoare binevenită ce trebuie să se bucure de sprijinul tuturor celor ce iubesc cartea şi cercetarea filologică şi teologică.
Susţineţi-l pe Emanuel Conţac în demersul lui.
25 octombrie 2012 at 11:23 am
OAU!… 1,6 euro per page – asta e curata jecmaneala! Furtisag legalizat, jaf cu chitanta!
Asta-i viata-n Romania:
)
Lumea fura, plagiaza…
(Ce bine C-ACAdemia
Nu fura ci doar… taxeaza!
P.S. Cacofonia e intentionata: cum altfel as fi putut sa sugerez ca nu prea miroase bine pe-acolo? Precis ca ceva e putred la Academie: nepasare, insolenta, birocratie. – si alte asemenea cadavre…
25 octombrie 2012 at 12:07 pm
Sunteţi simpatic ca întotdeauna, domnule Alex Pop…
25 octombrie 2012 at 11:27 am
bine ca va primeste. La Bibliotecile ie;ene sunt atacata psihotronic… nu prea inteleg care este motivul. Oamenii au nevoie sa fie rai. daca primesc porunca de la cineva executa. Bibleoteca de stat este a tuturor… si daca am idei personale cum vreti sa cunosc alte opinii, cum vreti sa inteleg ce vreti daca nu vorbeste nimeni deschis, nu are curaj, ci doar executa mintea altora… asta este subcultura. pentru ca sefii sunt din structura veche si se cred stapani. haideti sa plecam din oras sa ramana calugarii care ajuta capeteniile dracesti!
15 februarie 2013 at 8:07 pm
m
15 februarie 2013 at 8:33 pm
Intr-o tara “atipica”, e normal sa avem si taxe atipice.
Si nu numai atat. Intreaga Biblioteca e atipica.
De multi ani, personalul B.A.R. se imputineaza dramatic,
ajungand la mai putin de jumatate din necesarul oricarei biblioteci moderne comparabile ca numar de publicatii detinute in propriile colectii.
Am citit nu demult ca o biblioteca din Budapaesta are de trei ori mai multi salariati decat B.A.R.
Sunt convins ca si in bibliotecile din Lusaka sau din Ouagadougou lucreaza mai multi bibliotecari decat isi poate permite sa plateasca Academia Romana. Asta e! Suntem in U.E. Dar ramanem “atipici”.
15 februarie 2013 at 10:39 pm
Dacă BAR va continua să-i alunge pe cititori cu asemenea tarife aberante, în viitor s-ar putea să fie nevoie de și mai puțin angajați. Vorba unui amic al meu: Academia și BAR ar trebui măturate cu bomba atomică. Să scăpăm de toți dinozaurii comunistoizi și, odată cu ei, de îmbâcseala care bântuie la vârful acestei instituții.