Hear ye! Hear ye!



Din pricina programului prea încărcat, în ultima vreme ajung foarte rar la prelegerile și conferințele organizate de Centrul Sf. Petru și Andrei.

Astăzi am reușit să fac o vizită fiindcă s-a discutat despre semnificația Paștelui și am avut plăcerea de a-l însoți pe colegul meu Ciprian Terinte, care a fost invitat să reprezinte spațiul (neo)protestant.

Fiindcă am ajuns mai devreme, am vizitat și biblioteca Centrului, care o bogată colecție de dogmatică și teologie istorică. Centrul se află aproape de Piața Romană, într-o zonă ultracentrală, dar suficient de departe de b-dul Dacia pentru a se bucura de liniște. De fapt, clădirea în stil neogotic pare să aparțină altei epoci, nu celei a urîcioaselor clădiri de sticlă, beton și oțel.

La ora asta sunt prea obosit ca să mai redau în rezumat mesajul simpozionului. Este foarte probabil că textele prezentate de conferențiari vor fi afișate pe site.

Mai jos o galerie de fotografii. Gazda a fost, ca în alte dăți, pr. Lucian Dîncă.

Invitați: Alex Mihăilă, excepțional biblist ortodox, pr. Șerban Tarciziu (biblist catolic), pastor Ciprian Terinte (biblist penticostal).

 


Dacă vă simțiți sufocați de mesajele toxice din balamucul politic autohton, de agresivitatea, grobianismul și țopenia din mass-media românești, aruncați gazetele și fițuicile, aruncați televizorul pe fereastră, luați o pauză de FB și mergeți la o conferință care să vă întremeze materia cenușie. Aud că neuronii din creierul uman nu se înmulțesc, ci „se ard” continuu. Dar dacă tot îi ardem, măcar să-i ardem cu folos.

***

În cadrul conferințelor pe teme patristice lunare,

Centrul Sfinții Petru și Andrei din București vă invită la o conferință pe tema:

Paradisul în Biblie:

puțin înainte…, puțin după…

În rândul reveriilor intime ale umanităţii, probabil cea mai frecventată este imaginea paradisului. Loc al protecţiei plenare, enclavă de pace eternă şi zonă de amenitate meteorologică, raiul nu încetează să fie obiectul meditaţiilor noastre celor mai profunde. Dovadă este abundenţa uluitoare a interpretărilor pe care cele câteva versete din Geneză ce vorbesc despre grădina Edenului le-au prilejuit de-a lungul vremii, în iudaism şi în creştinism. Istoria culturală a Europei  a învestit prima grădină din ordinea creaţiei cu o mulţime de funcţii simbolice, în care bate, fără încetare, inima largă a binelui suveran. În comunicarea sa, Ştefan Colceriu, clasicist, ne invită să vizităm conceptul biblic, cu antecedentele sale orientale şi câteva din dezvoltările lui ulterioare.

 MIERCURI, 26 martie, 2014, la 18h.

După conferință va avea loc un dialog cu participanții.

 CENTRUL SFINȚII PETRU ȘI ANDREI

Intrarea Christian Tell, Nr. 18B

INTRAREA LIBERĂ

Sector 1 – Bucureşti    (Metrou : Piaţa Romană)

Vă așteptăm cu drag!


Recent am primit confirmarea că tema pe care am propus-o pentru conferința „Religions of the Book”, programată în perioada 17-21 septembrie 2014, a fost acceptată.

Selecția a fost foarte riguroasă, fiindcă fiecare propunere a fost evaluată de o echipă de 12 cercetători, pe baza a cinci criterii:

1. The overall scientific relevance of the proposal.

2. The relevance of the proposal to the conference topic (as defined in the
call for papers).

3. The feasibility of the proposal.

4. The coherence of the proposal.

 5. The scientific quality of the proposal.

Pornind de la cele cinci puncte, evaluatorii au votat dacă să accepte sau să refuze un rezumat. Decizia de acceptare s-a luat cu o majoritate simplă de voturi favorabile.

Spre deosebire de conferințele din România, unde numai cine nu vrea nu prezintă, rata de acceptare la această conferință a fost de 79%. Au fost selectate 136 de lucrări, distribuite în 31 de sesiuni.

Așadar, o conferință măricică. Nu chiar ca cele SBL, dar mai mare decât conferințele tipice.

Mai jos puteți citi rezumatul pe care sper să-l pot dezvolta într-o lucrare de 20 de minute.

***

“The word of God is not bound”. Bible Censorship within the Romanian-speaking Territories during the 19th and 20th Centuries

Although rare, attempted religious censorship against Romanian versions of Bible was a recurrent experience in the history of book publishing and dissemination during the 18th century. Occasional attempts at limiting the distribution of Bibles published outside the religious establishment continued during the interwar period, when Romania experienced a regime which began as a frail democracy and ended as the royal dictatorship of Carol II. After the installation of the Communist regime (self-styled as the “regime of popular democracy”), censorship aimed against the Bible became more pervasive, culminating in the recycling into toilet paper of 20,000 bibles donated in the 1970s by the World Reformed Alliance of the Transylvanian Magyar Reformed Church.

In this paper I intend to survey the main cases of attempted or effective censorship against the Bible in Romanian territories in the 19th and 20th century, highlighting the most relevant changes from one period to another and assessing the motivations of the censoring authorities. I believe that the results would help other scholars identify similarities and dissimilarities of censorship practices in countries situated in the same region (Eastern Europe) or in the neighboring ones.


Pentru cei care învață limbile biblice (greacă și ebraică), există niște instrumente foarte utile de consolidare a lexicului: carduri cu vocabularul fundamental.

Aveam un astfel de set pentru limba greacă de la J.T., profesor de NT la ITP. Nu demult mi-am luat și un set pentru limba ebraică și mi se pare foarte util.

Poți lua oriunde un set de cartonașe pe care să le „ronțăi” în timpii morți (autobuz, tren, mergând pe jos etc.).

Zondervan a publicat două seturi foarte utile:

Basics of Biblical Greek Vocabulary Cards (The Zondervan Vocabulary Builder Series).

BBC

Old Testament Hebrew Vocabulary Cards (The Zondervan Vocabulary Builder Series)

OTC

Ambele conțin câte 1000 de cartonașe cu vocabularul fundamental pentru NT, respectiv VT.


Lions, yes. But hyenas?


Crezi că știi limba engleză?

Ai curajul să „ataci” traducerea acestei piese în limba engleză?

Noii leviți, membri în biserica mea, caută un traducător pentru această piesă. Evident, traducerea trebuie să respecte numărul de silabe și accentele din original.

Am încercat eu ceva de capul meu, dar n-am „nerv” poetic și rezultatul (constând în primele patru versuri) e mai degrabă prozaic.

In a world that’s out of joint

Sad and gloomy and tormented

Many people lost their Jesus

And are headed for perdition

Cititorii care se simt suficient de competenți pot „să-și încerce dinții” pe textul piesei.

Dacă există mai multe încercări, cea mai bună traducere va fi premiată cu un CD (cu autografe de la membrii formației).

P.S. Dacă ajută ca factor motivațional, pun și eu o carte de C.S. Lewis la bătaie. :)


securedownloadPrima ediţie a CONFERINŢEI   INTERNAŢIONALE   CREȘTINE

 „PUTEREA DE A FI ALTFEL”

30-31 octombrie 2014, Timișoara, România

(Detalii AICI)

„Toți oamenii se tem, dar cei curajoși își elimină frica și înaintează, uneori chiar spre moarte, dar întotdeauna spre victorie.” (Motto-ul Gărzii Regale din Grecia antică)

 DRAGI PRIETENI, STIMAȚI COLEGI ŞI COLABORATORI,

Ne face plăcere să vă invităm la prima ediţie a Conferinței Internaționale Creștine „PUTEREA DE A FI ALTFEL”, PFA 2014, organizată de Universitatea de Vest din Timișoara prin Departamentul de Asistență Socială din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie și de Asociația WorldTeach împreună cu Partenerii Oficiali ai Conferinței PFA 2014.

Una dintre paradigmele postmodernismului este aceea că nu există absoluturi, că totul este relativ neexistând criterii pentru a face ierarhii, pentru a vorbi antitetic. Prin demersul Puterea de a fi altfel, ne propunem să ne lăsăm găsiți de Adevăr iar apoi, transformați fiind, să avem curajul sau nebunia de a-l trăi în mod plenar indiferent de prețul care trebuie plătit. A fi altfel, de fapt, înseamnă a fi liber, a trăi starea de normalitate. Niciun preț nu este prea mare pentru atingerea unui asemenea vis.

Conferinţa Internațională Creștină PFA 2014 este o manifestare ştiinţifică cu caracter multidisciplinar, care reuneşte profesionişti, specialişti, teoreticieni şi practicieni din domeniile socio-umane, invitaţi să prezinte studii/lucrări semnificative pentru domeniul lor de cercetare cu aplicabilitate în practica socială prin care să propună modele şi bune practici în domeniile de studiu și în viața de zi cu zi.

Secțiunile Conferinței PFA pentru care așteptăm lucrări sunt următoarele:

  1. FAMILIE versus IZOLARE; 
  2. COMUNICARE versus MANIPULARE;
  3. A FI versus A AVEA;
  4. GENEROZITATE versus EGOISM;
  5. INTERACȚIUNE UMANĂ PROFUNDĂ versus SUPERFICIALITATE; 
  6. VALORI CREȘTINE versus VALORI CONTEMPORANE;
  7. REZILIENȚĂ versus ABANDON;
  8. BUNĂTATE versus RĂUTATE;
  9. SĂNĂTATE versus BOALĂ;
  10. ADEVĂR versus MINCIUNĂ;
  11. AUTORITATE versus PUTERE
  12. MULȚUMIRE versus NEMULȚUMIRE;
  13. CURAJ versus FRICĂ;
  14. UNITATE ÎN DIVERSITATE versus UNIFORMITATE
  15. ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI VALORI;
  16. TEORIA FERICIRII;
  17. A EDUCA și a FORMA CARACTERE
  18. CREȘTINISMUL: Ritual sau Relație?
  19. SOLIDARITATE ȘI DIFERENȚĂ;
  20. ALTERITATE și FRUMUSEȚE – întâlnirea cu CELĂLALT!

Lucrările in extenso acceptate, prezentate și selectate de către Comitetul Științific al Conferinței PFA 2014 vor apărea într-un volum în engleză sau română, publicat de Editura Didactică și Pedagogică, București (Partener Oficial al Conferinţei PFA 2014). Autorii trebuie să opteze ori pentru publicarea lucrării în limba engleză, ori pentru publicarea lucrării în limba română. Volumul (în care va apărea lucrarea dvs.) va fi gata până la Conferința PFA pentru a fi inclus în mapa conferinţei primului autor. Volumul în limba engleză va fi trimis de Biblioteca Națională a României (Partener Oficial al Conferinței PFA 2014) în 15 biblioteci ale unor instituţii de învăţământ superior din Statele Membre ale Uniunii Europene sau din Statele Membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, indexate în catalogul mondial Karlsruher Virtueller Katalog (KVK) și în minimum 7 biblioteci universitare din România la câteva luni de la Conferință. Volumul în limba română va fi trimis de Biblioteca Națională a României în 10 biblioteci universitare din România la câteva luni de la Conferință. Mai multe detalii despre lungimea lucrării și despre formatul în care trebuie trimisă veți găsi, începând cu data de 7 ianuarie 2014, pe site-ul http://www.pfa.uvt.ro

Prezentarea lucrărilor Conferinței PFA se va face ori la secţiunea Orală, ori la secţiunea Poster, în limba română sau în limba engleză. La Conferinţă, veţi avea şansa să întâlniţi oameni deosebiți, profesionişti, din mai multe domenii de studiu, cu care veţi putea dezbate diferite teme de interes şi colabora în diverse proiecte.

Taxa de participare și publicare la Conferința PFA 2014 va fi pe lucrare și nu pe autor sau co-autor(i). Taxa PFA este de 300 RON pe lucrare pentru autorii din România, de 200 RON pentru doctoranzi şi de 80 EURO pentru autorii din străinătate. Taxa PFA se virează în contul Asociației WorldTeach. În taxa PFA 2014 sunt incluse:

  • Mapa și programul Conferinţei (se va primi o singură mapă pe lucrare, care se va înmâna primului autor sau unuia dintre co-autori);
  • Certificatul de participare (fiecare autor și co-autor de pe lucrare va primi câte un certificat de participare personalizat, care va fi inclus în mapa conferinței primului autor al lucrării);
  • Publicarea lucrării selectate în volumul PFA de către Editura Didactică și Pedagogică din București;
  • Volumul PFA în varianta tipărită (va fi inclus în mapa conferinței primului autor; se va primi un singur volum pe lucrare). În cazul în care doriți mai multe volume, va trebui să-l anunțați în iunie 2014 pe coordonatorul Conferinței PFA, care va putea comanda mai multe exemplare, contra cost, direct de la EDP, București);
  • Pauzele de cafea;
  • Traducere în limba română sau engleză, în timpul conferinței, dacă va fi cazul;
  • Cina festivă.

 Autorii pot trimite mai multe lucrări pentru prezentare și publicare în cadrul Conferinței PFA 2014 însă, în acest caz, taxa se va plăti pentru fiecare lucrare în parte!

 ETAPE ȘI TERMENE PFA 2014

Toate documentele se vor trimite pe adresa: pfa@uvt.ro

  1. REZUMATUL lucrării: până la 30 aprilie 2014.
  2. RĂSPUNSUL DE NOTIFICARE PENTRU REZUMAT: până la 10 mai 2014.
  3. LUCRAREA ÎN EXTENSO și BIOGRAFIA PROFESIONALĂ a autorului/autorilor: până la 30 mai 2014.
  4. RĂSPUNSUL DE NOTIFICARE PENTRU LUCRARE: până la 10 iunie 2014.
  5. PLATA TAXEI PFA, per lucrare: în perioada 10-16 iunie 2014.
  6. DOVADA PLĂȚII SCANATĂ: în perioada 16-20 iunie 2014. În titlul mail-ului, vă rugăm să menționați și ID-ul lucrării, care o să-l primiți în Răspunsul de notificare, dacă acesta va fi pozitiv și să anexați o copie scanată după dovada plății.
  7. Autorul/autorii vor fi contactați pentru unele MODIFICĂRI sau COMPLETĂRI ale lucrării finale cerute de editură și/sau de Comitetul Științific al Conferinței PFA cel târziu până la 15 septembrie 2014.
  8. Prezentarea lucrărilor în cadrul Conferinței PFA și primirea volumului tipărit: 30-31 octombrie 2014.

Adresa site-ului Conferinţei PFA 2014, cu toate detaliile necesare, va fi http://www.pfa.uvt.ro (disponibil din 7 ianuarie 2014). Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne contactați pe adresa de e-mail: pfa@uvt.ro

Vă așteptăm, cu lucrări, la Conferința “PUTEREA DE A FI ALTFEL”

În numele Comitetului Conferinţei PFA,

Președinte: Prof. Univ. Dr. Corneliu CONSTANTINEANU (ITP, București)

Coordonator: Lect. Univ. Dr. Patricia RUNCAN (UVT, Timișoara)


Mâine reîncep cursurile universitare, munca de administrare și organizare, întâlnirile, ședințele, procesele verbale, icnetele, ofurile și suspinele pe care le ai când trebuie să mediezi între oameni σάρκινοι și să rezolvi reclamațiile primite de „serviciul clienți”. Urmează apoi sesiunea, examene, teste, supraveghere, corectură, contestații, reclamații, lamentații, referate de verificat, respins și reverificat.

Fiindcă e ultima zi de vacanță înaintea unei perioade care va fi extrem de aglomerată (să mai adăugăm cercul de coptă, cel de ebraică și cercetarea despre care se presupune că trebuie să fie permanentă), îmi îngădui aici o mică reverie. Trebuie să o „exorcizez” postând-o pe blog, căci altminteri va continua să mă „roadă” tot anul.

M-am pomenit în ultima vreme întrebându-mă ce aș face dacă aș fi președintele Cultului Creștin Penticostal timp de o zi.

Cred că celor „așezați în dregătorii” le-ar folosi dacă cei pe care îi au temporar sub priveghere politică ori spirituală ar face relativ des „exerciții-de-visat-cu-ochii-deschiși-în-fotoliul-prezidențial”, evident, cu condiția ca reveria cu pricina să fie ajungă la cunoștința mai marilor norodului. Pe vremuri, suveranii și principii umblau incognito ca să afle ce le mai trece prin minte supușilor. În Geneza 18, Dumnezeu îl vizitează pe Avraam și apoi se îndreaptă spre Sodoma pentru a se încredința dacă nelegiuirile săvârșite acolo sunt într-adevăr atât de grele pe cât se aude.

Desigur, când toată lumea se visează „președinte pentru o zi”, mulțimea de sugestii și dorințe devine greu de evaluat și triat. Se ajunge inevitabil la povestea cuptorului făcut de Nastratin Hogea, a cărui receptivitate la sugestii l-a adus în situația de a nemulțumi pe toată lumea.

Dar un mic experiment nu strică. Mai ales fiindcă știu sigur că întâistătătorul nostru este o fire afabilă, nu lipsită de o anumită bonomie care îl împiedică să se supere chiar și atunci când ar fi îndreptățit să o facă.

Așadar, ce aș face dacă aș fi președintele penticostalilor români timp de o zi?

(va urma)


Au apărut volumele II/2010, III/2011 și IV/2012 ale revistei Archiva Moldaviae. Vedeți fragmente din numerele apărute: AICI (2010), AICI (2011) și AICI (2012).

Avem deosebita plăcere de a vă anunța că au apărut volumele II/2010, III/2011 și IV/2012 ale revistei Archiva Moldaviae. Publicate sub egida Societății de Studii Istorice din România (SSIR), cele trei numere ale revistei reunesc materiale diverse: studii de istorie, prezentări de fonduri arhivistice, istoria arhivelor, documente inedite, din arhive publice sau private, din România și din străinătate, istorie orală, dezbateri, recenzii, note bibliografice, prezentări ale vieții ștințifice. Ele abordează o varietate de teme, din diverse epoci istorice, având legătură cu istoria Moldovei, a României și a spațiului central-est european. Autorii acestora (70 la număr) activează în universități, institute, arhive sau sunt cercetători neafiliați din România, Republica Moldova, Franța, Austria, Germania, Polonia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. În total, cele trei volume cuprind 1.500 de pagini distribuite astfel: II/2010 – 466 p.; III/2011 – 478 p.; IV/2012 – 546 p. Atașăm acestui mesaj sumarele volumelor amintite, listele autorilor etc.

Cu această ocazie, redacția Archiva Moldaviae lansează

Call for Papers

pentru volumele V/2013 și VI/2014

Deadline: 15 mai 2014

Archiva Moldoviae publică studii de istorie, documente, studii din domeniul știinţelor auxiliare ale istoriei (paleografie, diplomatică, genealogie, heraldică, sigilografie), descrieri de fonduri şi colecţii arhivistice deţinute de instituţii publice sau de persoane private, studii de arhivistică, istoria arhivelor, restitutio (introducerea în circuitul ştiinţific a unor materiale realizate de istorici, arhivişti etc. care, în urma dispariţiei autorilor, nu au mai apucat să vadă lumina tiparului), dezbateri (discuţii, polemici), recenzii şi note bibliografice, prezentări ale unor conferinţe, simpozioane, dezbateri, expoziţii etc. Materialele pot fi în limba română sau în limbi de circulație internațională. Revista foloseşte sistemul peer review pentru selecţia finală a materialelor publicabile. La finalul fiecărui număr al revistei (dar și în anexa care însoțește acest mesaj) se află regulile editoriale ale revistei, în limbile română și engleză.

Materialele pot fi trimise în format electronic, pe adresa electronică amoldaviae@yahoo.com sau pe adresa Str. Nicolae Gane, nr. 25, Corp C, ap. 18, cod poştal 700110, mun. Iaşi, jud. Iaşi, România, cu precizarea: pentru redacţia Archiva Moldaviae.

Echipa editorială Archiva Moldaviae

ANNOUNCEMENT

 The publication of volumes II/201, III/2011, and IV/2012 of

Archiva Moldaviae

We are delighted to inform you that Archiva Moldaviae has published volumes II/2010, III/2011 and IV/2012. Published under the auspices of Romania’s Historical Studies Society, the volumes gather various materials, such as historical studies, overview of archival fonds, archival histories, unique documents from public or private archives from Romania or from other countries, oral histories, debates, bibliographical notes, and announcements in our field. A variety of themes are treated that range from different historical periods connected to the histories of Moldavia, Romania, and Central and Eastern Europe. The 70 authors who appear in these volumes are active members in universities, research institutes, archives, or are unaffiliated researchers from Romania, Republic of Moldova, France, Austria, Germany, Poland, Great Britain, and the United States of America. Together, these three volumes contain 1,500 pages, according to the following distribution: vol. II/2010 has 466 pages; vol. III/2011 with 478 pages, and vol. IV/2012 with 546 pages. Attached to this message are the summaries of the volumes mentioned above.

Below you will find a new call for papers for Archiva Moldaviae’s volumes V/2013 and VI/2014.

Call for Papers

For volumes V/2013 and VI/2014

Deadline: May 15, 2014

Archiva Moldoviae publishes historical studies, documents, works in sciences auxiliary to the historical field (paleography, diplomacy, genealogical studies, heraldry, sigillography), descriptions of archival fonds and collections held by public institutions or private persons, archival studies, history of archives, restitution (introducing materials produced by historians or archivists that were not published during the authors’ lifetime), debates (discussions, polemics, according to academic rules), reviews and bibliographic notes, exhibitions, and etc. Articles can be submitted in Romanian or other languages of international currency (English, French, German). A peer-review system will be used to select articles for publication. The editors’ rules regarding publication in this journal can be found in Romanian and English at the end of each issue, as well as in the annexed attached to this document.

Materials can be sent electronically at amoldaviae@yahoo.com or mailed to: Str. Nicolae Gane, Nr. 25, Corp C, Ap. 18, 700110, Iaşi, jud. Iaşi, România, indicating Archiva Moldoviae in the headline.

Editorial Team Archiva Moldoviae


Istoricul Dorin Dobrincu a publicat recent un excepțional studiu în revista Archiva Moldaviae, vol. IV/2012, p. 351-402: „Cultele neoprotestante şi drepturile omului în România”. Un memoriu din 1977.

Cei care doriți să citiți și să citați acest studiu, vă rog să-mi lăsați un comentariu la această postare, ca să vă pun în legătură cu autorul. Materialul nu se distribuie „la liber”, dar poate fi pus la dispoziția cercetătorilor interesați.

Public mai jos prima pagină.

Cultele neoprotestante


I have got word about this workshop about the Patristic Reception of Scripture. If you are interested in submitting a proposal, go HERE.

2014 International Meeting
Vienna, Austria

Meeting Begins: 7/6/2014
Meeting Ends: 7/10/2014

Call For Papers Opens: 10/28/2013
Call For Papers Closes: 2/5/2014
Requirements for Participation

Program Unit Type: Workshop
Accepting Papers? Yes

Call For Papers: The first year of the session will focus on the one hand on the methodology and the problematic involved in studying the Patristic reception of the biblical texts, and on the other hand on the biblical exegesis developed by the Apostolic Fathers and Apologists. Mainly those papers will be selected that present the state of research in the patristic hermeneutics, the definitions of the hermeneutical principles etc. or propose methodologically an investigation in the biblical exegesis of a patristic work / writer.
Program Unit Chairs

Marian Vild
Cosmin Pricop
Alexandru Mihaila

Propose a Paper for this Program Unit
If you are a SBL member, you must login before you can propose a paper for this or any other session. Please login by entering your SBL member number on the left in the Login box.

If you are a member of the European Association of Biblical Studies (EABS), but not of SBL, please click here to propose a paper.

For all other persons wanting to propose a paper, you must communicate directly with the chair of the program unit to which you want to propose. Chairs have the responsibility to make waiver requests, and their email addresses are available above. SBL provides membership and meeting registration waivers only for scholars who are outside the disciplines covered by the SBL program, specifically most aspects of archaeological, biblical, religious, and theological studies.


Nu m-am învrednicit să citesc Marele cuvânt catehetic decât foarte recent, în traducerea făcută de T. Bodogae. Versiunea românească e fluentă, dar am senzația că nu e foarte exactă în raport cu originalul. Verificând următorul pasaj (din cap. 35) mi-am reconfirmat impresia că traducerile din seria PSB veche sunt inutilizabile într-o lucrare științifică. Cine vrea să le citeze în lucrări de erudiție ar face bine să lucreze cu traduceri din serii precum Sources Chrétiennes etc.

Iau câteva exemple.

Grigorie scrie despre „restaurarea (τὴν ἀποκατάστασιν) la o stare fericită și dumnezeiască, separată de orice tristețe (κατηφείας)”. Ultima secvență (cu italice) a fost omisă de traducătorul român.

Tradus exact, Grigorie spune că „nu toate cele care primesc prin înviere întoarcerea la existență se întorc la aceeași viață…” T. Bodogae falsifică textul astfel: „Nu toți câți și învrednicesc de înviere prin Botez ajung să și guste îndată din acea viață…”

Ar mai fi câteva exemple din acelaşi paragraf. Îmi imaginez că la o cercetare amănunţită ar ieşi la iveală zeci de probleme. Mai remarc aici doar că Bodogae nu s-a putut hotărî cum e mai bine să traducă secvența ὕδωρ μυστικόν („apă mistică”), așa ca a tradus-o în două feluri: „apă mistică” și „apa cea plină de taină”.

În orice caz, scopul postării de față nu este să prezinte o evaluare a versiunii românești, ci să prezinte pasajul clasic în care găsim doctrina apocatastazei, pentru care este cunoscut Grigorie al Nyssei. Învățătura aceasta este respinsă de Biserica Ortodoxă, așa că Sf. Grigorie i se iartă (nu fără o oarecare jenă) această abatere de doctrină care în cazul lui Origen s-a dovedit impardonabilă.

Traducerea de după textul grec îmi aparține. Nu sunt bun cunoscător de greacă patristică așa că accept cu bucurie diortosiri de la capete mai luminate. Precizez că am tradus gr. loutron prin „îmbăiere”, însă termenul se referă la botez, nu la o simplă îmbăiere.

μὴ δύνασθαι δέ φημι δίχα τῆς κατὰ τὸ λουτρὸν ἀναγεννήσεως ἐν ἀναστάσει γενέσθαι τὸν ἄνθρωπον, οὐ πρὸς τὴν τοῦ συγκρίματος ἡμῶν ἀνάπλασίν τε καὶ ἀναστοιχείωσιν βλέπων· πρὸς τοῦτο γὰρ δεῖ πάντως πορευθῆναι τὴν φύσιν οἰκείαις ἀνάγκαις κατὰ  τὴν τοῦ τάξαντος οἰκονομίαν συνωθουμένην, κἂν προσλάβῃ τὴν ἐκ τοῦ λουτροῦ χάριν, κἂν ἄμοιρος μείνῃ τῆς τοιαύτης μυήσεως· ἀλλὰ τὴν ἐπὶ τὸ μακάριόν τε καὶ θεῖον καὶ πάσης κατηφείας κεχωρισμένον ἀποκατάστασιν. οὐ γὰρ ὅσα δι’ ἀναστάσεως τὴν ἐπὶ τὸ εἶναι πάλιν ἐπάνοδον δέχεται, πρὸς τὸν αὐτὸν ἐπάνεισι βίον, ἀλλὰ πολὺ τὸ μέσον τῶν τε κεκαθαρμένων καὶ τῶν τοῦ καθαρσίου προσδεομένων ἐστίν. ἐφ’ ὧν γὰρ κατὰ τὸν βίον τοῦτον ἡ διὰ τοῦ λουτροῦ προκαθηγήσατο κάθαρσις, πρὸς τὸ συγγενὲς τούτοις ἡ ἀναχώρησις ἔσται· τῷ δὲ καθαρῷ τὸ ἀπαθὲς προσῳκείωται, ἐν δὲ τῇ ἀπαθείᾳ τὸ μακάριον εἶναι οὐκ ἀμφιβάλλεται. οἷς δὲ προσεπωρώθη τὰ πάθη καὶ οὐδὲν προσήχθη τῆς κηλῖδος καθάρσιον, οὐχ ὕδωρ μυστικόν, οὐκ ἐπίκλησις θείας δυνάμεως, οὐχ ἡ ἐκ μεταμελείας διόρθωσις, ἀνάγκη πᾶσα καὶ τούτους ἐν τῷ καταλλήλῳ γενέσθαι. κατάλληλον δὲ τῷ κεκιβδηλευμένῳ χρυσίῳ τὸ χωνευτήριον, ὡς τῆς ἐμμιχθείσης αὐτοῖς κακίας ἀποτακείσης μακροῖς ὕστερον αἰῶσι καθαρὰν ἀποσωθῆναι τῷ θεῷ τὴν φύσιν. ἐπεὶ οὖν ῥυπτική τίς ἐστι δύναμις ἐν τῷ πυρὶ καὶ τῷ ὕδατι, οἱ διὰ τοῦ ὕδατος τοῦ μυστικοῦ τὸν τῆς κακίας ῥύπον ἀποκλυσάμενοι τοῦ ἑτέρου τῶν καθαρσίων εἴδους οὐκ ἐπιδέονται· οἱ δὲ ταύτης ἀμύητοι τῆς καθάρσεως ἀναγκαίως τῷ πυρὶ καθαρίζονται.

Ce spun este că fără baia nașterii din nou (ἀναγεννήσεως) omul nu poate să aibă parte de înviere; dar nu am în vedere plăsmuirea din nou şi refacerea trupului nostru compus ‒ căci spre aceasta trebuie să meargă firea [noastră] fiind constrânsă de necesităţile proprii, potrivit iconomiei celui care a rânduit [astfel], fie că primește harul îmbăierii, fie că rămâne lipsită de o asemenea inițiere ‒ ci restaurarea (τὴν ἀποκατάστασιν) la o stare fericită și dumnezeiască, separată de orice tristețe (κατηφείας).

Căci nu toate cele care primesc prin înviere întoarcerea la existență se întorc la aceeași viață, fiindcă mare este distanța dintre cei curățiți și cei care [încă] au nevoie de curățire. Pentru cei a căror curățire s-a produs mai înainte, în viața aceasta, prin îmbăiere, pentru aceștia retragerea (ἀναχώρησις) va fi către ceva înrudit. Negreșit, curăției i se asociază nepătimirea, iar în nepătimire este fericire.

Cât despre cei ale căror patimi s-au învârtoșat și pentru a căror întinare nu s-a aplicat nicio curățire, nici apă mistică (ὕδωρ μυστικόν), nici invocarea (ἐπίκλησις) puterii dumnezeiești, nici îndreptare prin pocăință (μεταμελείας), este necesar ca și aceștia să existe în ceva potrivit cu starea lor ‒ după cum pentru aurul amestecat [cu zgură] potrivit este cuptorul ‒ încât răul care s-a amestecat cu ei să fie îndepărtat după îndelungi veacuri și natura lor să fie curățită și izbăvită pentru Dumnezeu. Deci, fiindcă există o putere curățitoare în foc și în apă, cei care prin apa mistică și-au spălat întinăciunea răutății nu mai au nevoie de cealaltă formă de curățire. Dar cei care nu au fost inițiați în această curățire în mod necesar sunt curățiți prin foc.


Abia la recent petrecutul simpozion C.S. Lewis organizat la Iași (vezi AICI) am aflat de această recenzie, publicată de prof. univ. dr. Codrin Liviu Cuțitaru în Dilemateca (octombrie 2013). Cu permisiunea autorului o reiau aici, fiindcă probabil cei mai mulți cititori ai blogului nu au acces la ea.

surprinsDISECȚIA UNUI SENTIMENT

C. S. Lewis

Surprins de bucurie

Traducere din engleză şi note de Emanuel Conțac

Cuvînt înainte la ediția în limba română de Walter Hooper

Colecția Memorii/Jurnale/Călătorii

Editura Humanitas, 2013, 260 p., 29 RON

Surprised by Joy/Surprins de bucurie este, la prima vedere, o autobiografie (scrisă și publicată de C. S. Lewis în ultimii lui ani de viață: volumul a apărut în 1955, cu șapte ani înainte de dispariția creatorului Narniei!). După o lectură atentă a textului însă, observăm că ideea autobiografică se situează, pentru Lewis, pe un plan secund. Pe de o parte, intervalele existențiale explorate sînt puține și incomplet prezentate, iar, pe de alta, autorul mărturisește frecvent, cu umor, că nu e foarte sigur de veridicitatea faptelor expuse (susține că memoria îi joacă feste și că realitatea confesiunii sale epice trebuie privită cu circumspecție). De aceea, lectorul subtil al memoriilor de față va găsi mobilul demersului altundeva. Cel mai probabil, el se ascunde în haloul deschis  discret de C. S. Lewis pe palierul introspectiv al amintirilor lui. Titlul cărții conține de altfel și cheia de lectură. Scriitorul urmărește obsesional, pe parcursul efortului autoscopic și mnemotehnic, înțelegerea și definirea stării de bucurie care l-a vizitat – scurt, dar copleșitor (o metaforă recurentă în volum este stabs of joy/străfulgerări de bucurie) – în diverse faze ale vieții. Cîteva explicații devin aici absolut necesare.

În primul rînd, “bucuria” la care se referă Lewis nu are nici o legătură cu numele soției sale (Joy Gresham), pe care o cunoaște mult după evenimentele narate în această autobiografie. Titlul propriu-zis (Surprised by Joy) intertextualizează un faimos poem al romanticului William Wordsworth – Surprised By Joy, Impatient As The Wind (unde, în registru liric, bucuria capătă într-adevăr dimensiuni extatice, mai ales prin medierea caracterului său ambivalent și paradoxal, de simultaneitate a intensității și brevității; pentru Wordsworth, fericirea pigmentează inefabil, cu străluciri ireale, o lungă și dureroasă noapte a existenței pămîntești!). Lewis nu face aluzia textuală întîmplător. Și în registrul lui hermeneutic, bucuria rămîne un episod tranzitoriu (aidoma unei “străfulgerări”), însă implicațiile analizei din volum merg ceva mai departe. La un moment dat, în activitatea sa academică, de la Oxford și, ulterior, Cambridge, autorul se familiarizează cu noțiunea germană de Sehnsucht – un echivalent relativ al bucuriei (termenul anglofon cel mai potrivit pentru Sehnsucht rămîne cel de longing, concept foarte apropiat de dor, în română!).

Acest cuvînt se suprapune cel mai bine, din perspectiva lui C. S. Lewis, pe subtextul metaforei menționate: străfulgerări de bucurie. Autobiografia în discuție capătă astfel o nouă semnificație. Scriitorul încearcă să definească acea identitate psihologică a individului aflat în tensiunea spirituală ce precede credința în Dumnezeu. Se știe, scriitorul s-a reconvertit la creștinism în 1929, după o pauză atee de aproximativ două decenii. Una dintre definițiile cele mai sugestive date bucuriei, în autobiografie, e de dorință neîmplinită. În teoria implicită a lui Lewis, ateul trăiește stări de fericire nefinalizată, venite din intuirea divinității (și a nevoii de Dumnezeu), fără însă și puterea interioară de asumare a autenticității unei asemenea intuiții. Bucuria lui are o natură relativă și instabilă. Principiul fundamental al analizei autorului devine, prin urmare, unul religios. În anii formativi (cînd era ateu), el ajunsese compulsiv în căutarea stării de bucurie, pe care și-o procura, fugitiv, din lecturi (autobiografia se poate citi ca un fascinant jurnal de lectură), scris (felul în care se naște Narnia, în imaginația prozatorului, e ușor de intuit de-a lungul introspecțiilor sale), educație (sistemul educațional al Angliei interbelice e prezentat aici în detaliu) etc. Toate erau însă variante-surogat ale ei. Odată cu redescoperirea credinței, obsesia bucuriei încetează. Sehnsucht-ul a revenit la arhetip.

Codrin Liviu Cuțitaru


Editura Humanitas va fi prezentă la Institutul Teologic Penticostal în ziua de miercuri, 27 noiembrie, cu prilejul evenimentului dedicat lui „C.S. Lewis”. Detalii AICI.

Toate titlurile C.S. Lewis disponibile în română vor fi vândute cu reducere de 20% din prețul de catalog.

Pentru lista traducerilor românești din C.S. Lewis, accesați pagina editurii (AICI).

humani


Lewis anunt


Anunț cu bucurie un eveniment pe care îl „pritocesc” de mai bine de o săptămână: miercuri, 27 noiembrie 2013, începând cu ora 17.00, prof. Rodica Albu (de la Universitatea A.I. Cuza din Iași) va ține la ITP o prelegere despre C.S. Lewis și „Abolirea omului”.

Doamna Rodica Albu se numără printre puținii specialiști români în C.S. Lewis; a tradus două cărți ale acestuia și a coordonat apariția volumului Inklings. Litera și Spiritul (2004), dedicat „stâlpilor” celebrului cenaclu oxonian: C.S. Lewis, J.R.R. Tolkien, Charles Williams și Owen Barfield.

Voi reveni cu detalii despre eveniment.

Fotografiile de mai jos o prezintă pe dna prof. Rodica Albu vorbind despre Lewis în cele două zile ale simpozionului The Romantic Rationalist, organizat recent de Universitatea din Iași.

Simpozion Rodica Albu

Albu


Update 21 nov. 2013. Un material despre eveniment, pe site-ul agenției de știri Apollonia, AICI.

Update 14 nov. 2013. O cronică a evenimentului a publicat prof. N. Crețu în Ziarul de Iași (AICI).

***

univ

Ieri am ajuns la Iași într-o vizită-fulger, pentru colocviul The Romantic Rationalist: Life, Joy & Imagination in the Work of C.S. Lewis. În drum spre aeroport nu încetam să mă minunez de vremea superbă pe care o avem în această perioadă. Un soare puternic, aflat la câteva sulițe deasupra orizontului, ca în timpul verii arctice.

În timpul scurtei mele șederi m-am bucurat de ospitalitatea prietenului Dănuț Mănăstireanu, în a cărui bibliotecă aș fi vrut să zăbovesc mai mult, dacă n-ar fi fost deja trecut binișor de ora 1.00 noaptea când ne-am dat seama că s-ar cuveni să legăm băierile sacului de povești și de discuții. Mai adaug pentru invidioși (dintre care cel dintâi sunt eu) că mi-aș dori să ajung și eu zilele pensiei cu o biblioteca atât de consistentă. :)

Vizita la Iași mi-a prilejuit întâlnirea cu Mircea Păduraru, cercetător din leatul meu, specialist într-un subiect pentru care cred că e nevoie de un stomac (sufletesc) tare: Reprezentarea diavolului în imaginarul literar românesc. Fiindcă am avut câteva zeci de minute bune până la începerea simpozionului, ne-am refugiat în cafeneaua Universității, care arată minunat, și ne-am sorbit tacticos licorile împărtășind d’ale filologilor.

Evenimentul a fost deschis de discursul ambasadorului britanic în România, Martin Harris, istoric de formație și prezent de ani buni pe tărâm diplomatic în spațiului fost (și încă nițel) comunist. Să nu uităm, înainte de a veni în România a lucrat ca diplomat la Kiev și Moscova. Scurta discuție pe care am avut-o cu el mi-a întărit impresia pe care mi-au creat-o cele câteva interviuri pe care le-a dat presei din România: este o fire deschisă, un excelent comunicator, un personaj sensibil la cultura și istoria românilor și un bun cunoscător al realităților (etern balcalnic-suprarealiste) de la noi.

MH

Excelența sa se numără printre cititorii lui C.S. Lewis și a venit la simpozion cu un exemplar (editio princeps!) din The Lion, the Witch and the Wardrobe, care e o moștenire de familie și pe care l-au citit și fiicele sale.

sala

Am ascultat cu bucurie și discursurile rostite de rectorul universității, Vasile Ișan (care, deși este economist de formație, susține cu un entuziasm admirabil disciplinele umaniste), respectiv Liviu Cuțitaru, decanul Facultății de Litere. În pauza de după eveniment dl. Cuțitaru mi-a semnalat o proaspătă recenzie pe care a făcut-o uneia dintre cărțile lui C.S. Lewis.

conf

Am avut plăcerea de a o întâlni pe doamna profesoară Rodica Albu, excelentă specialistă în chestiuni de istorie a grupului Inklings. De la ea am aflat acum ceea ce nu știam, anume că între prima traducere a volumului The Lion…. (circa 1977) și cea de la Rao a existat o traducere publicată în 1993, la o editură ieșeană. Organizatorii simpozionului ne-au pregătit o surpriză foarte plăcută: ne-au oferit volumul Inklings. Litera și spiritul. C.S. Lewis, J.R.R. Tolkien. Charles William. Owen Barfield, publicat în 2004, sub coordonarea dnei Albu.

Seara s-a încheiat cu o piesă de teatru (Questioning Aslan – An evening with C. S. Lewis) pusă în scenă la Biblioteca Centrală Universitară. Am recunoscut în dialogul celor două personaje (C.S. Lewis și James, studentul pe care îl „tutorează”) numeroase parafraze sau chiar citate din Creștinism, pur și simplu, Ferigi și elefanți, Meditații la Psalmi.

teatru

În încheiere trebuie să-mi exprim aprecierea și admirația pentru soții Florin și Denise Vasiliu, care au făcut eforturi titanice pentru organizarea simpozionului.

Păstrez un singur regret: acela de a nu-l fi întâlnit pe Michael Ward, care va conferenția în a doua zi a simpozionului.

P.S. O scurtă știre despre întâia zi a simpozionului a fost publicată AICI.


SBIR a postat pe site-ul propriu un lung comunicat despre copyrightul pentru Biblia Cornilescu.

Îl preiau mai jos integral. Anexele menționate în comunicat pot fi găsite pe site-ul SBIR (AICI).

***

15 octombrie 2013

ACŢIUNILE ÎN INSTANŢĂ CU PRIVIRE LA BIBLIA CORNILESCU

În completarea Scrisorii deschise din partea membrilor familiei Cornilescu, vă facem cunoscute acţiunile în instanţă, iniţiate de către avocatul Cuculea, cu scopul de a vă prezenta lipsa de consecvenţă şi inadvertenţele din aceste acţiuni şi pentru a vă invita la reflecţie sinceră pe baza materialelor pe care vi le prezentăm.

In iunie anul 2012 Societatea Biblică Interconfesională (SBIR) şi Societatea Biblică Britanică (SBB) au primit câte o notificare de la Societatea Evanghelică Română (SER) prin avocat Cuculea Daniel Gabriel. În această notificare ni se prezenta o scrisoare de reglementare nr. 1/25.05.2012 (Anexa 1) prin care eram anunţaţi că „SER este deţinătoarea exclusivă a drepturilor de proprietate intelectuală asupra operei teologice a lui Dumitru Cornilescu, prin voinţa moştenitorilor legali”. Se prezintă apoi reglementarea pieţei de editare, tipărire, vânzare-cumpărare şi import-export a Bibliei în limba română, traducerea Dumitru Cornilescu (ediţiile 1920-1928, precum şi ediţiile 1931-1933). La finalul scrisorii de reglementare se comunică că „s-au transmis scrisori prin care s-au încunoştinţat autorităţile statului, ANAF, Garda Financiară, Inspectoratul General al Vămilor, Poliţia de Frontieră de această reglementare în domeniul drepturilor de autor”.

La începutul anului 2013 am primit prima citaţie (Anexa 2) din partea SER, reprezentată de avocatul Cuculea. Alte 5 organizaţii erau pârâte într-un proces prin care se cere „să se stopeze de îndată editarea, tipărirea şi/sau difuzarea sub orice formă (cu bani sau sub formă de donaţie), cu titlu provizoriu, în ţară şi în străinătate a Bibliei, ediţiile 2006-2013, traducerea Dumitru Cornilescu revizuită, precum şi orice alte lucrări care folosesc acest text”.

Se prezintă, de asemenea, că în fapt „Iulian Cornilescu, frate cu Dumitru Cornilescu a cedat toate drepturile de proprietate intelectuală a lucrărilor teologice ale fraţilor săi Dumitru şi Gheorghe Cornilescu către SER – fapt confirmat ulterior de moştenitorii legali, prin declaraţii notariale autentice”.

Se mai spune că „Editura SER nu s-a folosit mai mult de 20 de ani de acest drept, dar că a fost solicitată anul trecut de o entitate religioasă să intervină pe o piaţă nereglementată, care s-a dorit a fi reglementată de o altă entitate juridică concurentă UBS – Bible Society (respectiv, filiala sa din România, SBIR) – care nu a prezentat însă o dovadă legală a drepturilor pretinse”.

În concluzie se afirmă următoarele: „chiar în ipoteza unei expertize care ar stabili că este vorba despre 3 traduceri distincte, noi (SER) apreciem că suntem proprietarii tuturor acestora, prin argumentele de fapt şi de drept pe care le aducem în prezenta acţiune”.

Se explică şi motivaţia urgenţei acţiunii în regim de ordonanţă preşedenţială: „dacă nu sunt stopaţi, pârâţii pot spori în fiecare zi şi lună limitele acestui prejudiciu enorm produs prezumtivului păgubit, reclamantul, astfel cum reiese din textul de lege aplicabil”.

La puţin timp după prima citaţie am primit şi a doua citaţie (Anexa 2). De data aceasta numărul pârâţilor a scăzut de la 6 la 4, iar procesul era anunţat ca fiind de fond. În rest, descrierea este aproape identică cu prima ordonanţă preşedenţială. Se cere din nou instanţei să stopeze imediat „editarea, tipărirea şi/sau difuzarea sub orice formă (cu bani sau sub formă de donaţie), în ţară şi în străinătate a Bibliei, ediţiile 2008-2013, traducerea Dumitru Cornilescu, precum şi orice alte lucrări care folosesc acest text”.  Se explică din nou că SER a fost solicitată să reglementeze problema de către o entitate religioasă; se menţionează scrisoarea de reglementare a SER dată publicităţii; se prezintă, de asemenea, un istoric al traducerii în viziunea SER, se invocă aceeaşi concluzie „chiar în ipoteza unei expertize care ar stabili că este vorba despre 3 traduceri distincte, noi (SER) apreciem că suntem proprietarii tuturor acestora, prin argumentele de fapt şi de drept pe care le aducem în prezenta acţiune”. Mai aflăm la final că „pârâtele au încălcat grav drepturile morale asupra traducerii Dumitru Cornilescu” din diferite motive printre care şi faptul că „folosesc fără permisiunea moştenitorilor autorului, numele acestuia, renumele (faima acestuia)” şi că „pârâtele iau posibilitatea moştenitorilor să facă sau nu acest demers (revizuire) drept pe care doar ei îl pot gestiona în prezent şi în viitor”.

În primăvara anului 2013 mai primim o citaţie de la Fundaţia „The Bible League Romania” (Anexa 3). În această acţiune printre pârâţi regăsim şi SER, alături de UBS şi SBIR. Se solicită „ca instanţa să constate cine este adevăratul proprietar al drepturilor de autor pentru această traducere a Bibliei sau dacă această traducere aparţine domeniului public”.

Tot în primăvară am aflat şi despre cele două procese de succesiune (Anexa 4) menţionate în scrisoarea deschisă a membrilor familiei Cornilescu, procese iniţiate tot de avocatul Cuculea fără consimţământul membrilor familiei.

La sfârşitul lunii septembrie am mai primit o citaţie, aparent în procesul cu The Bible League Romania. În fapt, este vorba de o Întâmpinare şi Cerere reconvenţională din partea SER (Anexa 5), semnată de acelaşi avocat Cuculea. Se cere instanţei să constate „că toate traducerile efectuate de traducătorul Bibliei în limba română modernă Dumitru Cornilescu în perioada 1920-1931 sunt căzute în domeniul public”.

În continuare citim că „întrucât, în opinia noastră prezenta acţiune (cea a Bible League) nu poate fi finalizată datorită existenţei pe rolul altor instanţe a unor procese ce au legătură cu prezenta cauză, solicităm instanţei să judece separat prezenta cerere reconvenţională, prin a cărei soluţie, vor fi rezolvate mai multe probleme legate de drepturile de autor din celelalte dosare litigioase”.

„Având în vedere cele de mai sus, avem dreptul şi interesul să cerem instanţei de judecată să se pronunţe mai întâi asupra chestiunilor ridicate prin cererea noastră reconvenţională, urmând ca, după clarificarea acestor aspecte, cererea reclamantei (Liga Bibliei) din prezenta cauză să rămână, eventual, fără obiect”.

În cererea reconvenţională semnată de avocatul Cuculea găsim acelaşi scurt istoric inclus în acţiunile înaintate de SER, prin avocatul Cuculea. Documentul conţine însă şi o noutate la finalul paragrafului de încheiere: „Chiar în ipoteza unei expertize care ar stabili că este vorba de 3 traduceri distincte, noi apreciem, prin argumentele de fapt şi de drept pe care le aducem în prezenta acţiune, că toate acestea sunt căzute în domeniul public, neputându-se pune în nici un fel problema drepturilor patrimoniale” (s.n.).

Documentul face referire şi la cele două procese de succesiune pe care le-a iniţiat avocatul Cuculea: „Vom comunica instanţei soluţiile definitive ce se vor pronunţa în cele două dosare”.

Numărând acţiunile, observăm că avocatul Cuculea a deschis nici mai mult, nici mai puţin de 5 acţiuni în instanţă. Citind cu atenţie toate aceste acţiuni şi urmărind desfăşurarea lor, ne surprind contradicţiile flagrante şi schimbările radicale de direcţie, aspecte care ne determină să ne întrebăm, cu bun temei, ce urmăreşte de fapt avocatul Cuculea.

Făcând o analiză de conţinut pe documentele pe care le avem la dispoziţie, vă prezentăm spre informare şi reflecţie cele mai contradictorii afirmaţii şi solicitări. Nu vom repeta ce este scris deja în Scrisoarea deschisă din partea membrilor familiei Cornilescu.

Prima întrebare este următoarea: Cum este posibil ca avocatul Cuculea, în calitate de Secretar General al unei organizaţii religioase, să semneze în anul 1993 o scrisoare către SBB recunoscând drepturile de autor ale acesteia şi elogiind activitatea de sprijin a acesteia pentru traducerea şi răspândirea Bibliei (versiunea Cornilescu), iar în anul 2012 să vorbească despre o piaţă nereglementată pe care doreşte să o reglementeze dumnealui ca reprezentant al SER printr-o Scrisoare de Reglementare? La prima vedere, documentul pare o scrisoare oficială, având în vedere că a fost transmisă către toate autorităţile statului, după cum se menţionează. La final observăm însă că documentul are o valabilitate de un an, ceea ce pune sub semnul întrebării caracterul legal al reglementării respective. Dar scrisoarea respectivă vorbeşte în amănunt despre reglementarea regimului de tipărire şi distribuire a Bibliei în regim confesional şi comercial şi dă indicaţii precise despre modul în care se vor colecta drepturile de autor în folosul SER.

Observăm, de asemenea, că avocatul Cuculea vorbeşte în scurtul istoric prezentat în fiecare acţiune în parte despre 3 ediţii distincte ale Bibliei Cornilescu, cea din 1921, cea din 1924 şi cea din 1931. Pe cea din 1931 o prezintă ca o revizuire a ediţiei din 1921, când în realitate lucrurile stau altfel. Dar, pentru a afla cum au stat lucrurile, de fapt trebuie să existe interes pentru documentele vremii. O mare parte a acestora se găseşte în arhivele SBB, la Biblioteca Universităţii Cambridge din Marea Britanie. Documentele păstrate în arhive sunt fascinante, însă numai cineva interesat de aflarea adevărului va fi dispus să le citească, fiindcă ele contrazic răstălmăcirile grosolane pe care încearcă să le acrediteze avocatul Cuculea. Din scrisorile şi procesele verbale păstrate în arhive reiese fără niciun dubiu că Biblia din 1931 a fost o revizuire a Bibliei din 1911 (ediţie a SBB), revizuire realizată de către Dumitru Cornilescu.

Aflăm tot cu surprindere că în primele două acţiuni înaintate de către SER la sfârşitul anului 2012 şi la începutul anului 2013, avocatul Cuculea spune că „cele 3 traduceri” ale Bibliei sunt proprietatea SER. Opt luni mai târziu din cererea reconvenţională depusă de către avocatul Cuculea în acţiunea iniţiată de către Liga Bibliei aflăm că toate „cele 3 traduceri” sunt căzute în domeniul public. Nu se înţelege însă care este motivul pentru care Biblia Cornilescu este căzută în domeniul public, având în vedere că Dumitru Cornilescu a decedat în anul 1975 în Elveţia, iar de atunci nu au trecut cei 70 de ani prevăzuţi de lege. Dumitru Cornilescu a fost cetăţean elveţian iar nu azilant român în Elveţia, cum afirmă avocatul Cuculea în acţiunile deschise în instanţă. Probabil această schimbare radicală de strategie se datorează faptului că socotelile iniţiale făcute de avocatul Cuculea s-au năruit la contactul cu realitatea istorică. Membrii familiei au realizat adevărata dimensiune a intenţiilor sale şi şi-au retras sprijinul pe care i-l oferiseră iniţial, crezând că au de-a face cu un om de bună credinţă. Despre aceeaşi schimbare radicală de strategie citim şi în Scrisoarea deschisă din partea membrilor familiei, document potrivit căruia declaraţia iniţială a lui Iulian Cornilescu, pe baza cărora s-a scris Scrisoarea de reglementare a SER şi s-au deschis toate acţiunile judecătoreşti, este declarată nulă în instanţă. Tot din cererea reconvenţională aflăm că „nu se mai poate pune în nici un fel problema drepturilor patrimoniale” ceea ce aşadar neagă toate prevederile din scrisoarea de reglementare a SER din 2012.

Primele acţiuni precizau că, dacă nu sunt stopaţi, pârâţii „aduc un prejudiciu enorm reclamantului” şi împiedică reclamantul (SER) să-şi încaseze drepturile patrimoniale, aceleaşi drepturi pe care, mai nou, le infirmă reclamantul însuşi.

Putem continua această analiză care dezvăluie noi surprize şi schimbări de direcţie în funcţie de „cum bate vântul”. Singura explicaţie validă pe care o găsim este că iniţiatorul acţiunilor se ghidează după principiul machiavelic „scopul scuză mijloacele”, formulă atât de des întâlnită în zilele noastre încât, dacă nu ar fi vorba tocmai despre Sfânta Scriptură, poate nu ne-ar mira prea tare. Dar noi citim în toate acţiunile că avocatul Cuculea, reprezentant al SER, a fost mandatat de către o entitate religioasă să reglementeze aceste probleme ale drepturilor de autor.

Am dori să cunoaştem cine este acea entitate religioasă şi dacă este în cunoştinţă de cauză despre toate aceste acţiuni şi manevre, care se schimbă la fiecare pas, în funcţie de interes, iniţiate de către avocatul Cuculea.

Nu în ultimul rând, am dori să punem întrebarea fundamentală către toate cultele creştine şi către toţi credincioşii: care ar fi părerea lui Dumitru Cornilescu însuşi în faţa tuturor acestor acţiuni judecătoreşti şi a schimbărilor de direcţie care sunt promovate sub pretextul respectului imens pe care îl merită autorul traducerii Bibliei? Ce ar spune el astăzi faţă de faptul că dorinţa sa nu se vrea nici cunoscută, nici respectată şi că au apărut aşa zişii „oameni de bine” care vor să rescrie istoria? Aceştia din urmă vor să-i stopeze tocmai pe aceia în care Dumitru Cornilescu a avut încredere şi cărora le-a încredinţat personal traducerea pe care a realizat-o.

Ne întrebăm cum ar fi fost dacă reprezentanţii SBB nu doar că ar fi stopat  tipărirea şi distribuţia Bibliei Cornilescu, ci ar fi abandonat-o total în acea vreme când această versiune a fost suficient de controversată şi criticată pe plan local. SBB a tipărit Biblia Cornilescu în câteva milioane de exemplare în perioada 1924-1989, perioadă în care tehnica tipografică nu era la fel de avansată ca şi astăzi.

SBB a tipărit Biblia Cornilescu şi în format Braille, prima dată începând cu anul 1926, iar mai recent în perioada 1994-2004 (45.000 de exemplare, în valoare de 340.000 USD pentru tiparul Braille în această ultimă perioadă). Biblia Cornilescu, în format Braille a fost distribuită gratuit pentru nevăzătorii din întreaga ţară. Societatea care a tipărit Bibliile în Braille a primit indicaţii în scris în anul 1993 de la BFBS (SBB) cu privire la menţionarea copyrightului aparţinând BFBS (SBB) – Anexa 6

Am dori să redăm două episoade în care SBB a intervenit la nivelul cel mai înalt în stat pentru salvarea acestei lucrări pe care au apreciat-o şi promovat-o cu toată încrederea.

1. În 1933 guvernul a emis un decret care interzicea distribuirea Bibliei Cornilescu la sate, prin distribuitorii SBB. Decretul l-a determinat pe J. W. Wiles, secretar SBB pentru Balcani, să ceară o audienţă la însuşi ministrul de externe, N. Titulescu. Pe data de 11 mai 1933 Wiles a aflat că un motiv al nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului „presbiteri” (în loc de „preoţi”) în Iacov 5:14 (Wiles a explicat că şi versiunea sinodală rusească foloseşte acest termen (presviter) în Iac. 5:14 şi că SBB nu acceptă traducerile tendenţioase.  Ca urmare a întrevederii şi a discuţiilor cu ministrul de interne, decretul a fost anulat.

2. Reprezentantul SBB pentru Balcani Dl. W. Wiles relatează într-o scrisoare din anul 1935 către Rev. Edwin Smith coordinator al departamentului de traduceri al SBB că s-a întâlnit cu Majestatea Sa Regele Carol al II-a al României. Acesta a făcut remarca că versiunile SBB nu erau tendenţioase. Faptul că Regele a făcut această observaţie a fost pentru că a existat un atac nemeritat într-un ziar la adresa versiunii în limba română a SBB. Întâmplător am cumpărat acel ziar (Universul) şi am fost surprins să văd ‒ sau să nu fiu surprins în lumina celor 27 de ani de experienţă din România, la rubrica ştirilor religioase ‒ că cititorii ziarului Universul erau avertizaţi să nu cumpere Bibliile româneşti ale SBB. Aceste avertizări au continuat în presă. Aşa încât a fost foarte frumos din partea Majestăţii Sale să facă acestă observaţie.” Scrisoarea continua cu remarca Dl. Wiles că, precum alţi traducători de seamă, „Cornilescu a fost inspirat de Dumnezeu” în această traducere.

După cum se observă din acest fragment al unei scrisori din arhivele SBB, însăşi Majestatea Sa, Regele Carol al II-lea, numeşte Biblia Cornilescu versiune a SBB.

Departe de a fi epuizat analiza tuturor contradicţiilor şi nepotrivirilor din acţiunile iniţiate de avocatul Cuculea în instanţă, ne oprim înainte de a trage concluzii, pentru a lăsa pe fiecare cititor în parte să reflecteze onest şi sincer la toată această încurcătură creată în nici un caz din naivitate sau neştiinţă…

Nu în ultimul rând am dori să invităm pe această cale toate cultele creştine la un dialog sincer pentru clarificarea adevărului privind traducerea Bibliei Cornilescu, acum în prag de aniversare a 90 de ani de la tipărirea ediţiei din 1924, singura ediţie consacrată care a fost distribuită de atunci şi până astăzi şi care este atât de îndrăgită.

Emilia Iorgandopol
Secretar General
Societatea Biblică Interconfesională din România
(cu acordul SBB şi al membrilor familiei Cornilescu, semnatarii Scrisorii deschise)


Am primit astăzi vestea că Humanitas pregătește pentru publicare Marea despărțire, de C.S. Lewis.

Nu știu încă cine e traducătorul.

Mai jos un fragment despre carte, preluat de pe site-ul editurii (AICI).

Marea despărţire este Divina comedie a lui C.S. Lewis. Povestea alegorică ne poartă într-o călătorie din Iad, un oraş cenuşiu cu străzi pustii, care se dovedeşte a fi Purgatoriul pentru aceia care se hotărăsc să-l părăsească, până în apropierea Raiului, un munte înverzit la care ajung cei ce au puterea de a renunţa la iluziile vieţii pământeşti. Însă drumul anevoios între cele două tărâmuri îl aduce pe narator în preajma unor personaje – artistul neînţeles, intelectualul cinic, savantul sceptic, clericul apostat, bruta belicoasă – încredinţate de permeabilitatea graniţei dintre bine şi rău şi astfel sfâşiate de imposibilitatea alegerii. „La urma urmei, scrie Lewis, sunt două feluri de oameni: unii care îi spun lui Dumnezeu: «Facă-se voia Ta» şi alţii cărora Dumnezeu le spune «Facă-se voia ta».“

Coperta, precum se vede, păstrează linia grafică (foarte reușită) pe care o cunoașteți deja.

Marea despartire.


poster-simpozion-CS-Lewis-v01

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași vă invită în data de

 7-8 noiembrie 2013

la simpozionul cu tema

The Romantic Rationalist: Life, Joy & Imagination in the Work of C.S.Lewis

 avându-l ca invitat principal pe Dr. Michael Ward (Senior Research Fellow, Blackfriars Hall, Oxford).

Prin acest simpozion organizatorii doresc să marcheze împlinirea, anul acesta în luna noiembrie, a 50 de ani de la moartea celui care a fost profesor de literatură engleză, scriitor și apologet creștin, C.S. Lewis (1898-1963) – cunoscut publicului larg ca autor al seriei de romane pentru copii Cronicile din Narnia.

Pentru mai multe detalii și înregistrare, vă rugam să accesați următorul link:

http://simpozioncslewis.blogspot.ro/

Pagina următoare »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,602 other followers