Recomandări



It was while reading James K. A. Smith’s How (Not) to Be Secular, an intriguing and eye-opening distillation of Charles Taylor’s bulky A Secular Age, that I came across this very interesting documentary.

This isn’t your everyday conversion, mind you.


Volumul „Cornilescu” pe care îl pregătesc va conține și o secțiune cu informații biografice privind principalele persoane pomenite în carte. După Cornilescu și Ralu Callimachi, cel mai important actor al evenimentelor din anii ’20 a fost John Howard Adeney, misionar în România și capelan la Biserica Anglicană din București.

Adeney l-a recomandat călduros pe Cornilescu Societății Biblice, dar a fost conștient de vulnerabilitățile traducerii, fiindcă știa grecește suficient de bine pentru a compara textul cornilescian cu originalul grecesc.

Mai jos un scurt profil biografic.

Adeney, John Howard (18691962). Născut la Chelsea, pe 24 august 1869, a fost admis la colegiul St. John’s, Cambridge, în 1889. Și-a luat licența în teologie în 1892, fiind ordinat diacon în același an. Ajunge preot în 1893, la Londra, și slujește la Biserica Spitalfields (1892–1896). În martie 1896 devine membru al Societății Londoneze pentru Promovarea Creştinismului între Evrei (London Jews Society) și lucrează ca misionar la Berlin, ca ajutor al pastorului A. C. F. W. Becker. S-a stabilit la București în 1900, ducând mai departe misiunea lui J. Mühlenbruch (†1896). În perioada 29–31 mai organizează în capitala României o conferință despre misiunea în rândul evreilor. Devine capelan anglican, începând cu 1905, și continuă să desfășoare activități evanghelistice între cei circa 50.000 de evrei din București, fiind secondat de H. Zimmermann. Se căsătorește în 1903, dar rămâne văduv în 1906. Prima soție, E. Webster, a murit după nașterea primului lor copil, din cauza condițiilor de igienă precare din capitală. Jack, copilul rezultat din prima căsătorie, este trimis în Anglia, la rude.

Adeney rămâne în capitala României și coordonează două așezăminte educaționale destinate copiilor de evrei: școala din strada Olteni, nr. 45, cu patru săli de clasă, despărțite prin panouri mobile, și școala „Speranța” din strada Negustori, nr. 6–8 (deschisă în 1902), pentru fetele din familiile evreiești înstărite. La finalul anului 1907, în cele două școli studiau circa 600 de copii. În 1910 se căsătorește cu Florence Wood la Bedford și revine în România cu soția. În această perioadă îl cunoaște pe tânărul Dumitru Cornilescu, elev la Seminarul Central și ulterior student la Teologie, cu ajutorul căruia aprofundează limba română. În timpul Primului Război Mondial se repatriază și ocupă o vreme funcția de capelan pentru prizonierii germani din Anglia. Cei patru fii născuți din căsătoria cu Florence urmează cariere misionare: David, fiul cel mai mare, ajunge misionar în China; Harold studiază medicina și devine doctor misionar în Rwanda și Burundi. Bernard își urmează fratele mai mare în China, lucrând apoi ca vicar în Biserica Angliei. Ronald, mezinul, pleacă în Palestina și întemeiază centrul Stella Carmel, așezământ spiritual pentru arabi creștini și evrei mesianici, din apropierea orașului Haifa.

În perioada 1919–1939, J. H. Adeney petrece zece luni din an în România, singur, și două luni în Anglia, alături de soție. Este unul dintre principalii susținători ai versiunii Cornilescu, trimițând cu regularitate informații privitoare la receptarea ei în România. După caterisirea preotului Teodor Popescu și îndepărtarea acestuia de la Biserica Sf. Ștefan (Cuibul-cu-Barză), în perioada 1924–1926 (până la interzicerea lor de către poliție) pune la dispoziția comunității „tudoriste” sala din str. Olteni, unde se țineau slujbe în zilele de joi (studiu biblic) și duminică. Adunările au fost reluate, pentru puțină vreme, începând cu octombrie 1927. În urma presiunilor venite din partea Ministerului Cultelor, Adeney i-a cerut lui Teodor Popescu să organizeze întâlniri în alt locaș. La finalul anilor ‘30 îl cunoaște pe Richard Wurmbrand, la a cărui dezvoltare spirituală avea să contribuie. Evocând biserica păstorită de Adeney, pastorul evreu scria: „Olteni! Câte amintiri am din acel loc! Acolo mi-am făcut, cu multe lacrimi, prima mărturisire publică de pocăință. [...] Biserica din Olteni a fost locul convertirii mele și apoi al lucrării pastorale.” Lucrări publicate: Palestine of the Future and the Hebrew Christian (London Society for Promoting Christianity amongst the Jews, 1918); The Jews of Eastern Europe (Londra, SPCK, 1921) și Zionism, an appreciation and a criticism (s.l., 1915), The Jewish Expellees in our Midst (Londra, 1943). În 1939 a părăsit Bucureștiul, fiind numit secretar al Misiunii Bisericii (Church Mission) în Anglia.


A splendid hymn, probably the best I’ve heard this year.

There is an Advent tinge to it, but to me it sounds like a hymn for all seasons.


Un documentar care nu are nevoie de multe comentarii.

Cu aproape șase ani scriam „Anatomia terorii” (AICI și AICI), texte despre un documentar smilar.


Here are some tunes played on Sweden’s most famous instrument: the nyckelharpa.


A splendid violin concerto, which featured recently at the BBC Proms.

 


Cartea la care lucrez acum, în perioada șederii la Cambridge, și din care am început să public pe blog fragmente, are un titlu:

Cornilescu. Din culisele publicării celei mai citite

traduceri românești a Sfintei Scripturi

Fiindcă textul va depăși 140.000 de cuvinte, mă aștept ca numărul de pagini să fie undeva între 400 și 450. Dacă așezarea în pagină va fi generoasă, s-ar putea să ajungem chiar la 500.

Studiul introductiv, care se bazează pe un articol nepublicat, scris pentru volumul Omul evanghelic (rămas „la roșu” de câțiva ani) are circa 20.000 de cuvinte.

Cartea va fi prefațată de o importantă personalitate a biblisticii românești. Nu spui cine; veți afla la vremea potrivită.

Am inserat note de subsol cu zgârcenie, de aceea numărul lor nu va trece de 300. Dacă aș fi fost mai zelos, numărul lor s-ar fi dublat. Însă n-am vrut să-l sufoc pe cititor în savantlâcuri. Și apoi, mi-am lăsat însă de lucru și pentru o viitoare ediție revăzută și adăugită.

Am pregătit și numeroase fotografii, pentru că nu sărbătorim în fiecare zi a nouăzecea aniversare a Bibliei Cornilescu.

Lucrarea va avea următoarea structură:

1. Prefață

2. Mulțumiri

3. Lămuriri preliminare

4. Informații biografice

5. Tabel cronologic

6. Studiu introductiv

7. Scrisori și documente din arhiva SBB

8. Postfață

9. Bibliografie

10. Indice

Pagina următoare »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,752 other followers