Caragounis răspunde. Greaca pr. Ioan Mircea e imposibilă.

În postarea anterioară, scriam următoarele (despre explicaţia pr. Ioan Mircea în art. “Împărăţia de mii de ani” din Dicţionarul Noului Testament): “Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile în greacă (am să verific!)”.

Ei bine, am verificat, scriindu-i un scurt mesaj prof. Chrys C. Caragounis de la Lund. Răspunsul mi-a confirmat bănuielile. Atât explicaţia pr. Ioan Mircea din Dicţionarul Noului Testament, cât şi traducerea sinodală 1982 (retipărită 1988 şi succesiv până în 2006) sunt alăturea cu greaca. Din păcate, nici ediţia jubiliară Anania nu e cu mult mai brează.

Mai jos este răspunsul prof. Caragounis. Fontul grecesc din scrisoarea trimisă are toate spiritele şi accentele. Eu am folosit un font din Windows care nu le are pe toate. Nici nu ştiu dacă se va vedea corect pe toate computerele. Scuze dacă vor fi probleme cu afişarea.

29 Ianuarie 2009

Dragă Domnule Conţac,

Expresia το χίλια ετος este imposibilă în greceşte. Se poate spune însă το ετος χίλια, dacă vrem să spunem anul 1000.

În NT apar atât formele nearticulate cât şi articulate ale expresiei. Astfel, în 2 Pet. 3:8 avem ως χίλια ετη = ca o mie de ani. La fel şi în Apoc. 22:4. În Apoc. 22:3, 5, 6 (τα este nesigur din punct de vedere textual) şi 7 textul dă forma articulată τα χίλια ετη = cei o mie de ani, adică perioada la care s-a făcut referire anterior.

Pentru a spune mii de ani în greacă, trebuie folosită secvenţa nearticulată χιλιάδες ετων (Nominativ) sau χιλιάδας ετων (Acuzativ). Forma articulată miile de ani trebuie să fie αι χιλιάδες (των) ετων (Nominativ) sau τας χιλιάδας (των) ετων (Acuzativ).

Cu drag,

Chrys C. Caragounis

 

Nimic vrednic de blestem (Apoc. 22:3).

Cornilescu traduce Apoc. 22:3 în felul următor: „Nu va mai fi [în Noul Ierusalim] nimic vrednic de blestem acolo.”

Termenul tradus prin „vrednic de blestem” este gr. katathema (înrudit cu anathema), care înseamnă, de fapt, „ceea ce a fost blestemat, ceea ce se află sub blestem”. Trebuie precizat că nu e vorba de blestemul (ca acţiune a) unei persoane, ci de „blestemul” ca stare în care se află actualmente creaţia şi omul nerăscumpărat. Păcatul atrage asupra creaţiei şi a omului un blestem în sensul că Dumnezeu pune creaţia „sub interdicţie” (cf. conceptul ebraic herem, Ios. 6:18, 7:1; Mal. 4:6); tot ceea ce este izgonit din prezenţa lui Dumnezeu este, din această perspectivă, „blestemat”.

Fiindcă termenii „blestem” şi „blestemat” stârnesc adesea mari confuzii, se impune să traducem versetul din Apoc. 22:3 de o manieră mai explicită:

Nimic aflat sub blestem(ul lui Dumnezeu) nu va mai fi acolo.

P.S. Următoarele traduceri adoptă aceeaşi linie interpretativă (mai justă).

(NRS) Nothing accursed will be found there any more.

(TEV) Nothing that is under God’s curse will be found in the city.

(REB) And every accursed thing shall disappear.

 

Cortul lui Dumnezeu cu oamenii (Apoc. 21:3)

Capitolul 21 din Apocalipsa prezintă viziunea lui Ioan despre un cer şi un pământ noi. Acesta este cadrul în care se petrece coborârea Noului Ierusalim din cer de la Dumnezeu. Un glas ieşit din scaunul de domnie strigă: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii!”

Cornilescu a tradus propoziţia grecească (idou hē skēnē tou theou meta tōn anthrōpōn) mot-à-mot, ajungând astfel să sugereze imaginea unui cort locuit de oameni, care se coboară de la Dumnezeu. Totuşi, termenul skēnē, care se traduce de regulă prin „cort”, are aici sensul de „reşedinţă, locuinţă”, iar verbul „a fi” trebuie subînţeles între theou şi meta. O traducere mai fidelă ar fi următoarea:

Iată, locuinţa lui Dumnezeu este acum între oameni! El va locui cu ei şi ei vor fi poporul Lui

Aşadar, textul nu vorbeşte despre un cort plin de oameni care coboară din cer, ci despre faptul că sosirea Noului Ierusalim înseamnă că Dumnezeu şi-a reinstalat reşedinţa între oameni (după o perioadă lungă în care oamenii au fost lipsiţi de prezenţa Lui)

P.S. Bartolomeu Anania se apropie mai mult de original cu formularea: „Iată locuirea lui Dumnezeu cu oamenii”. Alte traduceri redau şi mai bine ideea:

(NET) Look! The residence of God is among human beings.

(NIV) Now the dwelling of God is with men.

(NRS) See, the home of God is among mortals.

(NJB) Look, here God lives among human beings.

(NEB) Now at last God has his dwelling among men!