Evrei



Sunt foarte nedumerit de ceea ce găsesc astăzi în Evrei 12:1 în Biblia de la București.

ceata

Motivul mai precis al nedumeririi îl reprezintă doi dintre echivalenții folosiți pentru a traduce ultimele trei elemente din versetul următor:

Οὐ γὰρ προσεληλύθατε ψηλαφωμένῳ ὄρει, καὶ κεκαυμένῳ πυρί, καὶ γνόφῳ, καὶ σκότῳ,καὶ θυέλλῃ,

Nedumerirea nr. 1:

De ce gr. gnophos a fost tradus prin „nori”?

Nedumerirea nr. 2:

De ce gr. thyella (‘furtună’) a fost tradus prin ceață?

Să fi văzut traducătorul κύφελλα (‘nori de ceață’) în loc de θύελλα? Felul în care e tipărită secvența καὶ θυέλλῃ în Biblia de la Frankfurt ar putea explica (parțial) o astfel de eroare.

nori


Aruncând astăzi o privire într-un verset din Evrei, mai precis în 12:25, m-a surprins felul în care este tradus în versiunea Bartolomeu Anania.

Textul grec (NA27) zice așa:

Βλέπετε μὴ παραιτήσησθε τὸν λαλοῦντα· εἰ γὰρ ἐκεῖνοι οὐκ ἐξέφυγον ἐπὶ γῆς παραιτησάμενοι τὸν χρηματίζοντα, πολὺ μᾶλλον ἡμεῖς οἱ τὸν ἀπ᾽ οὐρανῶν ἀποστρεφόμενοι,

Eu l-aș traduce așa:

Luaţi seama ca nu cumva să-L respingeţi pe Cel care vorbeşte. Dacă n-au scăpat aceia când l-au respins pe cel care îi înștiința de pe pământ, cu cât mai puţin [vom scăpa] noi, dacă ne îndepărtăm de Cel care [ne vorbeşte] din cer

Bartolomeu Anania traduce după cum urmează:

Vedeți să nu-I întoarceți spatele Celui ce grăiește; că dacă n’au scăpat de pedeapsă aceia, care I-au întors spatele Celui ce prin cuvinte le aducea cerul pe pământ, cu atât mai mult noi, de ne vom îndepărta de Cel ce ne grăiește chiar din ceruri;

Câteva observații:

 (2) traducătorul a introdus un complement („de pedeapsă”) pentru a întregi sensul verbului „n’au scăpat”;

(3) verbul chrematizo a fost tradus de o manieră foarte stranie: „prin cuvinte le aducea cerul”! Mă tem că nu pot accepta o astfel de traducere, fiindcă sensul verbului chrematizo este „a avertiza, a înștiința, a face cunoscut un mesaj”.

Autorul compară teofania de pe Muntele Sinai (momentul în care a fost dată legea) cu mesajul rostit de Isus, care vorbește din ceruri. Vechii evrei n-au scăpat de pedeapsă atunci când s-au răzvrătit împotriva cuiva care le vorbea de pe pământ, prin urmare nici destinatarii nu vor scăpa de judecata lui Dumnezeu dacă îl părăsesc pe Isus, cel care le vorbește din ceruri.

Așadar, nu există nimic în text care să sugereze că Dumnezeu „aducea raiul pe pământ” în Exod 19-20.

P.S. Să nu se supere prietenii mei ortodocși (imparțiali, ca toți românii), dar cred că patriarhul Daniel a avut dreptate să refuze versiunii Anania statutul de „sinodală”. Nu poți face versiune sinodală din traducerea unui singur om, oricât de numeroase ar fi fost ostenelile pe care s-a sprijinit el.


Fiindcă am studiat binișor textul epistolei către Evrei, ori de câte ori citesc NT 1648 îmi sare în ochi imediat câte o formulare care nu se potrivește cu textul meu mental.

Astăzi mi-a atras atenția un verset care sună destul de neobișnuit:

Pentr-aceaia, lăsând cuvântul carele pre cei proști îi înceape spre Hristos, spre întregire să ne nevoim, nepuind iară temeiul pocăinței den lucrurile moarte, și credinției în Dumnezău…

Cuget întru sinea mea: de unde or fi apărut „proștii” în această traducere, că nici vorbă de așa ceva în original. Te pomenești că latina lui Beza e de vină!

Când verific în NT Beza, taman asta găsesc:

beza

Textul grec zice (mai simplu) Διὸ ἀφέντες τὸν τῆς ἀρχῆς τοῦ Χριστοῦ λόγον ἐπὶ τὴν τελειότητα φερώμεθα, μὴ πάλιν θεμέλιον καταβαλλόμενοι μετανοίας ἀπὸ νεκρῶν ἔργων καὶ πίστεως ἐπὶ θεόν

Beza a tradus ἀφέντες τὸν λόγον prin omisso sermone, dar nu mi-e clar de ce a tradus τῆς ἀρχῆς cu qui rudes inchoat („care pe cei neinstruiți îi începe” i.e. „inițiază”?).

Pe măsură ce citesc NT 1648 se conturează tot mai mult ideea că unul dintre traducători n-a știu grecește. Altminteri nu-mi explic de ce a mers pe mâna lui Beza, în loc să se uite la izvodul grecesc, de care zice că s-a ținut vârtos în prefață.

Tradiția biblică românească începe cu un ecumenism de toată frumusețea:

  • Coresi publică tot soiul de „eresuri” protestanticești, când calvinești, când luterane.
  • NT tradus în bună măsură după latineasca reformatului Beza
  • VT tradus la Stambul de către un „pantalonar” care a folosit o Septuaginta protestantă publicată la Frankfurt!

Aferim!


Mi-am propus cândva să scriu o serie de postări despre „sfârșiturile de lume” în viziunea Noului Testament.

De ce „sfârșituri”? Pentru că în NT sfârșitul lumii este prezentat prin intermediul mai multor metafore și imagini. Realitatea sfârșitului este una singură, dar unghiurile sub care este prezentată sunt foarte numeroase

Las deoparte pasajele despre sfârșitul lumii din învățătura Mântuitorului și din Apocalipsa și mă opresc la pasajele mele favorite (trei la număr) din epistolarul neotestamentar.

Primele două vor fi prezentate foarte succint. Ele sunt de fapt menționate doar ca fundal pentru pasajul care mă interesează de fapt: 2 Petru 3:1-13.

(1) Eliberare din robia stricăciunii / degradării / corupției (Rom. 8:21). Sfârșitul lumii în varianta „Romani 8” este cel mai senin. Din nefericire, pentru mulți evanghelici români Romani 8 este un capitol sigilat cu șapte peceți. Când mesajul profund și frumos al acestui capitol nu este răstălmăcit, el este pur și simplu ignorat. În soteriologia evanghelică tipică (foarte „escapistă”), lumea creată nu joacă niciun rol. Ne este suficient să știm că vom fi „răpiți”, iar în urma noastră se vor înălța rotocoalele de fum ale unui pământ prefăcut în scrum. Noi „urcăm la cer”, în vreme ce „lumea veche” se prăbușește în haos. Ideea de „pământ înnoit” e profund antipatică evanghelicului mediu binevoitor care vrea să „meargă în cer”.

(2) Zguduire. Această imagine se găsește în Epistola către Evrei 12:25-28. În finalul capitolului, autorul îi avertizează pe ascultători să nu ignore glasul Celui care vorbește. Dacă n-au scăpat oamenii din vechime, cărora li s-a vorbit de pământ, ‒ se întreabă retoric autorul ‒ cum vom scăpa noi, cei care Îl respingem pe cel care vorbește din ceruri? Cel al cărui glas a zguduit odinioară pământul anunță că va mai zgudui încă o dată nu doar pământul, ci și cerul. În urma acestui proces de schimbare (μετάθεσιν) a realităților clătinate (τῶν σαλευομένων) vor române numai cele care nu pot fi clătinate (τὰ μὴ σαλευόμενα). Realitatea finală, aflăm din v. 28, este Împărăția lui Dumnezeu, împărăție pe care o primim și pentru care trebuie să fim recunoscători. De notat că verbul „primim” este la prezent, el având în vedere o acțiune care începe aici și se termină în viitor.

(3) Dintre toate „sfârșiturile” de lume prezentate în NT, cel mai dramatic și incendiar (la propriu) se întâlnește în 2 Petru 3, pasaj care, împreună cu alte texte biblice, stă la baza celebrului imn latinesc Dies Irae.

Să vedem în mare firul argumentației din acest capitol.

Scopul autorului este să trezească mintea destinatarilor, pentru ca ei să-și aducă aminte de cuvintele profeților și de porunca Domnului dată prin apostoli.

Punctul principal (τοῦτο πρῶτον) asupra căruia trebuie să fie avizați destinatarii este că la sfârșitul zilelor vor veni „batjocoritori cu batjocură” care vor pune sub semnul întrebării promisiunea parousiei lui Hristos. Contextul sugerează că „batjocoritorii” sunt din mediul iudeo-creștin, nu din mediul păgân. Destinatarii și adversarii lor sceptici și batjocoritori împărtășesc un set de presupoziții comune, anume că lumea are un început (ἀπ᾽ ἀρχῆς κτίσεως).

(Va urma)


Săptămâna asta cineva mi-a semnalat o postare pe un blog ortodox în care apar verzi și uscate despre traducerea Cornilescu. De fapt, sunt mai mult uscate decât verzi.

Autorul postării e celebrul Bogdan Mateciuc care, după întortocheate peregrinări prin spațiul evanghelic, a trecut la ortodocși. (Despre el am mai avut onoarea de a scrie AICI, AICI și AICI).

N-ar fi o problemă că s-a convertit. Slavă Domnului, trăim într-o țară cu libertate religioasă, oamenii trec dintr-o parte în alta și din alta în cealaltă.

Problema e semidoctismul lui Bogdan Mateciuc, semidoctism care se combină în mod dezastruos cu zelul lui pentru noua lui credință. Ca să se asigure că de-acum a ajuns past the point of no return, dânsul s-a blindat cu tot soiul de „certitudini”.

Unele dintre ele, din păcate, sunt îndoielnice.

Zice așa dânsul, preluat de blogul Saccsiv.

Preoţia. La Evrei 7:24, în Biblia ortodoxă (traducerea IPS Bartolomeu Anania) se poate citi: “dar Iisus are o preotie netrecătoare prin aceea că El rămâne în veac”, pe când în traducerea Cornilescu scrie “Dar El, fiindcă rămâne în veac, are o preotie, care nu poate trece de la unul la altul”. Citatul este folosit de protestanti pentru a justifica necredinta lor fată de succesiunea apostolică.

Chestiunea e nițel mai complicată și nu suportă să fie tranșată ca nodul de la Gordium.

Cine a mai tradus în acest verset taman precum Cornilescu, cel căruia Bogdan Mateciuc îi face proces de intenție?

Nimeni altul decât preotul ortodox Grigore Pișculescu, alias Gala Galaction.

Oare Gala Galaction (inchizitorul lui T. Popescu în 1924) putea fi bănuit că nu crede în succesiunea apostolică? Sunt tare curios cum ar explica B. Mateciuc (și armata de semidocți care îi popularizează acuzele) această stranie situație: un traducător ortodox folosește o soluție considerată „protestantă”.

În fapt, folosirea de către Cornilescu a acestui echivalent are două posibile surse, după cum explicam într-un articol despre relația dintre Cornilescu și Segond.

Reiau mai jos fragmentul relevant.

Termenul aparabatos se întâlneşte în Noul Testament doar în Evrei 7:24, cu referire la preoţia lui Hristos. Parafraza folosită de Cornilescu pentru a traduce acest termen („care nu poate trece dela unul la altul”) a fost criticată de teologii ortodocşi, care văd aici o formulare tendenţioasă al cărei rol este să pună sub semnul întrebării preoţia specială a celor hirotonoţi în diverse trepte ale ierarhiei bisericeşti ortodoxe.

Totuşi, echivalentul propus de Cornilescu nu este o creaţie proprie, ci un împrumut din două posibile surse: versiunea SEGOND („un sacerdoce qui n’est pas transmissible”) sau lexiconul THAYER („unchangeable, and therefore not liable to pass to a successor”), despre care ştim că a stat pe masa de lucru a lui Cornilescu.

În orice caz, sensul preluat de Cornilescu nu pare să fie atestat nicăieri în literatura greacă. Înţelesurile lui aparabatos în literatura clasică sunt: „inviolabil” (despre o lege); „inexorabil” (despre soartă); „neschimbător” (despre cursul stelelor); „infailibil” (despre matematicieni); „constant” (despre evlavie); „nealterabil” (ca termen tehnic în context juridic). În contextul cap. 7, el ar trebui tradus cu „permanent” sau „netrecător”.

Când analizăm tradiţia biblică românească în acest punct, descoperim cu surprindere că perifraza „care nu mai trece la altul” se întâlneşte şi la GAL. 1938, prin intermediul căreia a pătruns în NT. 1951 şi în BIBL. 1968.

Schimbarea s-a produs odată cu NT. 1979, care a introdus „netrecătoare” (termen întâlnit şi la ANANIA). Alţi echivalenţi folosiţi pentru acest termen sunt: rămîitoriu NT. 1648, nepetrecătoare BIBL. 1688, veacinică MICU, neîncălcata BIBL. 1874, nestrămutată NITZ. 1897, BIBL. 1911, CORNIL. 1931, veşnică BIBL. 1914.

De ce a tradus Cornilescu aparabatos așa cum a tradus? Fiindcă a existat un precedent. De fapt, au existat două: Segond și Thayer. Nu a scos din capul lui ceva care să combată succesiunea apostolică. De fapt, nu prea știm ce credea Cornilescu despre succesiunea apostolică și e eronat să-i punem în cârcă tot soiul de idei fără a prezenta și dovezi.

Morala?

E periculos să compari două versiuni (Cornilescu și Anania) și să crezi că gata, ai o explicație cuprinzătoare cu privire la diferențele pe care le observi. Analiza mai multor versiuni trebuie făcută din perspectiva textelor după care s-a tradus și punând fiecare traducere în contextul ei.


Cred că parafraza lui Ioan Hrisostomul la Evrei 11:11 e una dintre puținele care nu mă convinge. Părintele răsăritean comentează astfel textul:

Prin credință însăși Sara a primit putere de a concepe sămânță (εἰς καταβολὴν σπέρματος), și a născut după ce îi trecuse vârsta. Ce înseamnă „eis katabolen spermatos”? Înseamnă că cea aproape moartă, stearpă, a primit putere de a reține (κατασχεῖν) sămânța, de a o primi (ὑποδοχὴν). Căci neputința ei era dublă: cea din cauza timpului, căci era într-adevăr îmbătrânită, și cea care ține de fire, căci era stearpă.

Interesant e că și versetul următor (v. 12) e înțeles cu referire tot la Sara (vezi textul cu roșu).

Mai jos tot citatul în greacă.

Πίστει καὶ αὐτὴ Σάῤῥα δύναμιν εἰς καταβολὴν σπέρματος ἔλαβε, καὶ παρὰ καιρὸν ἡλικίας ἔτεκε. Τί ἐστιν, Εἰς καταβολὴν σπέρματος; Εἰς τὸ κατασχεῖν τὸ σπέρμα, εἰς ὑποδοχὴν δύναμιν ἔλαβεν ἡ νενεκρωμένη, ἡ στεῖρα. Διπλῆ γὰρ ἦν ἡ πήρωσις, ἡ μὲν ἀπὸ τοῦ χρόνου, γεγηρακυῖα γὰρ ἦν ὄντως· ἡ δὲ  ἀπὸ τῆς φύσεως, στεῖρα γὰρ ἦν. ῞Οθεν, καὶ ἐξ ἑνὸς ἐγεννήθησαν οἱ πάντες, καὶ ταῦτα νενεκρωμένου, ὡς τὰ ἄστρα τοῦ οὐρανοῦ τῷ πλήθει, καὶ ὡσεὶ ἄμμος ἡ παρὰ τὸ χεῖλος τῆς θαλάσσης ἡ ἀναρίθμητος. ῞Οθεν, φησὶ, καὶ ἐξ ἑνὸς ἐγεννήθησαν οἱ πάντες. Οὐ τοῦτο μόνον ἐνταῦθα λέγει, ὅτι ἐγέννησεν, ἀλλ’ ὅτι καὶ τοσούτων ἐγένετο μήτηρ, ὅσων οὐδὲ αἱ εὔφοροι γαστέρες·


Evrei 11:11 e un verset dificil din două motive:

(1) Fiindcă textul grec înregistrează variații în manuscrise. De pildă, unele manuscrise menționează că Sara era stearpă și că a născut. Altele omit termenul „stearpă”.

(2) Chiar și fără variații, textul e dificil. Cele mai multe traduceri românești spun că Sara a primit putere să zămislească. Exegeții străini consideră (în majoritate?) că subiectul versetului este Avraam, care a primit (ἔλαβεν) putere (δύναμιν) pentru a „depune” sămânța (εἰς καταβολὴν σπέρματος).

Termenul katabole este folosit deseori în scrierile grecești cu sensul de „semănare”, „însămânțare”.

Filon comentează doct într-o lucrare a sa că nimic din cele ce trăiesc pe pământ nu poate crește fără o esență umedă (ὑγρᾶς οὐσίας). Acest fapt ar fi demonstrat de „semănările” (αἱ καταβολαὶ) de semințe care fie sunt umede (ca cele ale animalelor), fie nu odrăslesc fără umezeală (ca cele ale plantelor).

Exemple pot continua și din alți autori.

Verbul kataballo este folosit în textele clasice cu sensul de „a însămânța” / „a (de)pune sămânța”.

Marcus Aureliu, de ex., folosește verbul cu acest sens în Cugetările (4.36) sale, într-un pasaj cam criptic, dar totuși util pentru scopurile filologului:

Tot ce există este într-un anumit fel sămânța a aceea ce va fi, dar tu te duci cu gândul numai la semințele (σπέρματα) care sunt (de)puse (καταβαλλόμενα) în pământ (εἰς γῆν) sau în pântece (ἢ μήτραν), însă această [perspectivă] e foarte trivială (ἰδιωτικόν).

Așadar, în lumina acestor considerații, textul biblic ar trebui tradus (literal, strict pentru uz exegetic) după cum urmează:

Prin credință − deși însăși Sara stearpă −  [Avraam] a primit putere de a depune sămânță, chiar și după vremea maturității, căci a considerat credincios pe cel care îi făgăduise.

Cu unele retușuri textul ar putea suna astfel:

Prin credință − deși Sara era ea însăși stearpă −  [Avraam] a primit putere de a odrăsli sămânță, chiar și după ce îi trecuse vremea, căci l-a socotit vrednic de crezare pe cel care îi făcuse făgăduința.

Πίστει καὶ αὐτὴ Σάρρα στεῖρα δύναμιν εἰς καταβολὴν σπέρματος ἔλαβεν καὶ παρὰ καιρὸν ἡλικίας, ἐπεὶ πιστὸν ἡγήσατο τὸν ἐπαγγειλάμενον.

Update 6 aprilie 2013

Tocmai am descoperit în biblioteca ITP o colecție de eseuri (Greeks, Romans, and Christians. Essays in Honor of Abraham J. Malherbe), editată de D. L. Balch, E. Ferguson, W. A. Meeks. Unul dintre eseuri face referire tocmai la această problemă: Pieter Willem van der Horst, „Sarah’s Seminal Emission: Hebrews 11:11 in the Light of Ancient Embryology”, p. 287-304.

van der Horst consideră că autorul cărții Evrei „means what he says”, anume că Sara a primit putere de a „concepe sămânța”. Citez un mic fragment:

This chapter will demonstrate that the view that women had their own seminal emissions was not an eccentric, but a quite current, opinion in antiquity and that this idea did not remain limited to Greek scholarly circles but penetrated in other strata of society as well. It will also demonstrate that this theory was well known in early Judaism. (p. 288)

Pagina următoare »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,784 other followers