Un articol despre Sciţia şi despre mărturiile privitoare la misiunea Sf. Andrei în ea.

CLICK AICI!

—————————————————————————————–

Termenul presbyteros şi traducerea lui în ediţiile româneşti ale Noului Testament

Descărcaţi articolul dând CLICK AICI!

—————————————————————————————–

SFÂNTUL ANDREI – ŞI MISIUNEA SA ÎN SCYTHIA MINOR

Recent, am citit în C.A. un articol despre Sf. Andrei care ar fi ajuns şi prin “acest ţinut din lume, drag noua, ROMÂNIA”. Un răspuns la “adevărurile” din articolul respectiv puteţi citi dacă daţi CLICK AICI!

61 Răspunsuri la “Diverse” r r

  1. vanblogh Says:

    Interesant materialul despre termenul “presbyteros” !

  2. vaisamar Says:

    E material de 100 de teze de doctorat despre traducerile româneşti ale NT. Din păcate, nu prea s-a ocupat nimeni de asta până acum…

  3. m. Says:

    Tare articolul cu presbyteros. Sunt curios daca a tratat cineva “la rece” si implicatiile teologice pe care traducerea termenului le are in Biserica Ortodoxa. Apropo, ziceai de situatia cand teologia o ia inaintea filologiei..cat de greu crezi ca i-ar fi filologiei sa puna la punct “pseudo-teologia”, considerand-o pe prima un argument al teologiei veridice?

    1. Vaisamar Says:

      M., sacramentalizarea funcţiei de prezbiter se produce treptat şi în denominaţiunile evanghelice. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu evoluţii dogmatice. Nu sunt eu în măsură să spun dacă asta e bine sau rău. Rolul meu ca filolog este să mă asigur că un text este tradus corect. Mai apoi pot veni şi interpretările. De multe ori, traducerea şi interpretarea merg mână în mână, însă relaţia dintre ele poate fi “supravegheată”.
      Nu-mi dau seama cât de greu îi va fi filologiei să pună la punct pseudo-teologia. Dacă ne va ţine Domnul cu viaţă, vom vedea.

  4. m. Says:

    Thanx for the answer. Sper ca sacramentalizarea nu va fi insotita de “calcificare”, cum am mai vazut..
    Am o intrebare..vizavi de profesiunea ta (cu aceasta ocazie cer acordul de a ma adresa cu persoana a 2a singular) de filolog. In Matei 1:21 se vorbeste despre Domnul Isus ca “va mantui pe poporul Lui de pacatele sale”. Iarasi, in 1Corinteni 1:21 gasim ca “Dumnezeu a gasit cu cale sa mantuiasca pe credinciosi..”. Pe de alta parte, in Marcu 5:23, Iair s-a rugat de Domnul Isus ca fetita lui “sa se faca sanatoasa si sa traisca” iar in Marcu 6:56 “toti cati se atingeau de El erau tamaduiti”. The question is…prin ce termeni sunt definite aceste actiuni in varianta dupa care s-a facut traducerea si daca exista vreo legatura intre ei? (vindecare fizica si vindecare spirituala). Mai mult decat atat, in 1Petru 2:24 se spune “prin ranile Lui ati fost vindecati”. Cei mai multi vin si spiritualizeaza (pfuu, ce nu-mi place asta) zicand ca textul se refera exclusiv la vindecarea spirituala. The same question…prin ce termen este desemnata aceasta vindecare in varianta originala si ce conotatii are?

    1. Vaisamar Says:

      M, în versetele citate de tine e folosit verbul “sozo” (cu excepţia celui din Petru).
      În NT verbul apare de 106 ori. Strict din ceea ce pot spune acum, fără o investigaţie amănunţită, verbul poate fi folosit în mai multe accepţiuni. Practic, filologia ar putea ajuta prin studierea cu atenţie a contextului fiecărei “ocurenţe” (loc unde apare verbul) şi prin clasificarea sensurilor. Treaba asta deja s-a făcut parţial în anumite dicţionare (BDAG, ed. 3) sau studii.
      Filologia trebuie completată şi cu teologie biblică. Adică trebuie să vedem fiecare autor cam în ce fel foloseşte termenii respectiv. De asemenea, trebuie să lărgim un pic perspectiva, încercând să vedem ce alţi termeni exprimă ideea de “vindecare”. Toate aceste date le putem apoi sintetiza şi avem o teologie biblică a vindecării (pentru fiecare autor şi pentru NT în ansamblu). Putem lărgi cadrul la VT şi putem ieşi apoi înspre “sistematică”, atunci când gândim vindecarea în relaţie cu atributele lui Dumnezeu sau cu natura umană şi cu păcatul.
      După cum vezi, drumul până la un răspuns judicios e lung. Ca să-ţi răspund totuşi la întrebarea pusă, aş spune că
      în Mat. 1:21 verbul sozo este pus în relaţie cu păcatele, deci Hristos vine să elibereze pe ai Săi de păcate. Înclin să cred că aici mântuirea de păcate ţine mai ales de partea spirituală, fără a exclude vindecarea fizică (păcatul este asociat cu boala, în sensul că e ca un fel de maladie care apasă peste neamul omenesc).
      1 Cor. “mântuirea” are cam acelaşi înţeles ca în Matei 1:21.
      În Marcu 5:23 “sozo” are de-a face cu vindecarea fizică, ridicarea din boală.
      1 Petru 2:24 vindecarea ar trebui înţeles în sens “holist”. Ea atinge duhul, emoţiile, dar cred că şi trupul, fiindcă omul este o fiinţă pe care n-o putem împărţi efectiv în 3 componente. Dar nu am pretenţia că pot da o interpretare satisfăcătoare acestui verset într-un comentariu pe blog.

  5. m. Says:

    Multumesc mult!

  6. m. Says:

    Aaaa.something else.
    In versetele din Evrei 12:5-9, care este termenul care a fost tradus drept “pedeapsa”? Si..este el identic cu cel folosit in Iov 5:17, respectiv in Ps. 94:12 ?

    1. Vaisamar Says:

      Termenul din Evr. 12 este “paideia”, care înseamnă “disciplină/educaţie”.
      În Iov 5:17 termenul folosit în trad. greacă este “nouthetema” (nemaiîntâlnit în altă carte biblică, deşi verbul noutheteo apare de vreo 8x în NT).
      În ebraică termenul este “musar”.

      Psalm 94:12 Ferice de omul, pe care-l pedepseşti Tu, Doamne, şi pe care-l înveţi din Legea Ta.
      În greacă verbul folosit e “paideuo”, iar în ebraică e “yasar” (a disciplina, a instrui, a pedepsi). Substantivul corespunzător este “musar”.

      Vezi şi prima parte a postării
      http://vaisamar.wordpress.com/2009/04/03/vergile-lui-segond-si-nuielele-lui-cornilescu/

  7. mihai Says:

    profu
    multumesc pt blog
    sunt stundent la seminar in Timsoara
    avem o pasiune in comun
    adevarul lui D_zeu prezentat corect
    sunt fericit/fascinat de articolele citite
    pe tema traducerii cornilescu
    si eu am gasit cateva ne-reguli
    exemplu pasjul din 1corint7:36-38
    niciodata nu aveam pace legat de el
    si-mi spuneam ca D_zeu nu gandeste asa
    iar o varianta logica ar fi….
    fecioara=feciorie,virginitate
    talibanii teologi m-au acuzt ca stric cornilescu (bibliolatrie)
    cum iti premiti,tinere???
    dar si BAGD si Mounce expository si interliniarul revers ESV (pt ca frazarea in greaca e alt-fel) ma indreptateau (justificau)sa cred ca cevA la mijloc
    si mai ales dupa cursul de hermeneutica,am inteles ca nu imi e permis sa de-contextualizez mesajul (desi e la moda)
    mi-a venit sa plang cand am gasit un articol pe tema asta aici pe blog
    si eu nu-s nici prof de greaca ca tine si nici vorbitor nativ sau dr. ca Caragounis
    inca o data multumesc pt aceasta oaza de logica si onestitate (+ umor subtil)
    deocamdata nu am acces nici la un soft de genul LOGOS GOLD sau BIBLE-WORKS ma lupt sa inteleg textul cu E-sword. e ok si asta
    so far so good
    un pic stresat ca in vechea varianta am gasit interliniar si pt greaca si pt ebraica
    iar cand am schimbat baza pt e-sword
    vaianta 0.9 am pierdut toate comentariile si dictionarelesi bibliile vechi
    asta este….
    mergem mai departe (zambind)
    cum zice fratiorul Iacov:
    estimati (considerati) ca o mare bucurie
    cand treceti (sunteti supusi) la diverse
    incercari,solicitari,adversitati
    Stii ce ma gandeam ca lipseste in peisajul biblic romanesc?
    o traducere LITERALA buna
    facuta dupa texte originale
    +
    UN INTERLINIAR BUN
    stiu ca aveti treaba dar ar fi frumos/util
    sa dea bunul D_zeu sa fie posibil
    +
    nu e tradus in romana nici BAGD nici
    DICTIONARUL IVP nici MOUNCE’S expository
    care acum e bucuria mea pt pot sa vad cat de cat, fiecare cuvintel ce insemna inainte
    in fine….
    toate isi au vremea lor
    sa fii binecuvantat cu mult timp pt studiu
    si o inima la fel de deschisa pt ADEVAR

    cu drag un fratzior
    “keep up the good work/fight”

  8. m. Says:

    am revenit cu niste nelamuriri (if I am allowed).

    1. evrei 5:14
    (cornilescu)”dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a caror judecata s-a deprins, prin intrebuintare, sa deosebeasca binele si raul”

    in NLT (singura traducere english de care dispun pe hartie) versetul este “solid food is for those who are mature, who through training have the skill to recognise the difference between right and wrong”

    in concluzie, nu sunt pe deplin lamurit al cui training este conditia pentru a putea primi “hrana tare”

    2.evenimentul din evanghelii- “vindecarea unui lunatic/indracit”

    a.in matei 17:20, Domnul Isus le spune ucenicilor ca ei nu au reusit sa scoata dracul “din pricina putinei voastre credinte” (NLT pare a fi in acord, traducand “you don’t have enough faith”)

    b.in marcu, capitolul 9, acolo unde este relatata aceasta intamplare, Domnul Isus, la intrebarea apostolilor de ce ei nu au putut scoate dracul, le raspunde doar “acest soi de draci nu poate iesi decat prin rugaciune si post” (marcu 9:29). totusi, in NLT versetul este “this kind can be cast out only by prayer” (zice in notele de subsol ca unele variante adauga si “fasting”, asa cum este si in cornilescu).

    asadar…

    –in matei 17:20 sigur este vorba de “putina credinta”?
    –in marcu 9:29, cum de in editia cornilescu rugaciunea si postul sunt solutii la “acest soi de draci”, pe cand in NLT nu se specifica la ce anume cele doua reprezinta solutia (spune “this kind”, nu “this kind of demons”)

    multumesc in avans!

    ps: intre timp am citit si “surprins de bucurie”. o vazusem si inainte dar amanasem. felicitari pentru efortul de a o traduce. desi nu stiu cat a fost supliciu si cat deliciu :D

    1. Vaisamar Says:

      La punctul 1 s-ar putea sa gasesti niste lamuriri in postarea asta
      http://vaisamar.wordpress.com/2008/12/10/intre-optimism-si-imposibil-evrei-511-620-1/
      Partea de final este de fapt relevanta. Parcurge-o si vezi apoi ce alte nelamuriri ai.

      Pentru 2. va trebui sa-mi dai un ragaz, sa pun cap la cap ideile.

      P.S. Traducerea lui Lewis a fost si supliciu, si deliciu. O asemenea carte e un “mic Everest” pe care m-am simtit “provocat” sa-l urc. :)

      1. m. Says:

        salut!
        ai reusit sa studiezi cat de cat intrebarile mele ? :D
        m-ar bucura un raspuns afirmativ.. :)

        1. Vaisamar Says:

          Marius, din păcate nu am reuşit şi nu cred că voi avea timp. E perioada corectării licenţelor şi a testelor. Am de corectat patru rânduri de teste, de editat şi tradus materiale etc. Nici să postez nu am timp.

    1. Vaisamar Says:

      Da, am observat. Nu sunt ebraist, deci nu mă bag la chestiuni de VT. Judecând ca biblist însă nu mi se pare convingătoare.

  9. oct Says:

    Se poate o talmacire la Evrei 12:16,17?
    1.”curvar sau lumesc ca Esau”
    2.”dreptul de intai nascut”
    3.De ce nu a mai putut sa o schimbe?

    “pct. 1. si 2.” Sunt folosite ca o ilustratie? Daca da pentru ce?

    Domnul sa va binecuvinteze!

    1. Vaisamar Says:

      Nu promit nimic deocamdată, fiindcă în zilele următoare voi fi la Iaşi, la un simpozion foarte aglomerat. Poate printre picături voi face o verificare a textului.

  10. oct Says:

    Inca astept un raspuns daca se poate

    1. Vaisamar Says:

      Cum spuneam, nu promit nimic.

  11. Oct Says:

    2Ti 1:7 Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.

    Despre ce fel de duh este vorba?
    Care este compozitia acestui pneuma? Cand Pavel scrie pneuma se gandeste la Duhul Sfant, la duhul omului, la un duh slujitor..?
    Spre exemplu cand spun “pune Doamne peste mine un duh de putere”, probabil ma gandesc la faptul ca Dumnezeu va trimite peste mine o revitalizare duhovniceasca. Un vant revitalizator.
    Duhul acesta vine de la Dumnezeu, sub ce forma?

    1. Vaisamar Says:

      Aici “pneuma” are mai degrabă sensul de “dispoziţie”. Nu “duh” ca entitate, ci o calitate (sau mai multe), care ne sunt dăruite prin Duhul Sfânt. Nu cred că cineva poate pretinde să explice în ce formă vine acest “duh de putere” peste om. Dar dacă vine, ar trebui să-i simţim efectele.

  12. Octavian Says:

    Tot am rămas la pneuma.
    De multișor studiez botezul cu/în Duhul Sfânt, și nu am încetat să o fac. Prezintă un interes destul de mare pentru mine dacă botezul cu Duhul Sfânt este sau nu o experiență ulterioară nașterii din nou.
    Aveți un material personal în direcția asta?

    1. Vaisamar Says:

      A apărut acum o carte interesantă, de G. Fee, un exeget penticostal, despre Duhul Sfânt şi biserică: Pavel, Duhul şi poporul lui Dumnezeu. Poate găseşti acolo nişte răspunsuri. Cartea e apărută la “Casa Cărţii”.

  13. Octavian Says:

    Mulțumesc. Am achiziționat cartea!

  14. oct Says:

    Interesanta carte(precum spuneti).
    Sunteti de acord cu argumentele lui Gordon Fee?
    Pentru ca el sugereaza ca botezul in/cu Duhul Sfant este de fapt nasterea din nou precedata de experiente repetate ale Duhului in viata credinciosului(si e destul de bine argumentat).

    1. Vaisamar Says:

      Îmi poţi spune exact pagina, să verific?

  15. oct Says:

    Pagina 222,.. Oricum nu am citit decât 2 capitole și n-am rezitat și m-am uitat la anexa aceea. Dar cred că trebuie să ajung în capitolul 8 unde el argumentează cu privire la asta.

  16. saved Says:

    Se poate o traducere literală a Crezului de la Niceea?

    1. Vaisamar Says:

      Trebuie să existe pe net, pe undeva. Momentan nu pot onora cererea.

  17. Andrei C. Says:

    1. Poate nu e aici locul dar sunt curios cum poate fi argumentată vorbirea în limbi de astăzi ca fiind un alt soi de vorbire în limbi decât cel de la rusalii atâta timp cât termenul folosit, în fiecare caz unde se vorbește despre ea, este același?

    2. Are vreo acoperire biblică vorbirea în limbi „îngerească”? Mai ales că nicăieri în altă parte din Scripturi nu mai găsim o astfel de precizare sau exemplu. Putem face o doctrină doar pe această expresie, mai ales că ea este precizată într-o formă condițională (chiar dacă aș vorbi…)?

    P.S. Întrebările nu sunt tendențioase

    1. Vaisamar Says:

      Dacă iei legătura cu pastori penticostali, o să afli că există persoane care au vorbit în limbi inteligibile (greacă, ebraică, germană, engleză) fără să le fi cunoscut dinainte. Prin urmare nu orice vorbire în limbi de azi este ininteligibilă pentru cei care o aud. Eu personal n-am auzit vorbire în limbi într-o limbă modernă, vorbită de cineva care nu cunoaştea limba respectivă (ex. omul nu ştie franceză, dar îl laudă pe Dumnezeu în franceză).
      .
      Diferenţa pe care o observi tu este diferenţa dintre Fapte şi Pavel. În Fapte limbile vorbite de ucenici sunt limbi inteligibile pentru ascultători (dar nu şi pentru ucenici). La Pavel, cel ce vorbeşte în limbi nu înţelege nici măcar el ce spune (dacă nu se roagă să primească şi interpretarea).
      .
      Mă tem că dezlegarea problemei referitor la “limbile îngereşti” e dificilă. Judecând din perspectiva teologiei dogmatice, consider că îngerii n-au nevoie să vorbească pentru a comunica. Îngerii sunt “minţi pure” şi comunicarea dintre ei ar trebui să fie nemediată de semne lingvistice. Impresia mea este că “limbi îngereşti” este o figură de stil, un termen de comparaţie pentru ceva “exalted”. Vorbirea umană pune în mişcare aerul sub forma unor unde percepute de ureche, transmise pe scăriţă, nicovală etc., preluate ca semnale de nervul auditiv şi duse pe cortex sau la centrul auzului (aici ne-ar putea lămuri neurologii), unde sunt decodate în funcţie de cunoştinţele celui care aude. Îngerii nu sunt fiinţe materiale, nu au cortex, nerv auditiv, nu pun în mişcare aerul cu ajutorul corzilor vocale etc.

      1. Andrei C. Says:

        mulțumesc pentru răspuns.

        Tot la punctul 1 – crezi că există totuși în 1 Corinteni 14 descrierea a două feluri de vorbire în limbi?

        1. Vaisamar Says:

          Care ar fi acestea, ca să-ţi spun dacă mi se par diferite sau nu. Adică ce trăsături ar avea fiecare, în cazul în care eşti de părere că există două feluri?

        2. Andrei C. Says:

          14:1-4 – vorbirea în limbi în care spui taine cu duhul și pe care nimeni nu o înțelege ci doar Dumnezeu nefiind o limbă cunoscută ci o limbă „îngerească”

          14:5-18 – vorbirea în limbi înțeleasă care poate avea tălmăcire, etc

        3. Vaisamar Says:

          În cazul ăsta, pentru al doilea tip traducerea s-ar face doar pentru că în comunitate mai e cineva care se întâmplă să ştie limba respectivă? Nu ştiu dacă Pavel are în vedere aceste cazuri. El sugerează că cel care are vorbirea în limbi poate primi şi interpretarea (în mod supranatural).
          .
          Dacă un mesaj rostit “în limbi” (pun pluralul, dar e evident că e vorba de o singură limbă) e tradus în mod raţional (aşa cum traduc eu din engleză când am oaspeţi americani la biserică), nu cred că putem vorbi de o harismă, ci de folosirea educaţiei.
          .
          Cred că limba “îngerească” poate fi interpretată prin Duhul, conform celor scrise de Pavel.

        4. Andrei C. Says:

          „mestec” deocamdată ce ai spus până acum

          mulțumesc

  18. Iacob Says:

    Salutare! am o rugaminte: tocmai am gasit ceva care m-a pus pe ganduri in cartea “eclesiatul”, iar fiindca traduscerile pe care le pot consulta nu ma lamuresc mi-ar placea sa am observatiile tale(presupun ca nu te deranjaza ca ma adresez atat de direct chiar daca nu ne cunoastem). E vorba de vers.3din cap.2. Cornilescu spune: “Am hotarat in inima mea sa-mi inveselesc trupul cu vin, in timp ce inima ma va calauzi cu intelepciune, si sa SA STARUI ASTFEL IN NEBUNIE, pana voi vedea ce este bine sa faca fiii oamenilor sub ceruri, in tot timpul vietii lor.” Daca perceptia care mi s-a nascut din acest verset este corecta, mesajul cartii e mai puternic, iar tumultuozitatea vietii lui Solomon devine explicabila. Cartea “Eclesiastul” sustine o astfel de ipoteza cu toate acestea parca nu m-as grabi sa trag o concluzie, neavand posibilitatea sa mai testez traducerea chiar daca e posibil sa nu schimbe nimic. Ipoteza mea e ca Solomon a ales sa traiasca asa cum a trait vrand in acelas timp sa savureze la maxim placerile si sa observe “cu intelepciune” care e efectul lor,altfel spus voia sa-si fie propriul obiect de studiu. (intelept, recunosc dar intr-atat?)Un alt lucru care contrazice intr-o oarecare masura e faptul ca a ales constient sa intre in conflict direct cu Dumnezeu macar ca intreaga carte “Eclesiastul” demonstreaza ca nu a pierdut sistemul de referinta (Dumnezeu) nici macar o clipa. Promit sa-mi amintesc in rugaciuni de tine, ca Dumnezeu sa-ti ajute sa faci mai bine ceea ce faci.
    Multumesc!

    1. Vaisamar Says:

      Sper să mă pot uita pe nişte comentarii bune în zilele următoare.

    2. Vaisamar Says:

      Iacob, textul din Ecles. 2:3 este destul de problematic. Unele traduceri şi comentarii spun că Eclesiastul a experimentat pe sine beţia, vrând să vadă care sunt consecinţele. În acest caz, s-ar putea să fie o ironie că şi-a păstrat înţelepciunea în tot acest timp. Alte versiuni (NET) spun că el doar a reflectat asupra acestei probleme, fără a se îmbăta. Din păcate, acum nu am timpul necesar să citesc nişte comentarii exegetice amănunţite pentru a vedea cum este tranşată problema.

      1. Iacob Says:

        scuze ca nu ti-am raspuns pana acum, chiar daca nu ai reusit sa tratezi aprofundat subiectul. Faptul ca ti-ai luat ceva timp pentru asta e de apreciat stiu de la colegi de-ai tai ca stati prost cu timpul dat fiind doar munca ce o desfasurati la institut, pe de alta parte vad ca esti implicat si in alte proiecte care iti cer timpul si asa scurt. Multumesc oricum si pentru atat, “ma rog” pe de alta parte ca pasajul cu pricina sa te mai “chinuie” putin ;) cine stie poate voi avea parte mai incolo de mai multe explicatii sau macar ceva sugestii de studiu. Fi binecuvantat si sa ai parte de o inviere tot mai proaspata in viata ta!


  19. buna!!!ma intereseaza un subiect:Este preoţia netrecătoare a Domnului Isus sau una care nu trece de la unul la altul?

    1. Vaisamar Says:

      Dar de ce contează dacă trece sau nu de la unul la altul?


  20. vorbesc de Evrei 7:24.Fratii ortodocsi ne acuza de falsificare deaceea si intreb.

    1. Vaisamar Says:

      Nu zic nimic. Am zis ce am avut de zis (în scris). De văzut capitolul despre presbyteros din „Dilemele fidelității”.


  21. sunteti de acord cu ceea ce scrie ieromonahul?

    1. Vaisamar Says:

      Nu am reușit să citesc. M-ar ajuta dacă mi-ați face un rezumat într-un paragraf.


  22. intr-un paragraf nu voi reusi.Ar fi mai bine totusi sa aruncati o privire

  23. danul77 Says:

    emanuel te rog clarificam te rog versetul din evrei 6-4,5,6 cum il intelegi?multumesc anticipat

  24. danul77 Says:

    ma refer atit in contestul predestinari,cit si in sensul general

  25. danul77 Says:

    Emanuel tocmai citesc evrei 12,si nu ma inpac prea bine cu termenul pedeapsa,vine in contradictie in viziunea mea cu ispasirea Domnului Isus.Cred ca mai corect ar fi inlocuirea cuvintului pedeapsa cu indreptare,te rog spunemi cum e in greaca are un sens idea mea?

    1. Vaisamar Says:

      Nu e pedeapsă, e disiplină, educare, îndreptare.

  26. Nicolae Says:

    As vrea sa intreb daca stie cineva ce inseamna mai exact termenul “neprihanire” folosit de Pavel in Romani ce se gaseste in Biblia mea (Cornilescu) Am si Biblia din 1931 tot Cornilescu in care apare pt acest termen cuvantul “dreptate” As dori sa aflu in textul original ce cuvant sau termen e folosit si cum se traduce corect,cel mai apropiat in limba romana. Va multumesc!

  27. Utilizator Says:

    Care este parerea dumneavoastra privind Israelul si Biserica?

  28. Daniel Says:

    Salutare!

    M-ar interesa parerea domnului Emanuel despre cartea domnului Plesu: Parabolele lui Iisus. Daca se poate….

    Spor!

    1. Vaisamar Says:

      Am inceput sa scriu o serie de postari despre carte.
      http://vaisamar.wordpress.com/2013/03/03/note-de-lectura-pe-marginea-parabolelor-lui-andrei-plesu-i/

      Nu am reusit sa termin seria. Chiar daca nu mi-am pierdut speranta.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,615 other followers