Un articol despre Sciţia şi despre mărturiile privitoare la misiunea Sf. Andrei în ea.
—————————————————————————————–
Termenul presbyteros şi traducerea lui în ediţiile româneşti ale Noului Testament
Descărcaţi articolul dând CLICK AICI!
—————————————————————————————–
SFÂNTUL ANDREI – ŞI MISIUNEA SA ÎN SCYTHIA MINOR
Recent, am citit în C.A. un articol despre Sf. Andrei care ar fi ajuns şi prin “acest ţinut din lume, drag noua, ROMÂNIA”. Un răspuns la “adevărurile” din articolul respectiv puteţi citi dacă daţi CLICK AICI!
23 ianuarie 2009 at 7:26 pm
Interesant materialul despre termenul “presbyteros” !
23 ianuarie 2009 at 7:43 pm
E material de 100 de teze de doctorat despre traducerile româneşti ale NT. Din păcate, nu prea s-a ocupat nimeni de asta până acum…
29 iunie 2009 at 11:40 pm
Tare articolul cu presbyteros. Sunt curios daca a tratat cineva “la rece” si implicatiile teologice pe care traducerea termenului le are in Biserica Ortodoxa. Apropo, ziceai de situatia cand teologia o ia inaintea filologiei..cat de greu crezi ca i-ar fi filologiei sa puna la punct “pseudo-teologia”, considerand-o pe prima un argument al teologiei veridice?
30 iunie 2009 at 8:55 am
M., sacramentalizarea funcţiei de prezbiter se produce treptat şi în denominaţiunile evanghelice. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu evoluţii dogmatice. Nu sunt eu în măsură să spun dacă asta e bine sau rău. Rolul meu ca filolog este să mă asigur că un text este tradus corect. Mai apoi pot veni şi interpretările. De multe ori, traducerea şi interpretarea merg mână în mână, însă relaţia dintre ele poate fi “supravegheată”.
Nu-mi dau seama cât de greu îi va fi filologiei să pună la punct pseudo-teologia. Dacă ne va ţine Domnul cu viaţă, vom vedea.
30 iunie 2009 at 10:14 am
Thanx for the answer. Sper ca sacramentalizarea nu va fi insotita de “calcificare”, cum am mai vazut..
Am o intrebare..vizavi de profesiunea ta (cu aceasta ocazie cer acordul de a ma adresa cu persoana a 2a singular) de filolog. In Matei 1:21 se vorbeste despre Domnul Isus ca “va mantui pe poporul Lui de pacatele sale”. Iarasi, in 1Corinteni 1:21 gasim ca “Dumnezeu a gasit cu cale sa mantuiasca pe credinciosi..”. Pe de alta parte, in Marcu 5:23, Iair s-a rugat de Domnul Isus ca fetita lui “sa se faca sanatoasa si sa traisca” iar in Marcu 6:56 “toti cati se atingeau de El erau tamaduiti”. The question is…prin ce termeni sunt definite aceste actiuni in varianta dupa care s-a facut traducerea si daca exista vreo legatura intre ei? (vindecare fizica si vindecare spirituala). Mai mult decat atat, in 1Petru 2:24 se spune “prin ranile Lui ati fost vindecati”. Cei mai multi vin si spiritualizeaza (pfuu, ce nu-mi place asta) zicand ca textul se refera exclusiv la vindecarea spirituala. The same question…prin ce termen este desemnata aceasta vindecare in varianta originala si ce conotatii are?
30 iunie 2009 at 10:43 am
M, în versetele citate de tine e folosit verbul “sozo” (cu excepţia celui din Petru).
În NT verbul apare de 106 ori. Strict din ceea ce pot spune acum, fără o investigaţie amănunţită, verbul poate fi folosit în mai multe accepţiuni. Practic, filologia ar putea ajuta prin studierea cu atenţie a contextului fiecărei “ocurenţe” (loc unde apare verbul) şi prin clasificarea sensurilor. Treaba asta deja s-a făcut parţial în anumite dicţionare (BDAG, ed. 3) sau studii.
Filologia trebuie completată şi cu teologie biblică. Adică trebuie să vedem fiecare autor cam în ce fel foloseşte termenii respectiv. De asemenea, trebuie să lărgim un pic perspectiva, încercând să vedem ce alţi termeni exprimă ideea de “vindecare”. Toate aceste date le putem apoi sintetiza şi avem o teologie biblică a vindecării (pentru fiecare autor şi pentru NT în ansamblu). Putem lărgi cadrul la VT şi putem ieşi apoi înspre “sistematică”, atunci când gândim vindecarea în relaţie cu atributele lui Dumnezeu sau cu natura umană şi cu păcatul.
După cum vezi, drumul până la un răspuns judicios e lung. Ca să-ţi răspund totuşi la întrebarea pusă, aş spune că
în Mat. 1:21 verbul sozo este pus în relaţie cu păcatele, deci Hristos vine să elibereze pe ai Săi de păcate. Înclin să cred că aici mântuirea de păcate ţine mai ales de partea spirituală, fără a exclude vindecarea fizică (păcatul este asociat cu boala, în sensul că e ca un fel de maladie care apasă peste neamul omenesc).
1 Cor. “mântuirea” are cam acelaşi înţeles ca în Matei 1:21.
În Marcu 5:23 “sozo” are de-a face cu vindecarea fizică, ridicarea din boală.
1 Petru 2:24 vindecarea ar trebui înţeles în sens “holist”. Ea atinge duhul, emoţiile, dar cred că şi trupul, fiindcă omul este o fiinţă pe care n-o putem împărţi efectiv în 3 componente. Dar nu am pretenţia că pot da o interpretare satisfăcătoare acestui verset într-un comentariu pe blog.
30 iunie 2009 at 11:22 am
Multumesc mult!
30 iunie 2009 at 2:48 pm
Aaaa.something else.
In versetele din Evrei 12:5-9, care este termenul care a fost tradus drept “pedeapsa”? Si..este el identic cu cel folosit in Iov 5:17, respectiv in Ps. 94:12 ?
30 iunie 2009 at 6:03 pm
Termenul din Evr. 12 este “paideia”, care înseamnă “disciplină/educaţie”.
În Iov 5:17 termenul folosit în trad. greacă este “nouthetema” (nemaiîntâlnit în altă carte biblică, deşi verbul noutheteo apare de vreo 8x în NT).
În ebraică termenul este “musar”.
Psalm 94:12 Ferice de omul, pe care-l pedepseşti Tu, Doamne, şi pe care-l înveţi din Legea Ta.
În greacă verbul folosit e “paideuo”, iar în ebraică e “yasar” (a disciplina, a instrui, a pedepsi). Substantivul corespunzător este “musar”.
Vezi şi prima parte a postării
http://vaisamar.wordpress.com/2009/04/03/vergile-lui-segond-si-nuielele-lui-cornilescu/
16 iulie 2009 at 2:42 pm
profu
multumesc pt blog
sunt stundent la seminar in Timsoara
avem o pasiune in comun
adevarul lui D_zeu prezentat corect
sunt fericit/fascinat de articolele citite
pe tema traducerii cornilescu
si eu am gasit cateva ne-reguli
exemplu pasjul din 1corint7:36-38
niciodata nu aveam pace legat de el
si-mi spuneam ca D_zeu nu gandeste asa
iar o varianta logica ar fi….
fecioara=feciorie,virginitate
talibanii teologi m-au acuzt ca stric cornilescu (bibliolatrie)
cum iti premiti,tinere???
dar si BAGD si Mounce expository si interliniarul revers ESV (pt ca frazarea in greaca e alt-fel) ma indreptateau (justificau)sa cred ca cevA la mijloc
si mai ales dupa cursul de hermeneutica,am inteles ca nu imi e permis sa de-contextualizez mesajul (desi e la moda)
mi-a venit sa plang cand am gasit un articol pe tema asta aici pe blog
si eu nu-s nici prof de greaca ca tine si nici vorbitor nativ sau dr. ca Caragounis
inca o data multumesc pt aceasta oaza de logica si onestitate (+ umor subtil)
deocamdata nu am acces nici la un soft de genul LOGOS GOLD sau BIBLE-WORKS ma lupt sa inteleg textul cu E-sword. e ok si asta
so far so good
un pic stresat ca in vechea varianta am gasit interliniar si pt greaca si pt ebraica
iar cand am schimbat baza pt e-sword
vaianta 0.9 am pierdut toate comentariile si dictionarelesi bibliile vechi
asta este….
mergem mai departe (zambind)
cum zice fratiorul Iacov:
estimati (considerati) ca o mare bucurie
cand treceti (sunteti supusi) la diverse
incercari,solicitari,adversitati
Stii ce ma gandeam ca lipseste in peisajul biblic romanesc?
o traducere LITERALA buna
facuta dupa texte originale
+
UN INTERLINIAR BUN
stiu ca aveti treaba dar ar fi frumos/util
sa dea bunul D_zeu sa fie posibil
+
nu e tradus in romana nici BAGD nici
DICTIONARUL IVP nici MOUNCE’S expository
care acum e bucuria mea pt pot sa vad cat de cat, fiecare cuvintel ce insemna inainte
in fine….
toate isi au vremea lor
sa fii binecuvantat cu mult timp pt studiu
si o inima la fel de deschisa pt ADEVAR
cu drag un fratzior
“keep up the good work/fight”
25 august 2009 at 6:22 pm
am revenit cu niste nelamuriri (if I am allowed).
1. evrei 5:14
(cornilescu)”dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a caror judecata s-a deprins, prin intrebuintare, sa deosebeasca binele si raul”
in NLT (singura traducere english de care dispun pe hartie) versetul este “solid food is for those who are mature, who through training have the skill to recognise the difference between right and wrong”
in concluzie, nu sunt pe deplin lamurit al cui training este conditia pentru a putea primi “hrana tare”
2.evenimentul din evanghelii- “vindecarea unui lunatic/indracit”
a.in matei 17:20, Domnul Isus le spune ucenicilor ca ei nu au reusit sa scoata dracul “din pricina putinei voastre credinte” (NLT pare a fi in acord, traducand “you don’t have enough faith”)
b.in marcu, capitolul 9, acolo unde este relatata aceasta intamplare, Domnul Isus, la intrebarea apostolilor de ce ei nu au putut scoate dracul, le raspunde doar “acest soi de draci nu poate iesi decat prin rugaciune si post” (marcu 9:29). totusi, in NLT versetul este “this kind can be cast out only by prayer” (zice in notele de subsol ca unele variante adauga si “fasting”, asa cum este si in cornilescu).
asadar…
–in matei 17:20 sigur este vorba de “putina credinta”?
–in marcu 9:29, cum de in editia cornilescu rugaciunea si postul sunt solutii la “acest soi de draci”, pe cand in NLT nu se specifica la ce anume cele doua reprezinta solutia (spune “this kind”, nu “this kind of demons”)
multumesc in avans!
ps: intre timp am citit si “surprins de bucurie”. o vazusem si inainte dar amanasem. felicitari pentru efortul de a o traduce. desi nu stiu cat a fost supliciu si cat deliciu
25 august 2009 at 7:37 pm
La punctul 1 s-ar putea sa gasesti niste lamuriri in postarea asta
http://vaisamar.wordpress.com/2008/12/10/intre-optimism-si-imposibil-evrei-511-620-1/
Partea de final este de fapt relevanta. Parcurge-o si vezi apoi ce alte nelamuriri ai.
Pentru 2. va trebui sa-mi dai un ragaz, sa pun cap la cap ideile.
P.S. Traducerea lui Lewis a fost si supliciu, si deliciu. O asemenea carte e un “mic Everest” pe care m-am simtit “provocat” sa-l urc.
30 octombrie 2009 at 2:36 pm
http://www.adevarul.ro/articole/a-fost-oare-biblia-tradusa-gresit-1.html
Ati observat cumva asta?
30 octombrie 2009 at 3:56 pm
Da, am observat. Nu sunt ebraist, deci nu mă bag la chestiuni de VT. Judecând ca biblist însă nu mi se pare convingătoare.