Eugene A. Nida (1914-2011). Sursă foto: http://www.unitedbiblesocieties.org

Reputatul lingvist, traducător şi specialist în traductologie (=ştiinţa şi practica traducerii) a murit pe 25 august într-un spital din capitala Belgiei, la vârsta de 96 de ani.

Numele lui a ajuns sinonim cu „echivalenţa dinamică”, acea metodă de traducere care urmăreşte să echivaleze un text urmărind înţelesul, nu echivalenţa formală de tip 1:1 (în care pentru fiecare cuvânt din limba-sursă trebuie să existe un cuvânt în limba-ţintă).

Nida a revoluţionat modul de a traduce Biblia în secolul XX. Ca urmare a acestei revoluţii pe care a produs-o, şi-a atras mânia tuturor celor rătăciţi prin grotele „KJV only” sau a fundamentaliştilor care se pasionează de teoria conspiraţiei şi care, prin urmare, văd în fiecare nouă traducere a Bibliei o încercare a „liberalilor” de a strecura erezii nimicitoare, de a crea confuzie şi de a tempera forţa versetelor / conceptelor pe care ei, fără a şti nici greacă, nici ebraică, socotesc că le interpretează cel mai bine. (Cum se întâmplă adesea, confuzia pandemică pe care o văd aceşti oameni este numai în minţile lor).

Scriu postarea de faţă ca unul care datorează enorm lucrărilor lui Eugene Nida. Nu-mi mai aduc aminte cum am ajuns la numele lui. Dar îmi amintesc că prima lucrarea cu care am interacţionat a fost celebrul Greek-English Lexicon of the New Testament: Based on Semantic Domains (pe care l-a realizat în coautorat cu J. P. Louw). Trebuie să fi fost prin 2004, când l-am „citit” efectiv din scoarţă în scoarţă ca să-mi aleg termenii greceşti pe care urma să-i studiez în proiectul de cercetare doctorală. Îmi propusesem să urmăresc redarea lor în tradiţia biblică românească şi disputele traductologice şi teologice din jurul lor. Am selectat (curajul/naivitatea începătorului!) cam 100. În final am tratat doar 11.

Am descoperit tot atunci excelenta serie UBS Handbooks Helps for Translators, o colecţie de instrumente menite să-i ajute pe traducători în activitatea lor. Desigur, Nida şi colegii săi i-au avut în minte mai ales pe traducătorii care lucrează la prima traducere a Bibliei într-o anumită limbă. Pentru contextul românesc, unde Sfintele Scripturi se traduc şi retraduc de vreo 500 de ani, nu toate sfaturile sunt aplicabile. În tot cazul, ca orice bun protestant, mi-am cumpărat imediat ghidul de traducere pentru Epistola către Romani.

N-am rezistat să nu cumpăr o lucrare fundamentală, The Theory and Practice of Translation, pe care a Nida scris-o în parteneriat cu Charles R. Taber. Pe atunci, cartea costa 49 de dolari. Acum nu se mai găseşte de vânzare pe amazon, ci numai la anticari.

Probabil cea mai fascinantă carte a lui Nida este Fascinated by Languages. (Remarc în treacăt faptul că în engleză se poate spune şi „fascinat de…”, nu doar „fascinat cu”). Din păcate, n-am citit deocamdată decât fragmente din ea, pe GoogleBooks. Cartea are un preţ astronomic pe Amazon: 120 de dolari.

Probabil în România influenţa lui Nida este mai scăzută. Versiunile care au încercat să aplice sistematic echivalenţa dinamică n-au prea avut succes. Noul Testament pe înţelesul tuturor a fost un eşec, din cauza nepriceperii celor care au lucrat la el.

Foarte interesant, deşi nu era familiarizat cu teoria lui Eugene Nida despre echivalenţa dinamică, Dumitru Cornilescu a folosit această metodă de traducere in extenso, în prima versiune a Bibliei (1921), îndeosebi pentru NT. Deşi a fost nevoit să restrângă numeroasele parafraze din prima versiune, ediţia sa din 1924 (folosită astăzi de evanghelicii români) conţine încă destule echivalări dinamice. (S-ar putea face o cercetare interesantă în acest domeniu).

În final, voi cita câteva informaţii interesante din Lexiconul Louw-Nida. Autorii atrag atenţia asupra dificultăţilor de care se loveşte un traducător al Bibliei într-o limbă exotică (de ex., din Asia sau Africa).

δράκων, drakon (dragon, balaur)
In most areas of the world a term for dragon would imply something fearsome, but in certain parts of the Orient the dragon is regarded as the symbol of prosperity and good fortune, and it is necessary, therefore, in translating into certain languages in the Orient to employ (1) a somewhat different expression, for example, ‘terrible reptile’ or ‘fearsome snake’ or (2) a marginal note which will explain the differences in connotation.

βάτραχος, batrachos (broască)
In this only reference to frogs in the NT the connotation is of something unclean and abhorrent. In a number of societies, however, frogs are regarded as very valuable and worthwhile animals, since they are often an important source of food. On the other hand, in such areas there are usually certain types of frogs or toads which are particularly poisonous and whose names, therefore, do carry bad connotations.

λευκός, leukos (alb)
The term λευκός, leukos also occurs in Jn 4.35 in speaking of fields being ‘white for the harvest,’ but in a number of languages it would be quite impossible to use the same term for the ripe condition of a harvest as in the case of the color of wool or snow. Furthermore, there may be a serious difficulty in speaking of wool as being ‘white,’ since in many parts of the world, wool is not regarded as being particularly white.

συκῆ, syke (smochin)
In Palestine the fig tree occurs in both wild and cultivated forms and the latter is greatly valued for its sweet, edible fruit. It normally produces two crops each year: early figs ripening in June (late spring) and late ones in August and September (early fall).

For languages in which a term for ‘fig tree’ is not known, one can often employ a borrowed term with a so-called ‘classifier,’ for example, ‘a tree called fig’ or ‘a fruit tree producing fruit called figs.’ In many tropical areas of the world there are forest trees belonging to the botanical family of fig trees, but such trees generally produce inedible fruit. It may, however, be possible for a translator to use the term for such a forest tree but with the added explanation as to the fruit- bearing quality of the trees mentioned in the Bible.

AICI şi AICI găsiţi două necrologuri despre Nida.

Un interviu luat de Christianity Today, AICI.

Cea mai solidă evaluare a influenţei lui Eugene Nida asupra modului în care se traduce Biblia este probabil lucrarea Let the Words Be Written: The Lasting Influence of Eugene A. Nida (Biblical Scholarship in North America).

P.S. Îi mulţumesc lui Dănuţ Mănăstireanu că mi-a atras atenţia asupra articolelor din Christianity Today.