În versetul din Ioan 5:35 Cornilescu foloseşte termenul „lumină” de două ori, de o manieră care ar putea să-l contrarieze pe cititorul atent. Textul spune: „Ioan era lumina, care este aprinsă şi luminează, şi voi aţi vrut să vă veseliţi câtăva vreme la lumina lui.”

În original, primul termen tradus prin „lumină” este luchnos, care înseamnă „lampă, obiect de metal sau lut, prevăzut cu un fitil şi cu un mic rezervor pentru ulei”. Termenul apare o singură dată în Ioan, în versetul mai sus menţionat.

Cealaltă ocurenţă a termenului „lumină”, de la sfârşitul versetului, traduce grecescul phōs, care înseamnă, conform unei definiţii moderne, „radiaţie electromagnetică, emisă de un corp incandescent sau luminescent, care acţionează asupra ochilor făcând vizibilă lumea înconjurătoare” (DEX).

Termenul phōs apare în Ioan de 23 x, în 16 versete, şi are o mare importanţă teologică, fiindcă se referă la Logos, care era lumina oamenilor (Ioan 1:4). Despre Lumină (phōs) aflăm că „străluceşte în întuneric”, iar întunericul n-a copleşit-o (Ioan 1:5).

Versetul 1:8 este şi mai interesant. Citim că Ioan „nu era el lumina”; el doar a venit să mărturisească despre adevăr. Există deci o contradicţie (în Cornilescu), între 1:8 (Nu era el [Ioan] lumina) şi 5:34 (Ioan era lumina). Contradicţia dispare dacă traducem corect acest din urmă verset:

„Ioan era o lampă care arde şi care luminează, iar voi aţi vrut să vă bucuraţi o vreme de lumina lui.”

Se impun acum încă două precizări:

(1) termenul „a se bucura” desemnează o bucurie intensă;

(2) oamenii au vrut să se bucure de lumina lui Ioan, nu să se veselească la lumina lui. Ce vrea să spună Isus este că oamenii au fost o vreme extrem de pasionaţi de mesajul lui Ioan (s-au bucurat de „lumina” sau mesajul lui). Traducerea Cornilescu dă în mod eronat impresia că obiectul veseliei oamenilor este altul (oamenii se veselesc de ceva, la lumina lui Ioan), nu lumina însăşi.

P.S. Motivul „Luminii” (adică Hristos, Logosul) care vine în lume nu se întâlneşte doar în Prologul ioanin (1:4, 5, 8, 9), ci şi în cap. 3 (v. 19, 20, 21), în 8:12 (Eu sunt Lumina lumii), 9:5 (Cât sunt în lume, sunt lumina lumii) sau cap. 11 şi 12 (diverse referinţe).