Cu vreo 3 ani în urmă eram întrebat de nişte studenţi dacă traducerea termenului „malahi” (gr. malakoi) în „Traducerea literală nouă” (Bucureşti, 2001, care are la bază Cornilescu 1931) este corectă. În „Traducerea literală nouă”, termenul malakoi este tradus cu „cei ce se masturbează”.

Din cercetarea sumară pe care am putut s-o întreprind la acea vreme, mi-a devenit clar că traducerea nu este fidelă, fiindcă malakos se referă la homosexualitate, nu la masturbare. [Cu asta intrăm deja şi într-o chestiune de hermeneutică asupra căreia trebuie să atrag atenţia: cei care citesc Scriptura pornind de la ideea că „tot ce nu este interzis explicit este permis” încalcă grav un principiu esenţial, şi anume că Scriptura trebuie citită în duhul ei, nu în litera ei (Slova ucide, duhul dă viaţă)].

În orice caz, întrebarea ridicată de studenţi a revenit şi din partea unor cititori ai blogului, semn că cel puţin pe alocuri se duc dezbateri cu privire la sensul acestui verset din 1 Corinteni.

Din cercetarea preliminară pe care am făcut-o am constatat că în Ţările Române încă din sec. 17 prin „malahie” s-a înţeles „masturbare”. Pravila de la Govora (1640), Îndreptarea legii (1652) şi alte texte bisericeşti (de ex., ale lui Antim Ivireanul) fac referire la acest păcat, prescriind anumite „epitimii” (canoane) pentru el.

Avem de-a face cu partea de final a unui proces prin care „malakos” şi-a schimbat sensul: de la „homosexual” (pasiv) la „persoană care practică masturbarea.” (Să nu uităm, în greaca modernă, verbul malakizomai şi substantivul malakia se referă la masturbare). Schimbarea semantică de care vorbesc începe încă de la Ioan Hristostomul (în ale cărui scrieri malakia are sensul de masturbare; vezi Epitimia lxxiii)

La un moment dat, i-am cerut prof. Chrys Caragounis (grec la origine, profesor de NT la Lund, Suedia) să-mi schiţeze câteva direcţii lămuritoare privitoare la schimbarea de sens prin care a trecut termenul şi mi-a trimis prin email un studiu al său, în engleză, despre problematica homosexualităţii. Studiul poate fi găsit şi pe site-ul de internet al cercetătorului).

Să revenim deci la „malakos” şi sensurile lui. Iniţial termenul a însemnat cu precădere „moale”. Există contexte în care termenul este folosit în sens neutru, putând denumi o haină sau un obiect. În Matei 11:18, Isus întreabă, cu referire la Ioan Botezătorul: „V-aţi dus să vedeţi un om îmbrăcat în haine moi (en malakois)? Cei ce portă haine moi trăiesc în casele împăraţilor”.

Bineînţeles, prin extensie şi metaforizare, „moale” poate să facă referire la trăsături morale. Uneori conotaţia termenului a fost pozitivă („moale” în sensul de „gentil”), alteori a fost negativă („moale” în sensul de „molâu”, „laş”). Desigur, nuanţele s-au diversificat, ajungând la „efeminat, catamit, homosexual pasiv”, sens pe care îl găsim şi în 1 Cor. 6:9.

De precizat că malakia este folosit în NT doar cu sensul de „slăbiciune, boală, neputinţă” (Mat. 4:23, Mat. 9:35, Mat. 10:1). Chestiunea ar merita un studiu mai detaliat, dar nu vreau să reinventez eu roata. Pentru detalii suplimentare despre terminologie (şi pentru concluzii informate şi echilibrate în legătură cu ce spune NT cu privire la homosexualitate) puteţi citi studiul prof. Caragounis.