septembrie 2010



Ce mai citesc în revista BOR, anul 70, nr. 11–12, dec. 1952, p. 739–740?

La o consfătuire a conducătorilor cultelor, din 25 nov. 1952, organizată în sala de festivităţi a Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureşti a participat şi Gheorghe Bradin, preşedintele Cultului Penticostal la vremea respectivă. Iată discursul rostit cu acel prilej:

„Îmi exprim bucuria că şi de astă dată ni s’a făcut deosebita cinste de a fi invitaţi la această Consfătuire a tuturor Cultelor religioase din Republica Populară Română.

Ţinem dela început să ne arătăm mulţumirea, că spre deosebire de vremurile regimurilor trecute, când Cultul nostru era obiectul celor mai necruţătoare persecuţii, astăzi venim şi noi alături de celelalte Culte să contribuim cu cuvântul şi fapta, la realizarea măreţelor ţeluri cari duc patria noastră pe calea fericirii şi a progresului.

În acest scop, noi am îndrumat şi îndrumăm pe deservenţii şi credincioşii noştri să-şi îndeplinească îndatoririle lor sfinte faţă de patrie, participând cu elan la toate acţiunile de folos obştesc, conştienţi fiind că prin aceasta noi ne facem datoria faţă de Dumnezeu şi faţă de ţara noastră.

Prin îndemnurile noastre, noi am căutat să lămurim în permanenţă pe deservenţii şi credincioşii noştri asupra binefacerilor orânduirii celei noui, bazată pe muncă şi dreptate socială, care s’a instaurat în Patria noastră.

Cultul nostru şi-a dat seama că cea mai importantă problemă, atât pentru poporul nostru cât şi pentru popoarele întregii lumi, este problema apărării păcii. În acest scop, am ţinut mai multe consfătuiri religioase şi raionale cu deservenţii Cultului, arătându-le că realizarea şi menţinerea păcii între popoare este una dintre cele mai plăcute fapte înaintea lui Dumnezeu. Le-am arătat totodată că cei mai crânceni duşmani ai omenirii de pretutindeni – deci şi ai lui Dumnezeu-Domnul Păcii – sunt imperialiştii americano-englezi, care, în nebuneasca lor ură de subjugare a tuturor popoarelor, vor să înece lumea în noui valuri de sânge, suferinţă şi moarte.

Fiind în preajma ţinerii Congresului Naţional pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Română, cât şi a Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii, ce se va ţine în luna Decembrie la Viena, noi ne exprimăm solidaritatea noastră cu toţi oamenii cinstiţi din lumea întreagă şi hotărârea noastră de a participa activ la lupta pentru menţinerea şi apărarea păcii în lume.

Având în vedere că la 30 Noembrie a.c. vor avea loc alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române, deservenţii şi credincioşii noştri aşteaptă cu bucurie această zi, pentru a alege candidaţii Frontului Democraţiei Populare, socotind că victoria acestui Front va constitui un aport de seamă în lupta mondială pentru biruinţa măreţei cauze a păcii.”

Din nefericire, toţi ceilalţi lideri ai confesiunilor evanghelice s-au întrecut în a ridica osanale regimului, proslăvind libertăţile fără precedent acordate de regim (în ce formă?) şi înfierând cu mânie imperialismul Occidentului!


Ce citesc astăzi în revista Biserica Ortodoxă Română, anul 70, nr. 9–10, 1952, p. 570–571?

„În anul şcolar 1951–1952, au urmat cursurile Institutelor noastre Teologice şi doi pastori baptişti: Alexa Popovici şi N. Covaci. La sfârşitul anului şcolar, cei doi studenţi baptişti au adresat Înalt Prea Sfinţitului Patriarh Justinian următoarea scrisoare de mulţumire:

Înalt Prea Sfinţite,

La finele unui an de studii, petrecut în Institutele Teologice Ortodoxe de grad Universitar, subsemnaţii pastori baptişti Alexa Popovici şi Nicolae Covaci, vă aducem călduroasele noastre mulţumiri pentru bunăvoinţa şi sprijinul ce ni l-aţi acordat, aprobând ca să studiem teologia ortodoxă.

Acest an de studii a fost creator de noui făgaşe şi prefaţează o nouă conduită în raporturile dintre Culte. Credem că acest fapt e o dovadă grăitoare că toţi credincioşii Domnului nostru Iisus Hristos, fără deosebire de confesiunea căreia îi aparţin, pot trăi laolaltă în pace şi să se iubească aşa cum a dorit şi cerut Mântuitorul.

Sperăm că Dumnezeu ne va ajuta să putem continua studiile în Institutele Teologice Ortodoxe, atât spre folosul nostru şi al cultului Creştin-Baptist, căruia aparţine, cât şi spre consolidarea raporturilor de armonie ce există astăzi între Cultele religioase din ţara noastră.

Scrisoarea celor doi pastori baptişti evidenţiază încă odată contribuţia de seamă, pe care institutele de învăţământ superior ale Bisericii Ortodoxe Române o aduc în acţiunea de armonizare a raporturilor dintre Culte, acţiune în fruntea căreia s’a aflat şi se află Biserica noastră şi Înalt Prea Sfinţitul Patriarh Justianian”.

Splendid tur de forţă propagandistic! Aş fi curios cui i-a venit această idee. Mai mult ca sigur vreunui politruc de la culte. Oricum, la nivel de imagine e ceva ce nu mai văzuse România interbelică, în care BOR se arăta foarte belicoasă contra „sectelor”. Cine a citit presă interbelică ştie ce spun. Dar iată, comuniştii au înfrăţit bisericile şi au promovat un ecumenism vrednic de toată lauda!


Nu ştiu alţii cum sunt, dar pe mine mă interesează istoria. Poate că nu sunt singurul… 🙂

Luna trecută primeam de la dl. Dorin Dobrincu (foto) nişte informaţii bibliografice foarte interesante, privitoare la rezistenţa armată anticomunistă din Bucovina, la care a luat parte şi Vasile Motrescu (devenit penticostal în ultima parte a vieţii). Convertirea lui Motrescu este amintită în studiul „Sfidarea Securităţii în Bucovina. Grupul de rezistenţă armată anticomunistă Gavril Vatamaniuc (1949-1958)”, în Revista de Istorie Socială, vol. VIII-IX, 2003-2004, pp. 363–412.

Alte articole pe tema rezistenţei armate sunt următoarele:

  • „Bucovineni contra sovietici. Rezistenţa armată antisovietică/anticomunistă din Bucovina (martie-august 1944 – iulie 1946)”, în Anuarul Institutului de Istorie Orală, vol. V, 2004, pp. 123–182;
  • „Grupuri „minore” din rezistenţa anticomunistă bucovineană (1948–1961)”, în Codrul Cosminului, nr. 12, 2006, pp. 179–194;
  • „Rezistenţa armată anticomunistă din Bucovina: «Gărzile Decebal» şi grupul Grigore Sandu (1949)”, în Memoria, nr. 51–52, 2-3/2005, pp. 33–48;
  • „Nesupunere în Bucovina. Grupurile de rezistenţă armată anticomunistă Cenuşă–Motrescu, Pătrăucean–Gherman şi Cenuşă–Pătrăucean (1948–1951)”, în Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol”, vol. XLII, 2005, pp. 451–481.

Textele menţionate mai sus fac parte din proiectul de cercetare doctorală al dlui Dobrincu. Domnia sa scrie acum o lucrare amplă despre rezistenţa armată anticomunistă. Îmi imaginez că, dată fiind funcţia administrativă pe care o deţine, scrie printre picături (chinezeşti?).

Drama oricărui cercetător este să facă muncă managerială. Daţi-mi aşa ceva pe cap şi m-aţi terminat cu zile! Ori muncă managerial-organizatorică, ori picătura chinezească, pentru mine e totuna!


Reiau aici un anunţ de pe FB: emisiunea „Universul Credinţei” din 19 sept. a prezentat un reportaj despre lansarea cărţii Răscumpărarea memoriei. (Evenimentul a fost deja prezentat la Radio România Actualităţi, Radio Vocea Evangheliei, în Evenimentul Zilei şi în blogosfera evanghelică).

Aceeaşi emisiune (UC) a avut-o ca invitată pe prof. univ. dr. Francisca Băltăceanu, care a împărtăşit amintiri despre monseniorul Vladimir Ghika.


Am recomandat deja într-un comentariu un link către filmul unei expoziţii organizate de Arhivele Naţionale, despre anul 1939.

Reiau informaţia în această postare. Cei interesaţi să vadă faţă României la 1939, daţi click AICI.

Fişierul video (1 oră) conţine fragmente din jurnale sonore şi filme documentare realizate în 1939.


Pe 21 septembrie 2010 la sediul Arhivelor Naţionale ale României, Bucuresti, Bvd. Regina Elisabeta nr. 49, va avea loc versnisajul expoziţiei

Cedarea Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa (iunie 1940) –

între neputinţă şi iresponsabilitate. O perspectivă românească,

organizată de Arhivele Naționale ale României în colaborare cu Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Serviciul Istoric al Armatei şi Arhiva Naţională de Filme.

Expoziţia este deschisă publicului în perioada 22 septembrie – 21 decembrie 2010, luni – vineri, orele 8.30–15.30.

ACCESUL LIBER

UPDATE 22 sept 2010

Textul introductiv la catalogul expoziţiei AICI. Autor – Dorin Dobrincu.


Recunoaşteţi personagiul? A fost prim-ministru al României într-o perioadă tumultuoasă.

« Pagina anterioarăPagina următoare »