Teza de doctorat a pastorului şi lectorului universitar Ioan Brie, Secretul mesianic în Evanghelia după Marcu – Rezolvarea unei enigme biblice, susţinută în anul 2009 la Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca, a fost publicată recent la Editura Universității din Oradea.
Un fragment din textul introductiv al cărţii:
Până în secolul al XIX-lea s-a crezut că Evanghelia lui Marcu este o abreviere a Evangheliei lui Matei, motiv pentru care nu s-a bucurat de un prea mare interes din partea teologilor. În secolul al XIX-lea cercetarea teologică a stabilit că Marcu este cea mai veche evanghelie şi că Matei şi Luca au folosit textul marcan în redactarea propriilor evanghelii. Odată cu stabilirea priorităţii Evangheliei lui Marcu faţă de celelalte evanghelii, interesul faţă de studiile marcane a crescut exponenţial. Marcu îşi scrie evanghelia ca membru al comunităţii creştine şi pentru comunitatea creştină. Coordonata centrală a Evangheliei lui Marcu este hristologia. Preocuparea esenţială a lui Marcu este să ofere răspunsul corect la întrebarea cine este Isus. Încă din primele cuvinte ale evangheliei sale, Marcu anunţă că Isus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu (Marcu 1:1). Pe parcursul evangheliei, Marcu urmăreşte cu consecvenţă să aprofundeze sensul mesianismului lui Isus şi al filiaţiei sale divine. Unul dintre elementele majore specific marcane, cu ajutorul căruia Marcu pune în evidenţă identitatea şi destinul lui Isus, este motivul secretului mesianic.
Obiectul tezei de doctorat Secretul mesianic în Evanghelia lui Marcu este să identifice şi să aprofundeze motivul secretului mesianic marcan, să stabilească sensul secretului mesianic, funcţia teologică pe care motivul secretului o are în cadrul teologiei narative marcane, precum şi modul în care motivul secretului mesianic contribuie la conturarea hristologiei evangheliei a doua.
26 octombrie 2010 at 9:04 am
Felicitari lui Nelu Brie pentru debut! Speram sa mai urmeze si alte carti!
De asemenea, Emanuel, asteptam cu nerabdare si publicarea primei tale carti (teza de doctorat)!
R.G.
27 octombrie 2010 at 6:37 am
Nu reusesc sa gasesc cartea la editura mentionata. Ma puteti ajuta, va rog?
27 octombrie 2010 at 8:42 am
Ia legatura cu autorul. O gasesti mai repede la el… (Cred ca de sapt. viitoare va fi de vanzare si la ITP.)
R.G.
28 octombrie 2010 at 11:05 am
Pentru comenzi:
http://www.afacericrestine.ro/carte_nelubrie.php
11 martie 2017 at 9:47 pm
Dar despre schimbarea versetului 22 din capitolul 11 evanghelia dupa Marcu a Noului Testament ? ? Din Vechiul Testament ? Unde in loc de Lui s-a pus în ? De ce s-a facut aceasta schimbare ?
Chiar as vrea sa stiu raspunsul
12 martie 2017 at 7:44 pm
La ce te referi? Fii mai coerent!
14 martie 2017 at 4:48 pm
Parintele Galeriu de la minutul 1:51:00 spune despre asta in acest video https://youtu.be/F7jP-U4qGb4
14 martie 2017 at 5:01 pm
Genitivul acela se poate traduce prin „credință în Dumnezeu”. Dacă zic că Ion este om cu „frica lui Dumnezeu”, nu înseamnă că Dumnezeu are frică. Înseamnă că Ion are frică de Dumnezeu. Deci și ἔχετε πίστιν θεοῦ (Marcu 11:22) se poate traduce fără probleme „aveți credință în Dumnezeu”. Nu știu cum a ajuns părintele Galeriu la opinia pe care o afirmă.
În orice caz, de lucrat s-a lucrat la traducerea de care zice părintele Galeriu. Dar de terminat nu s-a terminat. De tipărit, nici atât.
14 martie 2017 at 6:53 pm
Probabil că (preotul acela) se referă la faptul că credința este un dar. Așa poate fi înțeles ce zice el acolo.
Deci, tradus prin „lui” direcționează cititorul către Dăruitor (adică „de la”), pe cînd tradus „în” direcționează către Atotputernic („pentru că poate”). Dacă te gîndești că „în” te direcționează către Sursă, atunci ai echivalentul Dăruitorului și nu mai ai probleme de interpretare.
Dar deja filozofăm…
Consider acest text de mică importanță pentru dezbateri teologice ample.
Așa cum spune și Emanuel, traducerea este de multe ori flexibilă.
Nu există 100% literal! Contextul (pasajului, cărții, Bibliei) joacă un rol cheie în aplicarea unor variante în detrimentul altora.
Hai să nu aruncăm cu noroi într-o traducere (Cornilescu) utilizată în 70-80% din cazuri în RO (chiar și în alte state). Mă refer la o proporție aproximativă (Emanuel cred că are mai multe detalii) și, de asemenea, mă refer la utilizarea efectivă de către credincioși (nu la deschiderea unei biblii într-un locaș de cult).