Despre traducerea „Fidela” am scris şi voi mai scrie. Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu, ci fiindcă discrepanţa dintre prefaţa ediţiei tipărite şi realitatea dintre coperţile versiunii mi se pare inacceptabilă. Textul miroase a dezinformare şi a impostură.
Nu e în sine o problemă că cineva şi-a propus să traducă KJV în româneşte! Problema e când traduci KJV în româneşte şi pretinzi că faci o traducere după Textus Receptus!
Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus, Robert Estienne, Theodore Beza ori Elzevir (toate în tradiţia „Textus Receptus”) şi s-ar fi apucat să o traducă în româneşte, fără intermediar, n-aş fi avut nicio problemă. Dar din păcate nu asta au făcut, de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru. Mai ales în cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele.
În istoria traducerii Bibliei n-ar fi prima dată când prefaţa spune una, iar paginile de text tradus spun cu totul altceva. Pe măsură ce continui să citesc din textul versiunii, sunt tot mai scandalizat de filozofia de traducere care stă în spatele ei.
Ceea ce se poate spune cu relativă siguranţă este că prefaţa conţine o minciună straşnică: „Am dorit să producem o traducere nouă care să aibă ca origine familia grecească a Textului Receptus pentru Noul Testament”.
Ce înseamnă „familia grecească a Textului Receptus”? Toate ediţiile tipărite de la Erasmus 1516 până la a doua ediţie Elzevir (1633) constituie textul de pornire pentru Fidela? Nonsens!
În prefaţă citesc mai întâi că Noul Testament are „ca origine” Textul Receptus şi apoi că versiunea King James a fost folosită ca ghid.
Textul rezultat contrazice flagrant această declaraţie, fiindcă există prea multe formulări în care textul românesc al Fidelei urmează frazeologia din King James împotriva celei din Textul Receptus. (Pentru comparaţie, am folosit ediţia Scrivener).
Altfel spus, dacă echipa de traducători ar fi pornit de la textul grecesc, ar fi trebuit să ajungă la altceva decât formulările englezite la care a ajuns. În mod straniu, acolo unde KJV omite câteva cuvinte dintr-un verset, deşi ele sunt scrise negru pe alb în Textul Receptus, versiunea Fidela le omite şi ea, deşi pretinde toată vremea că ne dă „toate cuvintele lui Dumnezeu”.
Există, desigur, şi situaţii în care Fidela nu „bate” cu KJV, fiindcă traducătorii români şi-au dat seama că e periculos să mergi complet pe mâna unei versiuni din 1611.
Am să iau o suită de exemple din 1 Cor. 6 care arată servilismul Fidelei faţă de KJV
6:4 τοὺς ἐξουθενημένους / least esteemed / cel mai puţin stimaţi
Dacă traduci direct din greacă participiul tous exouthenemenous nu poţi ajunge la soluţia interpretativă a KJV. Verbul exoutheneo înseamnă „a dispreţui”, iar tous exouthenemenous înseamnă, tradus literal, „cei dispreţuiţi, cei desconsideraţi”. Ca să sune bine, traducătorii KJV au recurs la perifraza „least esteemed”, urmată servil de Fidela.
6:9 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται / nor effeminate, nor abusers of themselves with mankind / nici cei ce se abuzează cu bărbaţi, nici sodomiţii
Aici traducătorii au făcut abstracţie de termenul „effeminate” care traduce grecescul malakoi şi au folosit pentru acest termen grecesc a doua sintagmă din KJV („nor abusers…”). Din păcate, au încurcat complet borcanele, fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus, nici după KJV.
În orice caz, e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma „cei ce se abuzează cu bărbaţi”. Ceea ce constituie un eufemism în engleză (formulat prima dată de Tyndale: Abusars of themselves with the mankynde) sună îngrozitor în limba română, fiindcă verbul “a abuza” este intranzitiv (“a abuza de ceva”).
6:12 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι / I will not be brought under the power / nu voi fi adus sub puterea
Verbul exousiazo înseamnă „a stăpâni” sau „a fi stăpân peste”. O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună „nu voi fi stăpânit”, nicidecum „nu voi fi adus sub puterea”. Aici influenţa KJV este fără tăgadă, iar rezultatul este o formulare pocită în limba română.
6:16 φησίν / saith he / spune el
Verbul phesin înseamnă „zice” şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT). Prin urmare, în traducere ar trebui să punem între paranteze [Scriptura]. În greacă nu apare pronumele „el”, pe care îl întâlnim în KJV sau în Fidela. Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec, ar fi trebuit să lase verbul fără pronume, fiindcă în română nu simţim nevoia să folosim întotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul. De regulă formele verbale sunt clare şi atunci când sunt rostite fără pronume.
6:20 ἠγοράσθητε / For ye are bought / sunteţi cumpăraţi
Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus: „aţi fost cumpăraţi”. De ce „sunteţi cumpăraţi”? Fiindcă „ye are bought”.
23 februarie 2011 at 1:27 pm
Mulţumiri, Emanuel!
Admir răbdarea ta. Eu m-am apucat să citesc şi m-am enervat mult mai repede.
23 februarie 2011 at 3:26 pm
Am auzit că pe un site e scris că am participat şi eu la realizarea Fidelei!! Mi-au spus studenţii că s-au mirat! Cred şi eu.
.
Cred că analizele de genul celor pe care le fac sunt utile fiindcă îi introduc pe cititori în atelierul de lucru al traducătorului. Mi-am propus să citesc din Fidela din când în când.
23 februarie 2011 at 7:03 pm
Eu am citit doar ca ati facut comentarii.
22 august 2020 at 5:45 pm
aha, acum am inteles. fidela nu e ok pentru ca e o „traducere” kjv si e o „catastrofa” in aprecierea unor scoliti, dar cornilescu revizuit e ok pentru ca e o „traducere” a lui cornilescu si e recomandat de vaisamar. acum a inceput sa ma doara si capul…
in ce ma priveste, citesc versiunea cornilescu si uneori mai deschid kjv si fidela pentru a intelege mai bine unele pasaje deci, presupun ca ma incadrez printre cei care „isi merita versiunea” deci… nu stiu de ce mai discutati cu mine. ocupati-va de cititul articolelor celor cu dr. in fata. doar ei sunt cei de la care pana si Dumnezeu are de invatat si in plus, doar asa ii sta bine unui fariseu, nu? cu dreptatea lui pana la capat. chiar si la cruce daca Omul nu pricepe…
22 august 2020 at 5:50 pm
Dacă preferați o versiune în care Ioan Botezătorul este „Ioan Baptist”, nu prea avem ce discuta. În opinia dvs., a fi „școlit” e un lucru rău, iar a fi ignorant în ce privește limbile biblice e un lucru bun.
KJV e o versiune foarte bună (tradusă de oameni foarte școliți, care cunoșteau bine ebraică și greacă). Nu același lucru se poate spune despre Fidela.
Dvs. aveți cumva pretenția că ați învățat tot ce este de învățat? Eu învăț de 30 de ani și descopăr că în unele privințe sunt neștiutor și am nevoie de studiu. Cred că și la dvs. ar fi loc de nițică smerenie.
22 august 2020 at 6:05 pm
cand vine vorba de Cuvantul lui Dumnezeu, cred ca nimeni nu se poate considera scolit, atata timp cat niste oameni scoliti care au facut o traducere foarte buna au pus o virgula aiurea, acolo unde de fapt nu era, oferind prin aceasta suport pentru o doctrina satanica ce sta bine merci la baza majoritatii bisericilor crestine. e vorba despre Luca 23:43 „And Jesus said unto him, Verily I say unto thee, Today shalt thou be with me in paradise.” Acel „Today” implica faptul ca omul cand moare de fapt nu moare, cam in acelasi ton cu ceea ce a spus sarpele femeii in eden. Ce mai conteaza ca dupa inviere Isus Hristos ii spune femeii, intr-o zi care era dupa acel „Today” ca inca nu s-a suit la Tatal. Ce conteaza versete care spun despre regele David, un om despre care Biblia spune ca va fi mantuit, ca se odihneste inca in tarana pamantului si nu e nici in rai nici in iad, ce mai conteaza ca Biblia vorbeste despre o inviere care invalideaza si arunca in derizoriu doctrina vietii de (imediat) dupa moarte… conteaza ca aia care au tradus Biblia au fost niste eruditi si ce spun ei e mai important chiar si de ce spune Dumnezeu. acum intelegeti de ce nu pun prea mare pret pe scoala omeneasca? da, am o facultate, am trecut si prin doctorat si? virgula e tot acolo… trebuie intr-adevar sa ne umilim. sa ne pastram demnitatea de oameni dar in acelasi timp sa ne inchinam Creatorului de la care le primim pe toate.
am incercat sa va arat umilinta din alt unghi. sper ca m-am facut inteles.
22 august 2020 at 9:33 pm
Virgula nu e pusă de traducători. Este și în textul grec (ediții critice și manuscrise). Nu se aruncă în derizoriu nimic. Dar nu înțeleg cum ați sărit de la Fidela la Luca 23:43.
23 august 2020 at 1:17 pm
cum am sarit de la Fidela la Luca 23:43? pai simplu: ati pus o greutate pe ce rezulta din munca „scolitilor”, o greutate atat de mare, incat sa rastoarne chiar si Cuvantul lui Dumnezeu, care Cuvant e chiar si in acea traducere numita fidela „plina” de … nici nu stiu ce, pana la urma. ca cele mentionate in articol mi se par niste virgule nesemnificative. nu asa cum este o alta virgula, si aici e trecerea de la Fidela la Luca 23:43, pusa in text de niste „scoliti” cu de la sine (academica) putere, virgula care a facut un rau enorm. un rau atat de mare, incat a transformat (aproape) o intreaga crestinatate in niste inchinatori la idoli (aka demoni). am crezut ca aveti experienta de traducator. una maaare, dupa cum cu „umilinta” sugerati atat in articol cat si in discutia noastra de dupa. m-am lamurit insa si cu privire la „experienta” citind ultimul comentariu. faptul ca afirmati ca virgula este si in original, lamureste totul. o simpla cautare pe google v-ar fi oferit o „experienta” inedita, si anume descoperirea faptului ca punctuatia a fost introdusa in textul pe care il considerati „original” mult mai incoace. cam cu cateva sute buuune de ani mai incoace. si nici nu poate fi altfel pentru ca asezarea ei in acel „original” contrazice Scriptura. dar ati sarit cu eleganta peste argumentele pe care vi le-am adus si ati scos din nou castigatoare partida fariseilor. adicatelea, ai cu scoala au scoala dom’le si cu asta basta! ce te iei de o virgula si cum adica treci asa intr-o fraza de la fidela la luca. nu ti-ar fi rusine? atata incoerenta dom’le si sa te mai si iei de astia academici… asa ceva!…
revenind. primul rezultat de la unchiu’ google pe tema „academicii au dreptate” – sic:
https://www.ministrymagazine.org/archive/2013/06/the-significance-of-a-comma:-an-analysis-of-luke-23:43
spor la acumulat „experienta”. over and out ca nu prea mai stau bine cu timpul pentru a ma mai ocupa de niste… virgule (as spune ca dvs. dar nu vreau sa jignesc)
23 august 2020 at 1:21 pm
De unde știți dvs ca virgulă a fost pusă acolo de „școliți”? Dvs cercetați manuscrisele grecești ale NT? Sau vorbiți din auzite?
23 august 2020 at 4:14 pm
de unde stiu?! pai din „vaisamar”: „Virgula nu e pusă de traducători. Este și în textul grec (ediții critice și manuscrise).”
Editiile critice nu-s ale scolitilor? Iar manuscrisele… pai cat de vechi este cel mai vechi manuscris care a ajuns pana la noi? Ca nu are cum sa contina virgule si sa fi fost scris in primele secole d.H. Chiar nu inteleg de ce va este asa de greu sa recunoasteti ca am dreptate… Si chiar nu mai are rost sa ne pierdem vremea cu discutia asta. Cine vrea sa inteleaga, poate sa inteleaga. Si nu trebuie sa fiti dvs.
23 august 2020 at 10:13 pm
Dvs. puteți citi textul grec dintr-un manuscris? Sau măcar dintr-o ediție critică?
22 august 2020 at 11:53 pm
Ma scuzati ca intervin in afara subiectului, dar se mai stie ceva de proiectul lui Cristian Maris?
Pentru ca as fi foarte interesat de Noul Testament di 1951 in intregul lui, nu doar de Evanghelii.
Multumesc!
23 august 2020 at 1:18 pm
Sper sa va trimit eu editia la finalul zilei.
23 august 2020 at 3:47 pm
Multumesc frumos!
Chiar ma gandeam sa imi printez NT din Biblia Galaction (1939) si NT din Biblia Pesta (1873) si sa le spiralez impreuna. Dar ma bucur ca nu ca fi nevoie. 🙂
P.S. Ajutati-l pe Cristian sa isi faca blog, ca e greu pentru cititori sa descarce Sf. Scripturi de pe Facebook, iar multi nu se descurca nici cu archive.org
23 februarie 2011 at 1:30 pm
[…] Am putea vorbi de batjocură şi impostură. Colegul mai tînăr Emanuel Conţac reacţionează astăzi astfel în acest text. Despre traducerea „Fidela” am scris şi voi mai scrie. Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu, […]
23 februarie 2011 at 1:49 pm
Imi place analiza ta, minus adjectivele la adresa traducătorilor. Bănuiesc ca vor citi si ei și sunt convins ca le va prinde bine, probabil vor corecta în edițiile viitoare. Nu știu dacă vei primi detalii despre ”metoda de lucru”.
Dar oare numai Fidela are erori? N-am citit inca o analiză a mult mai răspânditelor traduceri GBV(1989 si 2001) (eu astea le folosesc mai des), poate nu stiu eu unde este si mă poți ajuta. Mai citesc TBS, NTR și încă câteva, toate sunt perfecte?
Simt în această repulsie la Fidela mai mult și altceva decât dragoste de adevăr, parcă e un spirit de partidă, a cărei motivație îmi scapă și nici nu prea mă interesează.
În mod sigur ai dreptate în analiză dar te-aș îndemna să fi mai moderat cu ”tânărul Absalom”, toți greșim iar dacă e să ”murim” e când vrea Domnul, sunt și astăzi multe feluri de copaci stufoși și pletoși frumoși. Inima Tatălui plânge pentru râvna acestor fii ai Țeruiei.
cu drag…
23 februarie 2011 at 3:38 pm
Ştiu că au citit comentariile mele anterioare, dar mai ştiu că nu le-a folosit, fiindcă lucrurile rămân la fel.
.
Nu, nu numai Fidela are erori. De când scriu pe blog, aşa am dat de înţeles?
.
Niciuna dintre versiunile enunţate de dvs. nu s-a dat drept cea mai fidelă versiune de până acum, cu „toate cuvintele lui Dumnezeu” (o prostioară pioasă, din păcate, oricum am privi-o!).
.
Fiindcă vă scapă motivaţia mea, să o prezint: sunt filolog interesat de istoria traducerii Bibliei în limba română. Natural, Fidela mă interesează. Nimic din ce ţine de tradiţia biblică românească nu e sub radarul meu de interes. Desigur, nici faptul că se aruncă atâţia zeci de mii de dolari pe tipărirea unei traduceri pline de erori nu mă lasă indiferent.
.
Atenţie, eu critic ca cercetător. Că pastorul Nibbe & Co se ocupă de reabilitarea drogaţilor e foarte bine. Cred că era mai profitabil pentru toată lumea să nu se bage în chestiuni de traducere, unde nu prea se pricepe.
23 februarie 2011 at 3:46 pm
Dolarii sunt ai Domnului. „…al Meu este aurul…”. Chiar daca numele traducerii „Fidela” irita prin pretentii, e bine de stiut ca nu vine de la fidel-fidelitate ci de la Filip, Denisa si Laura, copiii unuia din „impostori” 🙂 si de la fundatia care a primit acest nume. Apoi a fost traducerea.
Sanatate!
23 februarie 2011 at 3:48 pm
te rog corecteaza: Filip, Denisa si Laura, copiii SI SOTIA unuia din
23 februarie 2011 at 3:52 pm
Da, ştiam de originea numelui. Dar eu nu la nume mă refer, ci la literalismul care, chipurile, ar păstra mai fidel înţelesul textului. În opinia mea, pretenţia literaliştilor e un nonsens şi pot demonstra asta la orice oră. Nici KJV şi nici Fidela nu sunt literalişti, ci introduc uneori termeni care nu sunt în textul grecesc. Deci avem „toate cuvintele lui Dumnezeu” + multe alte cuvinte ale traducătorilor.
23 august 2020 at 4:21 pm
eu cred ca este deja clar ca nici un inger din ceruri daca s-ar cobori la nivelul astuia nu l-ar putea convinge de nimic. el e filolog, adica se uita de sus de la inaltimea blog-ului lui la astia de teapa noastra. cam ca un fel de bmw-ist care molfaie guma si te priveste prin ochelarii de soare la semafor, dupa ce si-a bagat 2 litri de benzina la peco-ul din spate. nu conteaza argumentele, nu conteaza absolut nimic. el are dreptate si chiar si mama lui trebuie sa il suporte. ca doar e mama de filolog interesat de traducerile in romana ale Bibliei. ah, si de dolari, sa nu uitam. Cuvantul Domnului si dogmele teologice sunt pleava pentru el. conteaza doar experienta. lui.
23 august 2020 at 10:16 pm
Desigur. Doar că dvs. nu sunteți înger din cer. Din păcate, văd mulți cititori inculți care molfăie gumă ca niște BMW-iști în timp de privesc disprețuitor munca de ani de zile a unor bibliști / traducători care se străduiesc să revizuiască profesionist textul versiunii Cornilescu.
Și pe munca lui Cornilescu au scuipat niște BMW-iști care molfăiau gumă și care nu puteau fi convinși de niciun argument. Doar că versiunea EDCR nu se pregătește pentru BMW-iștii molfăitori de gumă, ci pentru oameni care știu să aprecieze munca depusă.
24 august 2020 at 10:53 am
Presupun că nu aveți pretenția ca observațiile dvs. insultătoare să mai fie și afișate pe blog. Dacă aveți argumente de ordin științific, le ascult bucuros. Dar jignirile gratuite, venite de la oameni care nu pricep lucrurile pe care vor să le discute, vor fi moderate. Fidela rămâne un experiment ratat, făcut de oameni care nu cunosc nici limbile biblice, nici limba română (și nici engleza mai veche din care traduc). Prin urmare nici nu poate fi vorba de respect pentru o versiune care schimonosește Cuvântul lui Dumnezeu.
23 februarie 2011 at 2:51 pm
Stimate domn Contac, sa nu uitam ca si Septuaginta e o traducere a V.T.; dar multi traducatori ai Bibliei au tradus V.T. dupa Septuaginta, nu dupa textul masoretic.
( nu-mi place ca Septuaginta de la Polirom e pe volume, costa cam mult in total).
23 februarie 2011 at 3:13 pm
Da, numai că traducătorii respectivi au spus că au tradus după Septuaginta şi au tradus după Septuaginta. N-au spus că au tradus după Textul Masoretic, folosind în realitate Septuaginta. Ceea ce acuz la editorii Fidela este lipsa de transparenţă!
23 februarie 2011 at 3:21 pm
Asta asa e!
( In plus, Septuaginta e din sec III i.Hr., in timp ce editia definitiva a textului masoretic e din sec. X d.Hr.).
23 februarie 2011 at 3:44 pm
Există text ebraic şi la Qumran, din sec. I d.Hr. Deci Septuaginta nu are automat un avantaj fiindcă e mai veche.
23 februarie 2011 at 3:50 pm
Le am, in traducere 🙂
22 decembrie 2011 at 12:51 am
N-am citit versiunea „Fidela”, de aceea n-o voi comenta.
Totusi, ce spune Emanuel Contac pot confirma multi biblisti. Anume ca Textul Masoretic se verifica prin documentele descoperite la Qumran. Asa cum spuneti, LXX e o traducere, de aceea cei mai multi prefera TM.
Desigur, oricine poate traduce ce doreste, dar transparenta este esentiala. Am intilnit si eu oameni (vorbitori de limba ebgleza, evident) care si astazi, cu toate sursele de informare disponibile, sint convinsi ca traducerea KJV este cea mai buna. Cred ca in asemenea cazuri, argumentele sint de prisos. Stiu, pentru ca am lucrat multi ani in traducere, ca s-a urmarit de mult timp o traducere a KJV in romaneste, ceea ce mi se pare, dpdv cultural, o chestie „interesanta”, chiar daca inutila, dar, dpdv al transmiterii fidele a textului biblic pentru cititorii romani contemoporani si al contextualizarii culturale/lingvistice a acestuia, o enormitate. „Parerea mea…”
Personal sustin ideea actualizarii lingvistice a traducerii Bibliei in romaneste, dar chestiunea este imens de delicata, de aceea inclin sa cred ca nu s-ar putea face fara implicarea unei echipe de oameni ai lui Dumnezeu cu competente clare (nu numa lingvisti) si cu recunoastere/acreditare cit mai larga in mediile bisericesti din Romania. Ceva asemanator echipei din spatele NIV, desi orice traducere e perfectibila. Si asta e bine. Si lingvistii, ca si teologii si pastorii etc, au nevoie sa ramina modesti. 🙂 Mult har tuturor!
22 decembrie 2011 at 12:56 am
Ideea că Biblia King James este cea mai bună este naivă. Nu ştiu cine vă vinde astfel de gogoşi, dar tare aş fi curios să aflu şi eu un nume de cercetător avizat care susţine această părere. KJV e o traducere bună pentru sec. 17. Nu şi pentru sec. XX. KJV revizuieşte textul din Bishop’s Bible, luând ceea ce e mai mult de la traduceri mai vechi (inclusiv Tyndale). Dare are numeroase inconsecvenţe de traducere şi chiar greşeli.
12 iunie 2014 at 12:41 am
Vaisamar: „Nu ştiu cine vă vinde astfel de gogoşi, dar tare aş fi curios să aflu şi eu un nume de cercetător avizat care susţine această părere.”
Emanuel, nu mi-e clar cu se adreseaza raspunsul tau. Daca e pentru mine (nu cred ca l-am observat pina acum) cred ca nu ai inteles ce am scris. Probabil nu m-am exprimat suficient de clar.
12 iunie 2014 at 1:29 am
Nu vă viza pe dvs. Am înțeles rezervele pe care le aveți față de proiect. Eram probabil animat de polemicile pe care le-am purtat pe acest subiect.
12 iunie 2014 at 3:32 am
Multumesc pentru clarificare.
Rezerve e putin spus.
Nu cred ca ai de unde sa stii, dar cu mai multi ani in urma am fost abordat si eu de niste americani pentru un proiect similar. Traducerea KJV in romaneste. Totusi, cel putin nu pretindeau ca traducerea va fi „din original”. Oricum, nu i-am inteles niciodata rostul. Valoarea reala, vreau sa spun, ca poate ca pentru unii avea un rost. Mai privat, ce-i drept.
23 februarie 2011 at 4:42 pm
Până și textus receptus al lui Erasmus nu e atât de pur întrucât cele 6 manuscrise pe care le-a avut disponibile în Basel aveau câteva pasaje lipsă așa că a recurs la traducerea din vulgata (exemplul clasic: Apocalipsa 22:19). Am scris mai multe aici despre textus receptus: http://beniamincruceru.wordpress.com/2010/11/19/originea-noului-testament-in-forma-actuala-textus-receptus-primit-de-la-erasmus/
În ce privește Vechiul Testament, Cornilescu nu prea a știut cu ce se mănâncă ebraica și a recurs la alte surse: Septuaginta și traducerile englezești și franceze. Dar chiar și-așa, să-mi fie cu iertare că o spus, s-a „interacționat” cu textul masoretic. Pe asta o să-mi fac și licența la anul. Chiar acum aștept să-mi vină din State o carte scrisă de un evreu mesianic pe critica textului masoretic. Cartea se numește Rabi Akiba s Messiah și are o intrigă istorică foarte interesantă. Cartea pledează pentru puritatea codexului alexandrin.
23 februarie 2011 at 4:53 pm
Beni,
Mă îndoiesc că versiunea Cornilescu, la VT, are versete după Septuaginta. E vorba în principal de Segond, deci de textul masoretic interpretat de Segond. Sunt foarte curios ce vei descoperi în urma unui studiu sistematic. Ai ales o carte? Cum ai procedat? Eu am scris un articol despre relaţia dintre Cornilescu 1921 şi Segond 1898. Ar trebui să apară anul acesta. Am prezentat articolul la un simpozion organizat la Iaşi.
25 februarie 2011 at 1:50 pm
Apropos de Septuaginta de la Polirom, suntem oare constienti de efortul fantastic al celor ce au produs-o? Cred ca isi merita cu prisosinta pretul, mai ales ca, adresandu-se unui grup restrans de potentiali cititori nu poate avea pretentia unui tiraj semnificativ (ceea ce bineinteles mareste costurile!).
30 ianuarie 2012 at 5:14 pm
Septuaginta e o traducere corupta a Textului Masoretic. Indivizii care au tradus-o au facut modificari in doctrina, si ca urmare are sa dea o directie gresita celor care vor sa traduca din LXX. Iudeii care s-au mutat din Ierusalim in Alexandria, Egypt, mai apoi au dat nastere la doctrinele sucite ale fariseilor si saducheilor care pana in ziua de astazi nu cred in Isus Christos si merg in iad cu gramada, si de fiecare data cand citesc Vechiul Testament (pe care pretind ca il cred) au o „mahrama” pe fata.
30 ianuarie 2012 at 5:32 pm
Septuaginta e și Biblia din care au citat autorii umani ai NT, stimabile. Dar chestiunea asta e secundară în discuția despre Fidela.
23 februarie 2011 at 4:32 pm
PERSONAL,
Ati fos rau, e o traducere „fidela”, fidela KJV 🙂
22 decembrie 2011 at 12:55 am
Daca e precum spui, intrebarea este „cui serveste” (sau, sa nu se supere Emanuel, „cui slujeste”)? 🙂
Si, a doua intrebare, legata de prima, se justifica efortul?
23 februarie 2011 at 5:09 pm
[…] vaisamar.wordpress.com […]
23 februarie 2011 at 7:11 pm
Eu o citesc cu zor, nici nu ma enerveaza, nici nu stiu unde greseste, doar compar cu traducerile:
Cornilescu
NTR.
Anania 2001
In rest, e bine ca ne informati.
23 februarie 2011 at 7:18 pm
Nu de acelaşi lucru a acuzat domnul Cristian Bădiliţă editura Herald ? de fraudă intelectuală … şi pe teologul Stăniloae şi Dumitru Fecioru ?
Ceva frumos am găsit în cartea lui Umberto Eco , Memoria Vegetală
„ Sub forma tiparului, gândirea e mai nepieritoare ca oricând; ea e volatilă, irezistibilă, indestructibilă. Ea se amestecă cu aerul. Pe vremea arhitecturii, ea se făcea munte şi lua cu nădejde în stăpânire un veac sau un loc. Acum ea se face stol de păsări, se împrăştie în cele patru zări şi ocupă dintr-o dată toate punctele văzduhului şi ale spaţiului”, pag 24.
23 februarie 2011 at 7:20 pm
Ştiam că a acuzat editura Herald şi sunt convins că a făcut-o pe drept. Dar nu ştiam că i-a acuzat pe Stăniloae şi Fecioru de fraudă. Că ar traduce din franceză sau engleză şi s-ar da traducători din greacă. Unde aţi citit lucrurile astea?
23 februarie 2011 at 7:26 pm
La pătrăţosul şi prin alte locuri. Vorba preşedintelui , dacă nu ştiţi ceva daţi un goagăl. 🙂
23 februarie 2011 at 7:27 pm
Până nu văd link-ul, mă îndoiesc!
23 februarie 2011 at 7:27 pm
http://patratosu.wordpress.com/2008/02/05/replica-editurii-herald-si-raspunsul-lui-cristian-badilita/
23 februarie 2011 at 7:31 pm
Mulţumesc. O să citesc.
23 februarie 2011 at 7:33 pm
„2) folosirea ediţiei în limba originală garantează calitatea traducerii? Chiar dl. Bădiliţă a reproşat în nenumărate rânduri pr. Dumitru Stăniloaie şi lui Dumitru Fecioru că au tradus din greacă fără spirit critic sau ştiinţific; şi totuşi noi le suntem profund îndatoraţi că ne-au apropiat opera unor Părinţi ai Bisericii sau lucrarea unor mari mărturisitori.”
.
Aurelian Scrima spune că Bădiliţă le-a reproşat lui D.S. şi D.F. că au tradus fără spirit critic. Dar măcar au tradus din greceşte. Ceea ce Fidela nu face!
23 februarie 2011 at 7:53 pm
Domnule Emanuel Contac,
Nu cred ca nu ati citit Ordodoxie vs Orthodoxie, in care domnul Badilita critica traducerea paguboasa a parintelui Staniloae. Mai in toate cartile lui aduce acuze la traducerile „second-hand” a celor care ne-au tradus Sfintii Parinti.
Zicea ca la noi inca nu exista o scoala de ai studia cum trebuie pe Sfintii Parinti.
Darmite sa i traduci.
23 februarie 2011 at 7:59 pm
Am citit cartea. Dar n-am reţinut această acuză. O să reiau textele.
23 februarie 2011 at 8:03 pm
In Glafire. Noua studii biblice si patristice.
In Ortodoxie vs… il acuza pe Staniloae ca a scris articolul despre greco-catolici. Zicea ca daca scria asta in occident, in contextul persecutarii greco-catolicilor de catre comunisti, ..ajungea spalator de geamuri 🙂
23 februarie 2011 at 8:09 pm
O să mă uit în Glafire, deci.
23 februarie 2011 at 8:38 pm
M-am uitat în Glafire. Parcursesem articolul mai demult (are unele sublinieri), dar nu am găsit nimic din care să reiasă că Stăniloae n-a ştiut greacă. La final de articol C.B. spune clar că ştia greacă veche şi modernă. Ce i se reproşează (pe bună dreptate) este folosirea limbajului arhaizant şi încercarea de a-l face pe Pseudo-Dionisie Areopoagitul un contemporan al lui Pavel! Sau faptul că n-a interacţionat suficient de mult cu bibliografia modernă. Dar astea sunt alte chestiuni.
23 februarie 2011 at 8:27 pm
@Vesteabuna
„Bănuiesc ca vor citi si ei și sunt convins ca le va prinde bine, probabil vor corecta în edițiile viitoare.”
Oamenii astia care au tupeul sa se numeasca traducatori isi fac scoala de traducere cu explicatii si studii din Emanuel Contac, Marius Cruceru, etc? Nu cumva ordinea e invers? Intai studiez si ma pun la punct si apoi traduc? Pot eu oare sa ma apuc acum sa traduc (eventual cu google) ceva din limba rusa in limba araba araba, daca eu habar nu am nici rusa nici araba? Si cam cate editii ciorne trebuie sa apara pana se finalizeaza?
Nu știu dacă vei primi detalii despre ”metoda de lucru”.”
Si de ce nu? Nu exista metoda de lucru? Sau e rusinoasa? Sau e secret de stat? Daca e ceva bun se impartaseste, nu? Cand ai/afli ceva bun, te duci si le spui repede si altora… poate invata si ei ceva bun si nou, nu? Eu stiam ca asta e un principiu crestin.
Eu abia azi am aflat de Fidela Fidea si sunt siderata, pe de o parte de tupeul domnului american de a „traduce” in limba romana, pe de alta de echipa de romani (?!) care isi bat joc de limba romana intr-un mod magistral, si din toate partile de incultura si tupeul tuturor celor implicati in proces.
Cu revolta.
24 februarie 2011 at 12:46 pm
E un fel de „traducere” dinamica: iesi la bataie cu un material prost iar apoi il tot revizuiesti dupa opiniile specialistilor. In acest fel, Cuvantul prinde viata, o altfel de viata decat cea pe care ne-am dorit-o de fapt … O fi bine? O fi rau?
Cu o anume resemnare.
25 februarie 2011 at 11:24 am
Nu ştiu dacă e de bine sau de rău. Dar sigur e de râs. Nicio traducere nu este lipsită de probleme, dar dacă textul sună uneori ca şi când ar fi fost făcut de marţieni, problema e gravă.
23 februarie 2011 at 10:35 pm
Traducerea NT de Bartolomeu Anania,
imi suna tare bine, merge direct in „inima”
Traducerea este corecta?
mie mi se pare mult mai aporpiata de adevar;
desi fr Cornilescu ramine „mereu tot el”
N-a muncit nimeni atit de mult, banuiesc, la o traducere, tinind cont ca nu avea la dispozite tot ce se gaseste azi prin intermediul intrnetului.
25 februarie 2011 at 9:37 am
Traducerea Bartolomeu Anania este de fapt o revizuire a Bibliei din 1975. Are părţi bune şi părţi mai puţin bune. Uneori revizorul insistă să folosească o ordine a cuvintelor care nu e tocmai firească pentru limba română.
23 februarie 2011 at 10:46 pm
N-am mai găsit pe unde să răspund la șirul în care discutam, așa că scriu un comment separat.
Sunt de acord cu asemănările izbitoare dintre Cornilescu și Segond, de asta nici nu cred că se pune problema. Impresia mea este că românul urmează punctuația engleză cel puțin în parte: virgula înaintea de conjuncția „și” e una dintre cele mai evidente dovezi. Punctuația mi se pare cea mai mare problemă pentru româna de astăzi. Oare chiar așa se scria acum aproape 100 de ani? Ce noroc pe eleni că punctuația nu era atât de complexă la ei, nu trebuia să se mai chinuie atât cu virgulele. Să pui o virgulă și un punct la locul lor e lucru mare în ziua de astăzi. Pentru mine e o adevărată provocare :).
Întorcându-mă la discuția noastră,informația legată de Septuaginta am preluat-o de la Alexandru Măianu, cel care a scris biografia lui Cornilescu: „Viața și lucrarea lui Dumitru Cornilescu”. Citez:
„Mai multe decenii, Societatea pentru Rãspândirea Bibliei în Anglia ºi Strãinãtate a cãutat pe douã continente un cadru de înaltã clasã, care sã cunoascã (în acelaºi timp ºi în mod corespunzãtor realizãrii unei asemenea sarcini) limbile ebraicã, greacã ºi românã. Dar nu l-a gãsit. De aceea, împotriva concepþiei acestei Societãþi, de a traduce Biblia numai pe baza textului ebraic, a trebuit sã se facã excepþie în cazul României. Avem astfel o traducere a Bibliei bazatã pe textul grecesc al Bibliei Septuaginta. Traducerea Bibliei dupã acest text, confruntatã în punctele cheie cu textul ebraic ºi cu cele mai cunoscute traduceri din limbile moderne, reprezenta însã o sarcinã pe care nu o putea duce la capãt decât un specialist de înaltã þinutã intelectualã ºi spiritualã. în sfârºit, în cazul traducãtorului de faþã, mai mult decât toate aceste greutãþi, pe umerii sãi apãsa responsabilitatea tãlmãcirii Bibliei fãrã influenþe strãine, fãrã idei preconcepute…”
E adevărat că nu am făcut un studiu pe acest subiect și sincer, nu m-ar interesa pentru că am alte subiecte mult mai interesante (pentru mine) de studiat tot de critică pe Septuaginta.
Din studiile tale ca și lingvist, ai observat modificări ale textul masoretic prin comparație cu Septuaginta? Desigur, mulți sar și spun că Septuaginta a fost cea alterată, dar dacă s-ar dovedi exact opusul? E un subiect ce mă frământă de mai bine de jumătate de an și tatonez terenul pentru licență.
23 februarie 2011 at 11:05 pm
Am uitat să spun că nu știu cum e punctuația franțuzească. Se poate ca influența să fie de acolo, dar până nu sunt luminat de moderatorul blogului (în care am încredere că știe acest lucru întrucât e un lingvist de calitate) n-o să știu exact:)
25 februarie 2011 at 11:29 am
Beni,
Nu m-aş lega atât de mult de punctuaţie. Miza e în altă parte. Trebuie studiată traducerea la nivelul stucturilor şi unităţilor frazeologice împrumutate din alte versiuni. Şi mai trebuie depistat profilul ediţiei greceşti folosite de Cornilescu. Trebuie dat un răspuns întrebării: „Există condiţionări teologice în traducerea Cornilescu”? Eu spun că da.
25 februarie 2011 at 9:52 am
Beni, punctuaţia e secundară în analiza unei versiuni. Cornilescu abuzează de virgulă şi o pune cam peste tot. Nu cred că asta ne spune ceva decisiv despre versiunile care l-au influenţat. În analiză contează efectiv ce text grecesc a avut ca punct de referinţă şi ce versiuni moderne şi lexicoane a folosit. Ar trebui să vezi şi nişte texte scrise de Cornilescu. Dacă şi acolo foloseşte virgula ca în Biblie, atunci înseamnă că nu e o influenţă biblică, ci pur şi simplu uzanţa lui generală.
.
Acum 100 de ani era un haos în privinţa punctuaţiei. Ar trebui să vezi NT al lui Nicodim (1924, retip. 1926 etc.).
.
Pe Măianu să-l iei cum grano salis, fiindcă dă destul de multe informaţii eronate. Nu ştiu de unde a dedus el că SBB a făcut o excepţie pentru Cornilescu. Afirmaţia e o nerozie. Regulile editoriale ale SBB sunt foarte clare şi lui Cornilescu i s-a spus asta: traducem la VT după textul ebraic. I s-a cerut să restrângă parafrazele, să elimine notele şi intertitlurile fiindcă asta e politica Societăţii Biblice. Au rămas doar câteva note şi o parte din intertitluri. Dar în privinţa textului nici vorbă de LXX! Dacă se poate demonstra asta, eu mănânc toată Septuaginta de la Polirom, plus o ediţie Rahlfs.
.
Pentru unele cărţi, textul LXX are variaţii atât de mari, încât e imposibil să nu-ţi dai seama dacă într-adevăr Cornilescu ar fi folosit LXX. Dar n-a folosit. Ce am observat însă la VT este că acolo unde TM se pretează la interpretări multiple, iar Segond alege una dintre ele în traducerea sa, Cornilescu îl urmează. Tiparul este destul de evident, dar nu înseamnă că avem de-a face cu o situaţie de tipul „Fidela”, care calchiază 98% KJV.
24 februarie 2011 at 11:54 am
[…] Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus, Robert Estienne, Theodore Beza ori Elzevir (toate în tradiţia „Textus Receptus”) şi s-ar fi apucat să o traducă în româneşte, fără intermediar, n-aş fi avut nicio problemă. Dar din păcate nu asta au făcut, de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru. Mai ales în cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele.Read more about Fidela tipărită […]
24 februarie 2011 at 12:29 pm
[…] cum deja ştiţi, Fideluţa este pe piaţă. Zarurile au fost aruncate iar acum contabilizăm eventualele pagube. Ele oscilează între faptul […]
24 februarie 2011 at 2:18 pm
Bun gasit si salutare
am si eu o intrebare
am gasit prin articolele de pe blog ca veti publica un material sau o carte despre Dumitru Cornilescu si traducerea facuta de el. M-ar interesa sa stiu daca ati publicat ceva sau este in lucru.
Multumesc
25 februarie 2011 at 11:22 am
Despre Cornilescu şi traducerea lui am publicat două articole. Unul va apărea în volumul „Omul Evanghelic”, o colecţie de studii despre spaţiul evanghelic. Din păcate, nu am informaţii certe despre data apariţiei acestui volum.
.
Alt articol va apărea anul acesta în volumul cu actele unui simpozion biblic. Vezi detalii aici https://vaisamar.wordpress.com/2010/10/26/simpozionul-national-%E2%80%9Eexplorari-in-traditia-biblica-romaneasca%E2%80%9D/
.
Am mai scris despre Cornilescu în teza mea de doctorat (dar mai puţin).
.
Există numeroase articole pe blogul meu despre Cornilescu. Daţi search după nume şi veţi găsi multe materiale.
.
Intenţionez să mai scriu despre Cornilescu dar momentan nu pot da detalii.
25 februarie 2011 at 6:32 am
Stimati coscriitori pe distinsul prezent blog, nu stiu care dintre interventiile D-voastra pretinde un mai grabnic raspuns, eu ma grabesc sa-l pun aici, habar nu am unde o sa ajunga, dar cu siguranta va ajunge la urechile D-voastra, respectiv ochii D-voastra.
Dragii mei vorbim despre o lucrare de traducere care in esenta ei este o impostura in stare pura sau cu acte in regula. Urasc traducerile, pruncii mei (cei din numele cel rau, blamat) invata mai multe limbi straine in regim cat se poate de matern tocmai pentru a-i feri de dezinformarea la care pot fi expusi citind traduceri. Urasc traducerile si mai cu seama ce spuneti despre traducerea poeziei? Este o munca ingrata. Cine doreste puritate ia textul si se cufunda in el. Cei ce se injuga la jugul traducerii incep din start o munca ingrata care in esenta ei este un compromis. Ni se cere aici socoteala pentru metoda de lucru. Cu totii avem ideea nostalgica a invatacelului ce sta la masuta lui de lemn pe scaunelul lui, cu pana in mana cu monoclul deformat, ingropat intre maldare de hartii galbejite de vreme si de o lumanare ce se stinge la fiecare deschidere a oblonului realitatii…Dragii mei este o intreaga industrie ce se pune pe roate cand incepi un asemenea proiect in special pentru o astfel de lucrare. Alegi oamenii care stiu si au materiale pentru traducerea primara, alegi oameni care sa bata la masina,alegi sfatuitori, 1) in limba din care traduci, 2)in limba in care se traduce, 3)in teologie sa te asiguri ca esti obiectiv si nu partinic 4)echipe intregi de vorbitori care sa citeasca materialul si sa faca comentarii, 5)echipe din diferite zone ale tarii care sa citeasca materialul si fa formeze opinii referitoare la teritorialitatea limbii uzitate, 6)tipariri si raspandiri partiale ca oamenii sa aiba acces la material si sa il purice pentru semnalarea oricaror anomalii, 7)alegerea materialelor, a multor traduceri, folosirea traducerilor in mai multe limbi diferite…
Toate acestea sunt cateva din lucrurile ce tin de organizarea unui astfel de proiect. De ce nu am publicat metoda? pentru ca nimeni nu o face, apoi,am spus pentru cunoscatori lucruri vulgare, evidente iar pentru necunoscatori lucruri aberante poate.
Este sugerata apoi incriminata folosirea criticilor la imbunatatirea textului. O domnisoara putin prea revoltata pentru varsta ei ne-ar sugera o ordine a prioritatilor in proiect,apreciem mult contributia dansei si o asiguram ca *demult* pe vremea cand faceam noi scoala, aprecierea comentariilor criticilor era o virtute, nu o rusine, si am ramas cu acest…handicap. Revin la ideea de traducere,dragii mei traducerea este un compromis, traducatorii niciodata nu vor iesi basma curata in fata criticilor. O recunoastere publica a compromisului in Fidela, este folosirea italicelor, cuvintele adaugate spre folosul limbii romane. Domnul Beniamin Cruceru se referea adineaori foarte corect motivat la punctuatie, alegerea ei, oportunitatea ei. Toate acestea sunt alegeri care se fac in procesul elaborarii textului primar, ce cuprinde binenteles scapari,unele dintre ele, cu multa gratie, surprinse de D-voastra si corectate de noi. Un text de o asemenea talie se imbunatateste, nu ma adresez aici unor entuziasti novici ai literelor, care vor folosi textul ca referinta in momentul in care vor ajunge pe bancile unei scoli, ci acelor pene forjate, dovedite de rabdarea cu care apreciaza si succesul si falimentul actului lor literar. O intrebare pe care as dori sa o adresez tuturor, realizati oare numarul cuvintelor acestei carti, sau doar numarul cartilor pe care l-ati invatat cu multi ani in urma pe bancile unei scoli duminicale, care este relatia d-voastra cu cuvintele, ma refer la fiecare cuvant (care este tiparit). Trebuie sa plec sa-mi imbrac pruncii si sa-i duc la scoala, da pe Filip pe Denisa si …ce sa facem a aparut si Matei el saracu nu apare pe frontispiciu.
Sa aveti o zi binecuvantata
Beniamin
25 februarie 2011 at 4:32 pm
@ Beniamin Lariu
Domnule, va raspund doar pentru ca m-ati mentionat in mesajul dvs (presupun ca „domnisoara putin prea revoltata pentru varsta ei” sunt eu), desi eu nu va adresasem niciun cuvant. Ma adresasem comentatorului „vesteabuna”. Sunteti cumva una si aceeasi persoana?
Cineva spunea: „grace flows downhill”. Am avut aceasta senzatie cu dvs, desi comentariul dvs nu era har, dar venea de sus in jos. Nu aveti nici cea mai vaga idee despre varsta mea, statutul meu social/marital sau pregatirea mea profesionala ca sa va permiteti astfel de referiri. Bine ca are domnul american toata pregatirea profesionala specifica traducerii Bibliei, si la fel si intreaga echipa de traducatori, revizori, cititori de proba, etc. Sa trecem peste.
A propos de „fidela”… explicatia cu numele copiilor mi se pare patetica. FIDELA e un rezultat care v-a placut jucandu-va cu numele din familia dvs., pe modelul celor care isi pun initialele si anul nasterii la nr de la masina (seamana a idolatrie). Daca ne tinem de aparitia cronologica a persoanelor dragi in viata dvs probabil ca formula ar fi LADEFI, dar daca ne tinem de importanta pe care o au persoanele respective in viata dvs, atunci, da, poate ca ajungem la FIDELA (nu v-ati gandit totusi la FiDeLa? lucrurile ar fi fost mai clare). Cum sunteti obisnuit cu „traducerea dinamica” a Bibliei poate va schimbati acum numele editurii in FIDELAMA, sau FIDELAMABE (ca sa fie toata familia) si scapati de ironiile noastre. Sa trecem si peste asta.
Faceti bine ca va pregatiti copiii sa evite „dezinformarea la care pot fi expusi citind traduceri”. Noi am fost pregatiti sa ne revoltam si fata de dezinformarea la care putem fi expusi citind traduceri la traduceri, pt ca asta e „fidela” dvs: o traducere la traducere. Excelenta viziune aveti: lingvistica si manageriala! Ca sa nu mai vorbim de contextualizare.
Ordinea prioritatilor este aceea pe care am mentionat-o eu: intai studiezi, apoi te expui publicului (mai ales in cazul traducerilor). Ceea ce vreti dvs sa faceti referitor la critica e balet, dar din cele urate. In cazul „fidelei” dvs. lansati pe piata texte foarte prost traduse si apoi din mers le mai cizelati. Inseamna ca aveti o idee gresita si despre activitatea editoriala. Se fac revizuiri la anumite texte (si mai ales la Biblie), dar nu la editii lansate pe piata din 6 in 6 luni, domnule. Scuzati-ma, dar „fidela” dvs este un esec dpdv lingvistic, o bataie de joc adusa culturii romane si o siluire a limbii romane fara precedent (ca sa nu mentionez caricaturizarea Cuvantului lui Dumnezeu). Ceea ce facem noi nu este critica, ci proces de desfiintare e acestei insulte.
Referitor la aparatul complex pe care insinuati ca l-ati folosit, dati-mi voie sa ma indoiesc. Nu stiu unde e minciuna sau dezinformarea, dar nu pot sa cred ca „fidela” a trecut prin mai multe maini profesioniste. Nu pot sa cred ca in Romania nu mai stie nimeni nici romana nici engleza bine. Va dau un exemplu ca sa observam direct textul:
Varianta initiala (?): 1 Samuel 25:22 Astfel şi chiar mai mult să facă Dumnezeu duşmanilor lui David, dacă voi lăsa din tot ce-i aparţine pînă la lumina dimineţii pe vreunul care se pişă la perete.
Varianta prezenta (ultima?): 1 Samuel 25:22 Astfel şi chiar mai mult să facă Dumnezeu
duşmanilor lui David, dacă voi lăsa din tot ce îi aparţine până la lumina dimineţii pe vreunul care urinează la perete.
Ce spuneti? Va place? Care din variante? Ma gandesc si la faptul ca cititorii de proba s-au opus acestei formulari, dar poate ca au fost opriti de argumentul zdrobitor: „asa scrie in original”. No comment.
Lista de exemple poate fi mai lunga decat Zidul Chinezesc. Cei care au finantat timp de 8 ani o echipa inutila ar trebui informati. Ar trebui sa stie si ei ca au fost escrocati si ca rezultatul „biznisului” in care au investit este un esec lingvistic si o insulta la adresa unui popor si a culturii sale, desi e posibil ca si ei sa fie atinsi de aceeasi aroganta ca si echipa „traducatoare”. Dar sa trecem si peste asta.
Ati caricaturizat Cuvantul lui Dumnezeu si El are un tratament special pt astfel de actiuni. Ar trebui sa va fie teama.
11 iunie 2014 at 6:15 pm
Am dorit sa cumpar de la o librarie crestina Biblia fidela,am intebat-o pe vanzatoare daca are ceva informatii despre continut in comparatie cu versiunea Cornilescu mi-a raspuns ca n-a citit nimic din Biblia fidela.Mi-am zis ca am sa ma informez cat de cat de pe internet,apoi ma voi hotari s-o cumpar s-au nu.Citind opiniile confratilor mei mai cititi ca mine ,renunt categoric s-o cumpar,raman tot la versiunea Cornilescu revizuita ortografic,nu trebuie sa rastalmacim Cuvantul lui Dumnezeu dupa parerile noastre,indrazneala unor oameni care cred ca stiu mai mult.Sa ne ajute Domnul Dumnezeu sa implinim macar ceea ce stim,ceea ce ni se reaminteste din studiul nostru personal, din predici.Doamne Isuse ,ajuta-ne pe toti sa te cinstim ,sa te onoram printr-o traire sfanta in fiecare zi,sa dovedim prin viata noastra ca suntem copii Tai.
25 februarie 2011 at 6:13 pm
A curs mult prea multa cerneala pentru valoarea remarcii mele, si mult prea acida pentru a demola afirmatia mea. Cultura romaneasca D-na/D-soara este o realitate care nici nu porneste si nici nu se termina la pseudonimul swan.
30 ianuarie 2012 at 7:01 pm
Draga Beniamin,
nu te cunosc, dar din ce citesc sint izbit de un lucru si as vrea sa-ti adresez doar o intrebare: nu crezi ca cineva care se apropie de Cuvintul lui Dumnezeu cu intentia de a-l traduce, de a-l pune „fidel” in mina si in inima unui popor ar trebui sa fie caracterizat de MULT mai multa modestie? Nu crezi ca ar trebui sa se cutremure mai intii in fata lui Dumnezeu?
Desigur, intrebarea mi se potriveste si mie si tututor celar care minuiesc Cuvintul lui Dumnezeu, scris sau rostit.
25 februarie 2011 at 9:45 pm
Beniamin,
uneori folosim un pseudonim care nu jigneste
pe nimeni;
asa cum faceti Dvstr. cu Cuvintul lui Dumnezeu.
Daca ati fi un fiu veritabil, v-ar fi teama;
am in casa un traducator din greaca;
ar fi penibil sa traduca in engleza, nu in romina pe care o vorbsete cartile respective;
insa aici a vorba de ceva mult peste”omenesc”
nneavind voie sa facem rabat cu Cuvintul, pantru ca ne va astepta o mai mare pedeapsa.
Am vazut pe un alt blog acum citeva luni fargmente din traducere:
blasfemie.
25 februarie 2011 at 10:07 pm
E nevoie, cel putin de masochism, sa faci o traducere din KJV pentru secolul XXI.
In loc ca textul sa devina mai relevant pentru cititor, devine mai obscur.
„Fidela” e un proiect ideologic, caci ce alta motivatie ar avea cineva in a aduce in limba romana un text invechit si dovedit nestintific cu acte in regula?
2 martie 2011 at 5:16 pm
problema „fidelei”, de fapt a celor din spatele ei, nu sta doar in felul absolut stupid de a traduce in stilul „furculition” din KJV in romana, ci si in anatemizarea oricaror alte traduceri (adica a orice altceva care nu are la baza KJV).
Brian Nibbe face parte dintr-o retea de biserici baptiste „independente” care – din nefericire – au ajuns si in Romania, si care pretind ca KJV este singurul text sfant in format autentic, 100% inspirat si 100% pur (am folosit asocierea 100% cu „pur” doar pentru a accentua ideile lor). Si nu se opresc aici, ci ei spun ca orice alta traducere este o lucrare a celui rau, ca induce pe oameni in ratacire. Unii dintre ei indraznesc sa mearga cu aceasta invatatura pana intr-acolo incat spun ca daca pretinzi ca ai fost mantuit fiind expus la Cuvantul predicat din alta Biblie decat KJV (sau o traducere „word-for-word” dupa KJV), in realitate te inseli. Daca faceti o cautare pe internet cu „KJV-only” sau „KJV-onlyism”, veti descoperi toate aceste lucruri, si nu numai.
Cred ca dincolo de falsitatea traducerii Fidela, o discutie serioasa ar trebui purtata in mod deschis pe tema: „este KJV 100% pura”? Oricat ar parea de „self-evident” si de bun simt ideea ca o traducere nu poate fi niciodata 100% egala originalului, veti fi surprinsi ca in Romania (si nu doar), exista adepti ai „KJV-only”. Secta – o numesc asa pentru ca are suficiente ingrediente ale unei secte (in State i se spune secta ruckmanitilor, de la liderul lor, Peter Ruckman) – este atat de agresiva si atat de bine specializata in a mima crestinismul incat multi merg acolo captivati de intensitatea „trairii” acelor oameni, si sfarsesc intr-un elitism groaznic si intr-un legalism uluitor, o goana dupa a-ti imita liderii in tot ceea ce fac. Si daca incearca cineva sa iasa de acolo, vai de el la ce tratament este supus si ce „reclama” i se face. Am citit experientele multora care au avut de suferit de pe seama lor. De exemplu, a fost uluitor sa vad ca Michael Pearl (renumit pentru cartile lui de crestere a copiilor), de altfel ruckmanit militant, a reactionat intr-un mod caracteristic liderilor ruckmaniti, cand a fost acuzat ca pe baza invataturilor din cartile sale, un cuplu de americani si-a ucis copilul in bataie. Reactia lui Pearl a fost revelatoare pentru o astfel de atitudine. Cititi aici http://pearlchildtraining.blogspot.com/2010/03/michael-pearl-laughs-at-critics.html
si aici http://nolongerquivering.com/2010/03/03/no-laughing-matter-michael-pearls-callous-response-to-critics
Interesant de asociat aspectul „furtunului de cauciuc” de la finele reactiei lui Michael Pearl la criticii sai, si realitatea ca acel cuplu isi ucisese copilul torturandu-l cu…un furtun de cauciuc. Well…this is KJV-onlyism.
Problema „fidela” comporta deci aspecte multiple care cred ca merita analizate in detaliu, de dragul fratilor nostri mai putin informati.
3 martie 2011 at 3:00 pm
va rog daca se poate o apreciere pentru traducerea NT realizata de SBIR.va multumesc.
3 martie 2011 at 3:47 pm
Atât cât am citit din ea mi s-a părut ok.
3 martie 2011 at 4:51 pm
[…] Conțac să nu fi căzut în plasa acestei virgule și să generalizeze despre femei că sunt vaișamar . Nu este așa domn profesor, deci merită să te […]
5 martie 2011 at 10:37 pm
Domnilor criticile din partea ruckmanitilor la adresa fidelei au fost aproape tot atata de acide precum criticile d-voastra. Da sunt in romania ruckmaniti, dar ma gandesc ca aceasta discutie nu priveste subiectul prezent. Am fost hartuiti si suntem de astfel de personaje pentru ca nu pastram linia sfanta, inspirata a KJV-ului. Cateodata ma chiar amuza sa vad si sa compar reactiile.
beniamin
5 martie 2011 at 10:44 pm
Cine sunt ruckmaniţii? N-am auzit de ei până acum. By and large aş spune că păstraţi linia sfântă, inspirată, a KJV! 99%?
5 martie 2011 at 11:26 pm
ca sa fiu sincer, ma indoiesc ca ruckmanitii din USA, adica aia care au sponsorizat procesul de traducere si tiparire a Fidela, au putut fi in stare sa o critice, pentru doua motive:
1. Majoritatea covarsitoare a lor nu vorbesc limba romana (am auzit de foarte putini romani in US sa fie ruckmaniti).
2. Vocea celor din Romania nu s-a prea auzit. Cand li s-a cerut sa puna la dispozitie o lista a traducatorilor, au dat din colt in colt. Mai mult, i-au jignit pe multi dintre critici, pe motiv ca ei tre’ sa traduca „word-for-word”, sau in limbajul lor „toate cuvintele lui Dumnezeu” (ce vreti, au si ei cliseele lor)
@ vaisamar – ruckmanitii sunt un grup de biserici baptiste „independente” (sunt ei independenti cam cat sunt adventistii de independenti, ca sa aveti o idee), care se inchina la Biblia KJV, prima lor declaratie de credinta fiind ca Biblia este singura autoritate…, care a fost lasata omenirii sub forma KJV 1611. Mai mult, ei pretind ca orice traducere a Bibliei nu trebuie sa se faca dupa originale, ci dupa KJV, aceasta din urma fiind, considera ei, „100% pura”. Si ar face orice sa apere aceasta aberatie, inclusiv sa calce in picioare orice bruma de bun simt. Au „textele” lor prin care explica ei cum s-au pierdut originalele, si de ce nu mai poti avea incredere decat in KJV etc etc. Aberatia maxima este ca ei cred ca daca pretinzi ca ai fost mantuit si n-ai fost expus la Cuvantul „100% pur” (KJV), atunci ai fost amagit, pentru ca orice alta Biblie este eronata, daca nu este fie KJV, fie o traducere din KJV „cu toate cuvintele lui Dumnezeu”. N-au un „standing” doctrinar clar in alte aspecte, pentru ca KJV-only este singurul lucru ce le da identitate si pentru care lupta. Termenul „Ruckmaniti” vine de la initatorul si liderul miscarii, Peter Ruckman, un nene destul de controversat peste Ocean.
5 martie 2011 at 11:51 pm
Mulţumec de lămuriri. Mare e grădina Domnului!
21 decembrie 2011 at 9:24 pm
[…] Traducerea Fidela continuă a fi răspîndită, pricină de mult umor pentru cititori. Are pasaje dulci de tot şi ar fi de rîs în continuare, dacă nu ar fi vorba de “stricarea Cuvîntului”. Îi mulţumesc dr. Emanuel Conţac pentru efortul depus de a desfiinţa grozăvia. Mai multe găsiţi pe blogul lui AICI, AICI şi AICI. […]
22 decembrie 2011 at 12:09 am
I am convinced that the translators of the Fidela version had no real philosophy of translation. I really doubt that they know NT Greek language much if at all! Also they seem ignorant of many linguistic/grammar/exegetical/conceptual issues of translation! It is more like a joke! They were just translating from English KJV Bible using an Americanized Romanian language. Cornilescu also translated from English KJV and French Bible but did a much better job with the translation into the Romanian language of his day than these Fidela „impostors” LOL 🙂
30 ianuarie 2012 at 5:02 pm
Traducerea KJV a suferit u proces de purificare atunci cand a fost tradusa, si aceasta nu a fost un lucru de apucat pentru cei care s-au incumetat ca sa faca traducerea. KJV este a saptea traducere in limba engleza, si a fost buna pentru aproape 400 de ani, pana cand la inceputul secolului al XX-lea, multi s-au decis ca ei au nevoie ca sa „imbunatateasca” Cuvantul lui Dumnezeu.
Spre deosebire de KJV, traducerea Cornilescu este bazata pe textul critic. Din aceasta cauza, traducerea Cornilescu seamana mult cu NIV, NASB, etc. si contine aceleasi erori doctrinare (mantuire prin fapte, pierderea mantuirii, a doua venire a lui Isus Christos inainte de descoperirea Antichristului, etc.).
Penticostalii, dar si alte denominatii, nu cred in prezervarea Cuvantului lui Dumnezeu. De aceea ei trebuie sa tot recurga la texte antice si de demult in ciuda faptului ca nici unul din ei nu vorbeste fluent greaca sau ebraica, si cunosc atata greaca ca nu ar putea sa ceara un meniu la un restaurant grecesc. Ei au o incredere oarba in traduceri vechi de greaca/ebraica dar nu pot concepe o traducere in engleza (KJV) cum ca poate fi pastrata de insusi Dumnezeu cu aceasi atentie. Mai mult de atat, ca un paradox as putea spune, ei sunt mari amatori de traduceri noi, mai ales in engleza (NIV, NKJV,etc).
Biblia Fidela, chiar daca nu agreez cu toate aspectele ei, incearca sa fie „in line” cu KJV. E interesant cum fariseii si carturarii (teologii) zilelor noastre, absolventi ai scholilor biblice, sunt asa de destepti ca sa comenteze si sa acuze KJV, in ciuda faptului ca a rezistat testului timpului.
30 ianuarie 2012 at 5:17 pm
Când ați cerut ultima dată un meniu (în greaca NT) la un restaurant grecesc, că tot vă permiteți să faceți comentarii de felul acesta?
.
Spuneți prea multe năstrușnicii ca să intru în polemici cu dvs.
.
De „romgleza” dvs. nu mă leg, că ar fi prea multe de zis. E chiar mai mult decât aveți nevoie pentru a cere meniul la un restaurant românesc, deci puteți fi mulțumit. Nu știu dacă v-ar fi suficientă ca să citiți prefața KJB, dar merită încercat!
23 februarie 2017 at 2:33 pm
[…] 2011 – Emanuel Conțac: Fidela tipărită: jumătăţi de adevăr, erori, nepricepere şi amatorism, sub ha… […]
25 iunie 2017 at 12:01 pm
Bună ziua. Am citit comentariul dvs. Caut o traducere „fidelă”, în limba română. Pe care mi-o recomandați? Adresa mea de email vă este afișată. Mulțumesc anticipat.
23 februarie 2018 at 6:48 am
[…] 2011 – Emanuel Conțac: Fidela tipărită: jumătăţi de adevăr, erori, nepricepere şi amatorism, sub ha… […]
4 martie 2018 at 9:19 pm
Comparati Isaia 14:12 cu Apocalipsa 22:16.
23 februarie 2019 at 1:56 pm
[…] 2011 – Emanuel Conțac: Fidela tipărită: jumătăţi de adevăr, erori, nepricepere şi amatorism, sub ha… […]
23 februarie 2020 at 7:37 am
[…] 2011 – Emanuel Conțac: Fidela tipărită: jumătăţi de adevăr, erori, nepricepere şi amatorism, sub ha… […]
22 august 2020 at 8:17 am
pe bune?! esti incredibil omule. atata duritate in exprimare pentru „greselile” alea?! pur si simplu fariseu. nu vezi barna de pai…
22 august 2020 at 3:39 pm
Dvs. câte capitole din greacă și ebraică ați tradus? Sau vorbiți fără să aveți de fapt experiența necesară?
22 august 2020 at 4:19 pm
vorbiti pe langa subiect. ce au merele cu perele? ati scos din niste virgule ditamai „vai si-amarul”. sa va intreb si eu la fel de pe langa subiect: dvs. nu ati gresit niciodata in viata?
22 august 2020 at 4:20 pm
Vorbesc la subiect. Dacă dvs. nu aveți competențele necesare pentru a evalua o traducere, nu are rost să vă inflamați.
22 august 2020 at 5:10 pm
iar eu raman la aceeasi apreciere: sunteti un fariseu si poate aveti chiar putin si din adn-ul nemtilor sau lucrati la o multinationala 🤪. lumea se prabuseste in jurul nostru dar nu conteaza. daca virgula nu e pusa unde trebuie, sa nu cumva sa citeasca cineva traducerea „fidela”. mai bine sa se uite la stirile kanald… iar daca totusi indrazneste sa puna cineva mana pe Biblie, sa-i putrezeasca degetul. cam cum spuneau cei cu care va inruditi cand descoperea vreun evreu profetiile din cartea Daniel cu privire la intruparea Fiului lui Dumnezeu.
in incheiere ma intreb: experienta care mie imi lipseste dar pe care dvs. o aveti din plin, oare de unde este? o sa Il puteti privi in ochi cand va va pune intrebarea asta?
22 august 2020 at 5:15 pm
Mulțumesc de apreciere. Noroc că nu sunteți dvs. judecătorul la marea judecată finală. Dacă ați fi avut mai mult discernământ, ați fi realizat că nu virgula e problema în Fidela. Sunt probleme numeroase care urâțesc în mod radical textul. Există o versiune foarte bună: Cornilescu. Există și o revizuire a versiunii Cornilescu. Nici nu se pune problema că nu avem versiuni suficient de bune.
În încheiere, dvs. când vă dați pe mâna unui medic, aveți pretenția să vă trateze după recomandările dvs.? Îi spuneți chirurgului cum și unde să taie?
22 august 2020 at 4:21 pm
Întrebarea e nu dacă eu am mai greșit în viață, ci dacă această traducere este una bună și dacă poate fi recomandată. Răspuns: Fidela este o catastrofă și toți cei care o susțin își merită versiunea.
22 august 2020 at 5:18 pm
niciuna din asa zisele URIASE greseli de traducere mentionate in articol nu imi par a justifica tonul si impresia transmisa cititorului vis-a-vis de traducerea respectiva. ati cautat ceva de care sa va legati si cand ati gasit acel ceva, vizibil doar prin lentila experientei dvs. de… traducator, ati considerat potrivit sa aruncati cu rahat in munca unor oameni si intr-o lucrare care pana la urma este Cuvantul lui Dumnezeu, fara sa va intereseze nimic altceva decat „corectitudinea politica”. atitudinea asta imi provoaca greata si dezgust. mai discutam cand apare traducerea semnata de „vaisiamar”.
22 august 2020 at 5:20 pm
Putem discuta de pe acum. O versiune revizuită a NT Cornilescu a apărut deja. Mă refer la NT EDCR, lucrat de o echipă de traducători.
https://vaisamar.wordpress.com/2019/11/29/noul-testament-edcr-sbir-acum-si-in-editie-cartonata/
22 august 2020 at 5:25 pm
Găsiți aici o prezentare mai pe larg a Fidelei (versiunea care se pare că v-a căzut cu tronc).
https://www.academia.edu/5744030/Fidela_o_traducere_rom%C3%A2neasc%C4%83_fidel%C4%83_a_Bibliei_King_James_1611_
22 august 2020 at 5:20 pm
ps. se pare ca am adaugat un i la vaisamar. o fi corect? 🤔
27 august 2020 at 9:18 pm
Legat de 1 Cor 6:9 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται / nor effeminate, nor abusers of themselves with mankind / nici cei ce se abuzează cu bărbaţi, nici sodomiţii, – aici apare un cuvânt enigmatic „malahii” pentru mine. Deşi bilingv, mulţi ani mi-a scăpat cuvântul, deoarece în zona noastră din Ardeal nu se foloseşte nici în maghiară (pulyák), nici în română şi nu am ştiut până duminica trecută ce înseamnă, când am luat DEX-ul, studiind capitolul în biserică. DC 1Cor9 Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii, BOR9 Nu stiti, oare, ca nedreptii nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu? Nu va amagiti: Nici desfranatii, nici inchinatorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomitii, TLN9 Sau nu știți că cei nedrepți nu vor moșteni Regatul lui Dumnezeu?+ Nu vă înșelați.* Oamenii imorali*,+ oamenii idolatri,+ cei adulteri,+ bărbații care se lasă folosiți în acte homosexuale,+ bărbații care practică homosexualitatea*,+Malahienii sau malahii conform DEX sunt cei care se autosatisfac sexual. Dvs. ca şi cei de la TLN redati ca homosexuali pasivi în nota de subsol din EDCR, bazându-va pe lucrări clasice. Ne puteţi da un asemenea caz din literatura clasică? De ce ar vorbi Pavel de două ori de homosexuali? De ce ar despica firul în două?
21 decembrie 2020 at 2:31 pm
Inca un pipirig scolastic care pretinde sa fii vazut vreodata „textus receptus” cu ochul sau propiu si vrea sa atace puritatea si integritatea pe care o detine AKJV. Eu cel putin ma bucur ca sau gasit oameni care au avut dorinta divina sa traduca Cuvantul infailibil lui Dumnezeu care e prezervat in AKJV, si este acum accessibil in romana si pentru cei doritori dupa adevrata nutritie 100%.
21 decembrie 2020 at 3:29 pm
Nu e niciun motiv de bucurie că s-au aruncat zeci de mii de dolari pe fereastră pentru o versiune pe care oamenii au primit-o gratis și pe care o consideră inutilă.
Puritatea și integritatea AKJV sunt în doar în mințile „fanilor” AKJV.
23 februarie 2021 at 10:21 am
[…] 2011 – Emanuel Conțac: Fidela tipărită: jumătăţi de adevăr, erori, nepricepere şi amatorism, sub ha… […]
23 februarie 2022 at 3:34 pm
[…] 2011 – Emanuel Conțac: Fidela tipărită: jumătăţi de adevăr, erori, nepricepere şi amatorism, sub ha… […]