Modul în care sunt dispuse clădirile principalelor instituţii guvernamentale vieneze trădează un plan urbanistic coerent şi o dezvoltare armonioasă a acestuia de-a lungul secolelor. Nimic din haosul arhitectural care se vede în Bucureşti mai ales în ultimii 20 de ani.

Dacă urci mai sus de primărie, treci prin spatele clădirii Parlamentului şi ajungi la Palatul de Justiţie, construit în stil neorenascentist.

Clădirea Parlamentului, în stil neoclasic, pune în evidenţă pasiunea constructorilor pentru antichitatea greacă. În special faţada dă mărturie despre dorinţa austriecilor (din sec. 19) de a se prezenta drept urmaşi ai vechilor greci (în materie de democraţie şi arhitectură). Am vrut să vizitez şi interiorul, dar se punea la cale nu ştiu ce întâlnire cu înalte obraze politiceşti.

Statuia zeiţei Palas-Atena (personificarea înţelepciunii) străjuieşte intrarea în Parlament, deasupra unei fântâni cu numeroase reprezentări alegorice. Coiful aurit al Atenei sporeşte haloul creat de soarele ascuns în spatele lui.

Una dintre laturile clădirii Parlamentului: cariatide (duble) care imită erechteionul de pe Arcopole.