S-a încheiat simpozionul despre traducerea Bibliei. Nu voi avea timp să scriu o postare amplă, ci doar câteva impresii.
Mai întâi, o chestiune de logistică: amfiteatrul ITP devine neîncăpător când avem evenimente de anvergură, ca cel de ieri. Sala a fost plină, deşi promovarea evenimentului n-a fost foarte intensă.
Deşi cartea trebuia să facă obiectul lansării la finalul evenimentului, vorbitorii au anticipat această secţiune făcând referire la Dilemele fidelităţii încă din timpul simpozionului.
Părintele profesor Tofană a apreciat că volumul deschide un nou drum în biblistica românească şi a precizat că următorul subiect de doctorat pe care îl va propune va fi un răspuns la provocarea lansată de Dilemele fidelităţii.
Sper să pot reveni curând cu mai multe fotografii de la simpozion. Am câteva, nu foarte grozave, pe care le postez acum.
Simpozionul a fost înregistrat video şi voi anunţa unde şi cum poate fi urmărit de cei interesaţi.
- Un amfiteatru plin cu studenţi şi vizitatori. Chestiunea traducerii Bibliei e una fierbinte!
- În stanga, „subsemnatul”. În dreapta, conf. univ. dr. John Tipei, care timp de mulţi ani a fost membru în consiliul de administraţie al Societăţii Biblice Interconfesionale Române.
- Prof. univ. dr. Francisca Băltăceanu (eminent filolog şi teolog catolic) şi pr. prof. dr. Stelian Tofană.
Vaisamar 
24 noiembrie 2011 at 10:19 am
Este vorba de Traducerea Bibliei in limba Romana? As part of my specialization I have studied intensively, for may years, the translation methods, processes and philosophies, as well as Textual Criticism. However all my study is related to the variegated, extant English translations. It has been my opinion, for may years, that the Cornilescu translation needs to be revisited and revised. I applaud this symposium and especially the publication of your book! God bless you! The following is my latest article on Textual Criticism: https://www.facebook.com/note.php?note_id=320739141286393
24 noiembrie 2011 at 2:17 pm
Many thanks for the comment and for the article on the ending of the Gospel of Mark.
24 noiembrie 2011 at 3:57 pm
L-am recunoscut in sala pe fr Virghil Achihai, presedintele UBCER si AER.
24 noiembrie 2011 at 7:58 pm
Într-adevăr, a fost şi el prezent şi am vorbit un pic cu el despre traducerea Cornilescu.
24 noiembrie 2011 at 9:28 pm
Toate aprecierile mele pentru simpozion, atât pentru organizarea lui, cât şi pentru conţinutul dialogului. Suspectez că nu sunteţi satisfăcut de toate soluţiile care s-au dat şi mă întreb dacă nu ar trebuie să abordăm critic unele din ele.
1. Ispravnic sau administrator?
Nu sunt singurele soluţii. De ce n-ar putea fi vechil, vătaf, epistat, logofăt, provizor, iconom, intendent (după caz)?
2. Prezbiter sau preot?
Îmi este foarte clar că πρεσβύτερος nu poate fi preot. Preotul este sacerdot, iar sacerdotul este numai ἱερεὺς etc. πρεσβύτερος nu este neapărat „bătrân” ci „mai vârstnic”, „mai mare”. În sens literal, dintre doi tineri care sunt fraţi, unul este πρεσβύτερος (Lc 15:25). Când denumeşte o funcţie, termenul se referă strict la poziţia de superioritate onorifică şi administrativă. În Biserica apostolică, πρεσβύτερος este sinonim cu ἐπίσκοπος (Tit 1:5-7), care este echivalent cu
ποιμέν (păstor, pastor: 1Pt 2:25: 5:2; FA 20:28). Dacă traducem pe πρεσβύτερος cu prezbiter / presviter, nu mulţumim pe nici unii, deoarece ortodocşii, deşii îl folosesc uneori ca sinonim prentru preoţi, nu-l acceptă din binecunoscutele motive. Evanghelicii pe de altă parte ar putea intra în confuzie, deoarece prezbiterii primei Biserici sunt slujitori „full-time” întreţinuţi de Biserică, aşa cum sunt în bisericile presbiteriene. Ceea ce nu este cazul celor numiţi astăzi prezbiteri (cel puţin în Biserica mea), care sunt conducători de comunitate.
Soluţia mea este „pastor”, singurul echivalent românesc pentru această funcţie, şi care nu are aer strict confesional. Probabil însă că BOR nu ar accepta. Dar BOR ar accepta altceva afară de preot? Explicaţia care s-a dat, că NT preferă πρεσβύτερος deoarece acest termen ar implica un har sacerdotal (cf. Numeri 11) este inacceptabilă, cu toată stima mea faţă de profesorul care a emis-o. Cei 70 de „presviteri” ai lui Moise erau deja dintre cei mulţi care purtau titlul acesta înainte de a fi aceştia „hirotoniţi” prin darul Duhului Sfânt. Chiar dacă am face o paralelă (legitimă) cu hirotonia pastorală din NT, sacerdoţiul nu apare aici. Aveau dreptul aceşti 70 de presviteri hirotoniţi şi împuterniciţi de Duhul ca înalţi judecători în Israel, să intre să tămâieze în sanctuar, sau să facă slujbe care erau exclusive ale preoţilor? Ştim bine că Legea divină interzicea intrarea în sanctuar oricărui ins străin de familia lui Aaron, putea să fie el şi rege.
Atât Vechiul, cât şi Noul Testament arată că darurile Duhului, oricare ar fi fost ele, erau date pentru a sluji poporul în diverse calităţi (profet, înţelept, judecător, compozitor, chiar şi artizan), nu pentru a sfinţi pe cineva ca preot/sacerdot. Pastorul are nevoie de Duhul, mai mult decât oricare alt profesionist care slujeşte poporul, dar aceasta nu-l face preot. Orice preot are o poziţie legitimă de pastor în Biserica pe care o reprezintă. Dar a pretinde sacerdoţiul (preoţia) care aparţine într-un sens tuturor credincioşilor (1Pt 2:5), şi într-alt sens este exclusivă a lui Christos (Ev 7:23-24), este lipsit de sens. Nu vreau să intru în discuţia despre harul şi taina preoţiei, despre jertfa cea „fără vărsare de sânge” etc. fiindcă m-aş aprinde prea tare. Mare păcat că Christos este astfel jefuit de onoarea şi încrederea care I se cuvine în mod exclusiv.
Despre interpretările mariologice la Matei 1:25 şi Ioan 2:4, altădată şi numai dacă va exista interes.
24 noiembrie 2011 at 9:46 pm
Mulţumesc de aprecieri. Într-adevăr, nu sunt mulţumit de toate soluţiile, dar era evident că un simpozion cu o participare interconfesională nu poate duce la soluţii care să-i mulţumească pe toţi. M-am bucurat că o problematică importantă a fost supusă analizei şi că s-a discutat deschis pe subiect.
Sunt de-acord cu perspectiva dvs. despre „presbyteros”. Nu-l putem traduce prin „preot”, deşi n-aş spune că asta invalidează automat argumentaţia teologilor ortodocşi despre preoţie. Ecleziologia ortodoxă nu depinde de un termen. Aici ortodocşii ar putea face o concesie.
Poate vom face un simpozion cu referate în care să fie tratate probleme ca Matei 1:25 şi Ioan 2:4. De ultimul m-am ocupat în teză, dar problema poate fi analizată şi de alţi cercetători.
24 noiembrie 2011 at 10:18 pm
[…] este impotriva Bibliei (crestintotal.ro) 22. GÂsca Și OuĂle De Aur (popaspentrusuflet) 42. După simpozion. Câteva fotografii (vaisamar) 48. Vitage Artistic Photography – Lucescu Oana (suceavaevanghelica) 55. Oscar […]
24 noiembrie 2011 at 10:29 pm
De putine ori mi se intampla ca un eveniment la care particip sa-mi tina atentia ridicata pe intreaga durata.
Aseara nu numai ca atentia mi-a fost tinuta aproape de maxim datorita lucrurile intersante si inedite auzite dar m-am si delectat cu nivelul inalt al discutiilor, cu emulatia generata de vorbitori in jurul subiectelor, emulatie stimulata si de moderator care s-a dovedit inspirat in cele peste doua ore cat a durat sImpozionul.
Remarc si eu ca amfiteatrul a fost plin, remarc in plus frenezia aplauzelor, studentii avand o contribuitie decisiva in aceasta privinta.
Felictari tuturor!
P.S.
M-am bucurat sa-l revad aseara pe Alexandru Mihăilă.
Eu l-am remarcat si-l urmaream cu interes in emisiunile pe care le realiza la TRINITAS TV.