Cu ajutor de Sus (dar şi cu o mică întârziere), am ajuns la finalul studiului despre KJB şi Fidela. E vorba de referatul prezentat la Iaşi în toamna anului trecut.

Evident, nu am epuizat tot ce se putea spune despre subiect, mai ales că m-am concentrat pe NT. Redau mai jos „confuziile finale”.🙂

Foarte dure, veţi spune, fără să greşiţi prea mult.

Mai jos prima parte. Precizez că studiul va vedea lumina tiparului probabil abia în toamna acestui an. Volumul conferinţei este destul de mare (vreo 25 de articole), deci nu se poate redacta şi tipări peste noapte.

***

În studiul nostru ne-am concentrat pe relaţia dintre KJB şi Fidela, din perspectiva Noului Testament, raportând ambele versiuni la Textus Receptus, pe care traducătorii români pretind că l-au urmat. Punerea în context a celor două versiuni biblice, urmată de analiza lor comparativă ne-a condus către următoarele concluzii:

(1) Versiunea Fidela este o manifestare pe tărâm românesc a unui tip de fundamentalism religios specific unei anumite aripi a protestantismului american, curent potrivit căruia, spre deosebire de versiunile moderne ale Scripturii, KJB păstrează „toate cuvintele lui Dumnezeu”. Exponenţii acestor convingeri rigide au canonizat o anumită versiune a Sfintelor Scripturi (în speţă, „Versiunea Autorizată”), ignorând istoria ei, contextul în care a apărut, convingerile care stau la baza ei şi limitările scoase la iveală îndeosebi de cercetările biblice şi filologice din ultimul secol. Lucrând la întocmirea unei noi versiuni a Scripturii, traducătorii KJB au fost conştienţi că se află în albia largă a unei tradiţii venerabile care nu se va încheia odată cu ei. Orizontul lor larg, caracterizat nu doar de o bună cunoaştere a autorilor clasici şi a textului biblic, ci şi de un solid aparat hermeneutic, cu fundament patristic, contrastează puternic cu orizontul strâmt al realizatorilor Fidelei. În mod ironic, sloganul care defineşte demersul Fidela – „toate cuvintele lui Dumnezeu” – este indirect pus sub semnul întrebării tocmai de Miles Smith, în prefaţa KJB: „Is the kingdome of God become words or syllables?”

(2) Faptele de limbă analizate în secţiunea II.2 din acest studiu contrazic în mod evident afirmaţiile din prefaţa Bibliei Fidela, scoţând la iveală atât o strânsă dependenţă între KJB şi textul românesc, cât şi soluţii de traducere care diferă semnificativ de cele care ar rezulta dacă Fidela ar fi fost tradusă direct din limba greacă. Contradicţia flagrantă între ceea ce se afirmă în prefaţă şi realitatea ascunsă în paginile traducerii plasează versiunea Fidela în compania altor versiuni româneşti care, deşi se declară traduceri după textul original, sunt în realitate traduceri după alte traduceri (de ex., Palia de la Orăştie, 1582).

(va urma)