IMG_9050IMG_9052

De departe pare un templu grecesc. Seamănă întru câtva cu Biserica greacă din București. A fost construită în perioada „Renașterii grecești” (Greek revival) și are probabil numeroase surate în Anglia. Îmi vine în minte Biserica St. Pancras din Londra, care e în același stil, dar mai mare și mai sofisticată.

Am trecut ieri pe lângă ea, în drum spre centru, dar mă grăbeam și nu am avut timp să mă lămuresc ce e cu strania inscripție de pe fronton: FREVD.

Astăzi, sporovăind la prânz cu unul dintre organizatorii școlii de vară, m-am dumirit. Însă nimic nu m-a putut pregăti pentru ceea ce aveam să văd (foarte îndeaproape) la întoarcere.

De pe o pagină de internet aflu că St. Paul’s a fost prima biserică anglicană construită în Anglia după Reformă. Terminată în 1836, a devenit faimoasă pentru ritul elaborat și pentru procesiuni. Slujbele de duminică seară erau precedate de cozi lungi, formate din studenți dornici să-i audă pe predicatorii vremii respective.

Anii ’60 ai sec. XX au adus schimbări profunde în mentalul religios. Numărul enoriașilor a scăzut atât de mult, încât în 1969 biserica a fost închisă, rămânând pustie până în 1975. S-a încercat transformarea ei în sală de expoziții. Fără mare succes. În final a fost închiriată de o firmă care a transformat-o în Freud’s Arts Cafe.

Clientela nu prea se înghesuie. Când am intrat eu nu era niciun client. Barmanița lustruia pahare, iar undeva, cocoțat pe niște schele, un tânăr întindea un șirag de becuri albe, asemănătoare întru câtva cu cele prinse în „instalațiile” folosite de români pentru împodobirea pomului de Crăciun.

Din boxele așezate pe pervaz, sub vitraliile în stil prerafaelit, răsună o muzică nervoasă, un amestec incert de zgomote produse de sintetizator.

Sfinții multicolori prinși în vitralii par îngândurați de spectacolul care li se oferă. Listele de cocktailuri și băuturi de pe panourile negre contrastează puternic cu citatele și scenele biblice zugrăvite în ferestrele largi.

Pe peretele dinspre altar e zugrăvit Isus în ipostaza Pantocrator, așezat pe scaunul de judecător și înconjurat de îngeri care par gata să dea semnalul pentru Judecata de Apoi. Nu-i pot vedea suficient de bine chipul și nu-mi dau seama ce exprimă. Mână dreaptă ridicată pare să spună „Așteptați!”

Gândindu-mă la istoria locului, mă întreb ce-ar fi spus unul dintre enoriașii trăitori în secolul trecut, dacă printr-o minune, în timp ce aștepta la rând să intre în biserică, ar fi văzut, precum Frodo, în apa turnată de Galadriel, imaginile de coșmar cu decăderea acestei biserici?