Prima parte a postării AICI.

Aș institui un fond de burse de studiu în străinătate, după cum urmează: cinci burse de studiu la nivel de masterat și cinci burse de studiu la nivel doctoral.

Bursele ar trebui să fie acordate în fiecare an.

Mai jos câteva „întrebări și răspunsuri” menite să arunce mai multă lumină asupra „reveriei” mele de început de an. Evident, fiecare cititor e liber să vină cu noi idei și comentarii noi. Precizez că mă aștept ca tonul discuției să fie ponderat. Comentariile rău-voitoare vor fi moderate fără milă. Cei care vor să transforme acest spațiu într-o mahala au spațiu din belșug pe alte bloguri. Dacă n-au, să-și facă mahala proprie.

Cum s-ar putea institui un fond de burse?

Prin lobby atât în exteriorul țării, pe lângă organizațiile străine care ar fi interesate de promovarea educației teologice, cât și în interiorul ei, inițiind o campanie de fund-raising în sânul mișcării penticostale române. Există resurse financiare importante în România cu ajutorul cărora s-ar putea realiza un fond de burse viabil pe termen lung.

De ce ar fi nevoie de burse de studiu în străinătate?

Pentru că experiența studiului transcultural lărgește perspectivele asupra Bisericii și asupra modului în care lucrează Dumnezeu în lume. Când întâlnești oameni din alte spații geografice devii conștient de universalitatea Bisericii și ajungi să te mai smerești nițel când reflectezi la propria tradiție bisericească.

Legătura cu mediul academic occidental ar ajuta o mișcare teologică să respire alt aer decât cel din propria cazarmă. Pe termen lung, sănătatea și echilibrul unei confesiuni se asigură prin schimbul de idei și experiență cu alte tradiții religioase.

Care ar fi domeniile de studiu vizate?

Aș institui bursele pentru următoarele domenii:

  • masterat: (1) istoria penticostalismului; (2) exegeza VT; (3) exegeza NT; (4) teologie biblică; (5) muzică bisericească
  • doctorat: (1) istoria penticostalismului; (2) exegeza VT; (3) exegeza NT; (4); teologie sistematică; (5) muzică bisericească

De ce ar fi nevoie de burse la nivel de masterat?

Un masterat asigură o formare teologică mai largă decât un doctorat, care este în mod inevitabil foarte specializat.

De ce ar fi nevoie de burse la nivel de doctorat?

Fiindcă în prezent mișcarea penticostală din România are un deficit de oameni cu formație intelectuală solidă. S-a mai peticit pe ici, pe colo, în zona teologiei biblice / exegeza NT, dar imaginea de ansamblu nu arată bine. Pentru o mișcare atât de mare, avem prea puțini oameni bine pregătiți.

Dau un exemplu simplu: câți penticostali români pot face lejer tranziția de la Cornilescu la Biblia Hebraica sau Novum testamentum graece? Cred că vreo doi știu ebraică atât cât să urmărească un text în limba originară a VT. Probabil vreo zece pot traduce sau descifra la prima vedere un text din NT grec. Cam puțin, pentru o grupare care se laudă cu 600.000 de adepți (care sunt vreo 400.000 conform recensământului).

Să luăm un alt exemplu pentru a ilustra statutul de cenușăreasă al limbilor biblice în mediul penticostal. Să presupunem că Societatea Biblică Britanică vrea să revizuiască Biblia Cornilescu 1924 raportând în mod riguros VT la textul ebraic. Să mai presupunem că SBB formează o comisie interconfesională, cu bibliști din toate cultele neoprotestante și că penticostalii români trebuie să propună doi ebraiști cu experiență. Aș fi foarte curios să aflu care ar putea fi cei doi ebraiști. Aștept sugestii.

(Răspuns posibil: penticostalii nu simt nevoia să propună niciun biblist, fiindcă nu simt nevoia revizuirii temeinice a Bibliei Cornilescu. 🙂 )

Din perspectiva teologiei sistematice, penticostalismul românesc trebuie să-și găsească propria voce, emancipându-se de paradigma reformată de sorginte americană care l-a condiționat în ultimii 20 de ani (Să nu uităm că mulți ani teologia sistematică la ITP s-a studiat după manualul lui M. Erickson!).

Apoi, oricât ne-am lăuda cu experiențele noastre pneumatologice, în ultimă instanță recunoaștem că suntem sub autoritatea Scripturii, prin urmare studiul serios al acesteia (numaidecât în ebraică și greacă) nu poate rămâne marginal, cum este în prezent. Vorbim, în limbi, dar le mai și studiem. Așadar, mai puțină „perspectivă profetică” (=isterie eshatologică speculativă și izvorâtoare de mari confuzii) și mai multă interacțiune solidă cu textul biblic.

Cine ar putea beneficia de astfel de burse?

Beneficiarii ar trebuie să fie atât pastori tineri (sub 40 de ani), cât și absolvenți ai Institutului Teologic Penticostal care dovedesc vocație pentru studiu.

Sistemul de selecție ar trebuie să fie echitabil și realist, fiindcă am întâlnit și absolvenți de teologie cu ochii în stele care se visează mari teologi și care, învăluiți într-o aură de periculoasă și găunoasă naivitate, se închipuie pe ei înșiși câștigându-și existența din scrisul cărților. Asemenea exaltați care consideră că afirmația „nu pot trăi fără cărți” este totuna cu „pot trăi doar din cărți” trebuie „împământați” bine (i.e. readuși cu picioarele pe pământ) prin evaluarea atentă și pragmatică făcută de o comisie de acordare a burselor.

Beneficiarii de burse ar trebui să se angajeze prin contract că vor lucra vreme de cel puțin 5 ani în România, după finalizarea studiilor.

Astfel de burse nu sunt un moft, fiindcă nicio investiție nu este mai importantă decât investiția în oameni bine pregătiți.

P.S. Gata, ajunge cu visarea. Alaltăieri visam și că mi s-a propus să fiu ambasadorul Italiei în Mongolia. Nu-mi dădeam seama cât de nerealistă era propunerea și mă întrebam – în vis – naiv, dar cu maximă bona fides, dacă este vreun impediment faptul că știu doar câteva boabe de italiană și niciun pic de mongolă.