Prima parte a postării AICI.
Aș institui un fond de burse de studiu în străinătate, după cum urmează: cinci burse de studiu la nivel de masterat și cinci burse de studiu la nivel doctoral.
Bursele ar trebui să fie acordate în fiecare an.
Mai jos câteva „întrebări și răspunsuri” menite să arunce mai multă lumină asupra „reveriei” mele de început de an. Evident, fiecare cititor e liber să vină cu noi idei și comentarii noi. Precizez că mă aștept ca tonul discuției să fie ponderat. Comentariile rău-voitoare vor fi moderate fără milă. Cei care vor să transforme acest spațiu într-o mahala au spațiu din belșug pe alte bloguri. Dacă n-au, să-și facă mahala proprie.
Cum s-ar putea institui un fond de burse?
Prin lobby atât în exteriorul țării, pe lângă organizațiile străine care ar fi interesate de promovarea educației teologice, cât și în interiorul ei, inițiind o campanie de fund-raising în sânul mișcării penticostale române. Există resurse financiare importante în România cu ajutorul cărora s-ar putea realiza un fond de burse viabil pe termen lung.
De ce ar fi nevoie de burse de studiu în străinătate?
Pentru că experiența studiului transcultural lărgește perspectivele asupra Bisericii și asupra modului în care lucrează Dumnezeu în lume. Când întâlnești oameni din alte spații geografice devii conștient de universalitatea Bisericii și ajungi să te mai smerești nițel când reflectezi la propria tradiție bisericească.
Legătura cu mediul academic occidental ar ajuta o mișcare teologică să respire alt aer decât cel din propria cazarmă. Pe termen lung, sănătatea și echilibrul unei confesiuni se asigură prin schimbul de idei și experiență cu alte tradiții religioase.
Care ar fi domeniile de studiu vizate?
Aș institui bursele pentru următoarele domenii:
- masterat: (1) istoria penticostalismului; (2) exegeza VT; (3) exegeza NT; (4) teologie biblică; (5) muzică bisericească
- doctorat: (1) istoria penticostalismului; (2) exegeza VT; (3) exegeza NT; (4); teologie sistematică; (5) muzică bisericească
De ce ar fi nevoie de burse la nivel de masterat?
Un masterat asigură o formare teologică mai largă decât un doctorat, care este în mod inevitabil foarte specializat.
De ce ar fi nevoie de burse la nivel de doctorat?
Fiindcă în prezent mișcarea penticostală din România are un deficit de oameni cu formație intelectuală solidă. S-a mai peticit pe ici, pe colo, în zona teologiei biblice / exegeza NT, dar imaginea de ansamblu nu arată bine. Pentru o mișcare atât de mare, avem prea puțini oameni bine pregătiți.
Dau un exemplu simplu: câți penticostali români pot face lejer tranziția de la Cornilescu la Biblia Hebraica sau Novum testamentum graece? Cred că vreo doi știu ebraică atât cât să urmărească un text în limba originară a VT. Probabil vreo zece pot traduce sau descifra la prima vedere un text din NT grec. Cam puțin, pentru o grupare care se laudă cu 600.000 de adepți (care sunt vreo 400.000 conform recensământului).
Să luăm un alt exemplu pentru a ilustra statutul de cenușăreasă al limbilor biblice în mediul penticostal. Să presupunem că Societatea Biblică Britanică vrea să revizuiască Biblia Cornilescu 1924 raportând în mod riguros VT la textul ebraic. Să mai presupunem că SBB formează o comisie interconfesională, cu bibliști din toate cultele neoprotestante și că penticostalii români trebuie să propună doi ebraiști cu experiență. Aș fi foarte curios să aflu care ar putea fi cei doi ebraiști. Aștept sugestii.
(Răspuns posibil: penticostalii nu simt nevoia să propună niciun biblist, fiindcă nu simt nevoia revizuirii temeinice a Bibliei Cornilescu. 🙂 )
Din perspectiva teologiei sistematice, penticostalismul românesc trebuie să-și găsească propria voce, emancipându-se de paradigma reformată de sorginte americană care l-a condiționat în ultimii 20 de ani (Să nu uităm că mulți ani teologia sistematică la ITP s-a studiat după manualul lui M. Erickson!).
Apoi, oricât ne-am lăuda cu experiențele noastre pneumatologice, în ultimă instanță recunoaștem că suntem sub autoritatea Scripturii, prin urmare studiul serios al acesteia (numaidecât în ebraică și greacă) nu poate rămâne marginal, cum este în prezent. Vorbim, în limbi, dar le mai și studiem. Așadar, mai puțină „perspectivă profetică” (=isterie eshatologică speculativă și izvorâtoare de mari confuzii) și mai multă interacțiune solidă cu textul biblic.
Cine ar putea beneficia de astfel de burse?
Beneficiarii ar trebuie să fie atât pastori tineri (sub 40 de ani), cât și absolvenți ai Institutului Teologic Penticostal care dovedesc vocație pentru studiu.
Sistemul de selecție ar trebuie să fie echitabil și realist, fiindcă am întâlnit și absolvenți de teologie cu ochii în stele care se visează mari teologi și care, învăluiți într-o aură de periculoasă și găunoasă naivitate, se închipuie pe ei înșiși câștigându-și existența din scrisul cărților. Asemenea exaltați care consideră că afirmația „nu pot trăi fără cărți” este totuna cu „pot trăi doar din cărți” trebuie „împământați” bine (i.e. readuși cu picioarele pe pământ) prin evaluarea atentă și pragmatică făcută de o comisie de acordare a burselor.
Beneficiarii de burse ar trebui să se angajeze prin contract că vor lucra vreme de cel puțin 5 ani în România, după finalizarea studiilor.
Astfel de burse nu sunt un moft, fiindcă nicio investiție nu este mai importantă decât investiția în oameni bine pregătiți.
P.S. Gata, ajunge cu visarea. Alaltăieri visam și că mi s-a propus să fiu ambasadorul Italiei în Mongolia. Nu-mi dădeam seama cât de nerealistă era propunerea și mă întrebam – în vis – naiv, dar cu maximă bona fides, dacă este vreun impediment faptul că știu doar câteva boabe de italiană și niciun pic de mongolă.
6 ianuarie 2014 at 1:36 pm
nu stiu cum se face ca tot lichelele iau burse… e caz probat in mai multe facultati… ma indoiesc ca e altfel pe la institutele teologice!
6 ianuarie 2014 at 1:54 pm
Dacă te îndoiești că e altfel pe la institutele teologice, atunci înscrie-te și tu la un institut. 🙂
6 ianuarie 2014 at 1:41 pm
chestia aia cu sub 40 de ani miroase a discriminare. apoi e mai bine să te coci un pic în materie de teologie ca să produci ceva nou.
ce părere ai?
6 ianuarie 2014 at 1:54 pm
Toate procesele de selecție miros (inevitabil) a discriminare.
Astfel de burse ar fi de formare teologică mai solidă, nu de „produs ceva nou”.
Sub 40 de ani fiindcă invesitm în oameni tineri, fiindcă cei peste 40 de ani sunt așteptați la burse „postdoc” și fiindcă „you can’t teach an old dog new tricks”.
6 ianuarie 2014 at 2:07 pm
eu am inceput doctoratul exact la 40 si am terminat prima licenta la 40. ce zici de asta?
chestia cu dogul miroase a bătrînețe la cel ce o gîndește și practică. numai tineretea nu ajută la iesirea din tipare.
6 ianuarie 2014 at 2:37 pm
Ca să zic? Nu e niciodată prea târziu, better later than never, ferească Dumnezeu de mai rău etc.
Știu oameni care și-au luat doctoratul la 60+. Foarte bine. Dar astea sunt excepții.
Eu descopăr la 30+ că nu-mi mai intră copta în cap cum mi-ar fi intrat la 20.
7 ianuarie 2014 at 9:35 pm
Sunt mai degraba de acord cu Alexandru. Poate depinde de disciplina desi mi se pare ca si in ceea ce priveste invatarea unei limbi cu cit stii mai multe cu atit poti invata o alta mai repede pentru ca mintea este antrenata in felul acesta. Adica exista niste elemente in creer care face ca invatarea limbii a treia este de exemplu mai usoara decit limba a doua. Trebuie tinut cont si de faptul ca, din punctul de vedere al analizei si sintezei, a discernamintului citva ani in plus pot fi mai degraba un avantaj decit un dezavantaj.
6 ianuarie 2014 at 1:55 pm
[…] https://vaisamar.wordpress.com/2014/01/06/reverie-duminicala-ce-as-face-daca-as-fi-presedintele-cultu… […]
6 ianuarie 2014 at 1:56 pm
[…] https://vaisamar.wordpress.com/2014/01/06/reverie-duminicala-ce-as-face-daca-as-fi-presedintele-cultu… […]
6 ianuarie 2014 at 2:23 pm
Reblogged this on Persona and commented:
Ma bucur, Manu, ca ai inclus si teologie dogmatica pe lista, desi bias-ul biblist este evident. Ceea ce era de sateptat.
Nu e decent ca aceasta disciplina sa mai fie predata de sistematiciani nepenticostali.
6 ianuarie 2014 at 2:58 pm
Se parte ca penticostalii au prosperat (ca numar) si fara atatea scoi. La baptistii e invers. Cu cat mai multa scoala, cu atat mai putin public. Nu ma intelegeti gresit, dar eu am cateva cunostinte care si-au pierdut credinta prin astfel de scoli iar acum au alta profesie decat in sfera evanghelica. Sa nu mai vb de credinta pierduta pe la profesorii sceptici si ‘rationali’…
6 ianuarie 2014 at 3:00 pm
Care „atatea”? Știți ebraisti romani penticostali care îmi scapă mie?
6 ianuarie 2014 at 4:15 pm
Eu cunosc nu câteva, ci zeci de cazuri de tineri din familii evanghelice care n-au școli înalte și care și-au pierdut credința. De fapt, un studiu sociologic atent ar scoate la iveală mii de cazuri de tineri care, deși nu au studiat la „școli înalte”, s-au „dus în lume”. Îmi spuneți dvs. de ce? De ce și-au pierdut credința, deși familiile din care veneau disprețuiau învățătura și studiul?
6 ianuarie 2014 at 3:22 pm
Eu nu stiu atatea ;). (atatea cate n-au) Duhul Sfant nu mai e autoritatea suprema nici la penticostali? Noi suntem fiinte limitate la creerul nostru intr-un spatiu tridimensional, si avem tupeul sa-l studiem pe Creatorul la eprubeta… ca apoi sa ne aliniem la catedre si amvoane dupa diplomele obtinute. Nu ti se pare jalnic? Dumnezeu n-a revelat din El nici 1%, Doar atat cat poate intelege creerul unui om simplu, fara scoala. El e necuprins, iar marii teologi se bat intre ei pe interpretari si ani de scoala.
6 ianuarie 2014 at 4:07 pm
stai jos, ai 4.
8 ianuarie 2014 at 1:14 am
Demult nu am ras asa mult de unul singur!! =))))
6 ianuarie 2014 at 4:10 pm
Eu vorbesc despre folosirea „creerului” pentru studierea limbilor clasice. Dvs. vorbiți despre „tupeul de a-l studia pe Creator la eprubetă” (nici nu știu cum s-ar putea face asta). Nu văd ce are a face una cu alta.
Ok, Dumnezeu nu a revelat nici 1%. Dar măcar acest minim să-l studiem temeinic. Folosind „creerul” uman, desigur.
6 ianuarie 2014 at 3:45 pm
in ultimi 7 ani nu am vazut decat niste oamenii care alearga dupa „functii in conducere”locurile dintai in „bisericii”sa fie bine vazuti de oamenii, stau si ma intreb si va intreb CE PROMOVEAZA INSTITUTELE TEOLOGICE”PENTICOSTALE in cazul vostru’SOFISTII sau TEOLOGII”din punct de vedere filozofic sunt acesti termeni sofist si teolog ca pana acum nu am vazut decat SOFISTII tinerii care invata bine ,vorbesc bine,fac discursuri frumoase,impresioneaza masele de oameni,si atat doar vorbe,locuri bune,oare asta a vrut DOMNUL IISUS sa transmita generatiilor de slujitorii?practicarea sofismului?sau implinirea cuvantului sfant prin viata personala zilnica si predicat cuvantul prin viata de zi cu zi?nu poti fi pastor daca nu treci printr-o scoala ,corect dar sa tinem cont ca trecem prin aceasta scoala nu sa facem sofistica ci sa invatam bine sa manuim „filozofia cuvantului sfant”FILOZOF-adica „CAUTATOR DE ADEVAR”
6 ianuarie 2014 at 4:08 pm
Când o să vedeți oameni alergând disperați după cititul VT în ebraică și după studiul latinei clasice, mai vorbim. Despre asta vorbesc aici, nu despre „funcții de conducere”.
Dvs. ce preferați? Un discurs agramat și încâlcit, sau unul frumos și coerent?
Predicarea prin viața personală zilnică nu este incompatibilă cu discursul bine articulat. Între o sfințenie agramată și o sfințenie articulată, o prefer pe a doua.
6 ianuarie 2014 at 4:56 pm
slova multa si fara viata nu-ti va folosi la nimic daca slova citita nu este incercata prin viata ta ,nu este trecuta prin focccul incercarii tale nu-ti va folosi la nimic,cunosc om din bucuresti mare om de istorie universala veche care stie biblia cuvant cu cuvat ,plus toate metodele de studiu la un nivel ridicat,este doctor in istorie veche universala si sti ceva nu are calauzire lui D-ZEU in cunoasterea lui nu crede si nu implineste prin viata luyi ce stie despre D-ZEU a studiat aceasta carte ca oricare carte de istorie asa ca scumpul meu eu prefer sa transmit oamenilor o evanghelie traita in viata mea si un crestinism apostolic asa cum il gasim scris in Biblie nu indemn pe oameni la o confesiune religioasa nici la aprobarea unei doctrine „penticostale”in cazul vostru ci indemn oameni la o relatie cu IISUS,SI CUM POATE OMUL SA-SI CAPETE mantuirea,,iertarea pacatelor si in sfarsit VIATA VESNICA
6 ianuarie 2014 at 5:12 pm
Aveți dvs. un detector mai special din „inspirație” cu care l-ați verificat pe omul respectiv? Poate ce spuneți e doar în mintea dvs. Multe ne par nouă într-un fel și sunt altfel decât par.
Dacă nu îndemnați la o confesiune religioasă (căci deci înțeleg că nu aparțineți vreunei denominațiuni), înseamnă că această postare nu vă privește. Ea se adresează membrilor Cultului Creștin penticostal.
Dvs. nu citiți dintr-o Biblie tradusă de un cărturar? Nu faceți apel la „slovă”? Dacă dvs. nu v-a folosit la nimic slova, nu înseamnă că ea este irelevantă pentru toți.
Câtă vreme Evanghelia pe care ziceți că o împărtășiți e tradusă de un cărturar care a muncit la traducerea ei, e indecentă și ipocrită critica dvs.
Faptul că dvs. criticați un istoric și sunteți student la istorie e iarăși o formă de ipocrizie.
Dacă tot ce faceți dvs. e să transmiteți evanghelia în mod simplu, nu văd de ce vă complicați să intrați în astfel de dezbateri. N-ar fi mai indicat să nu vă obosiți cu dezbateri sterile despre „slova care omoară” și să predicați mai degrabă Evanghelia plină de viață pe care ziceți că o întrupați?
6 ianuarie 2014 at 4:19 pm
[…] (va urma) […]
6 ianuarie 2014 at 4:22 pm
Reblogged this on misucroitor.
6 ianuarie 2014 at 5:31 pm
Care sint motivele pentru care ai inclus si istoria penticostalismului?
6 ianuarie 2014 at 5:32 pm
Pentru ca suntem descoperiți si la acest capitol.
6 ianuarie 2014 at 5:39 pm
Sint convins ca nu am pus intrebarea cum trebe, nu am inspiratie acum sa fiu mai clar. 🙂
Intrebarea viza istoria penticosalismului vs istoria bisericii, de ce nișarea asta? Nu exista riscul sa se dea apa la moara celor care sustin ca doar o anumita denominatiune (biserica) e mintuitoare?
6 ianuarie 2014 at 5:47 pm
E bine să ai atât specialiști pe istoria largă a Bisericii, cât și specialiști pe felia mai îngustă numită „mișcarea penticostală”. Mișcarea penticostală e suficient de variată/multiformă încât să nu acrediteze lesne ideea că „doar” o anumită denominațiune e mântuitoare. De altfel, denominațiunile în sine sunt mântuitoare numai în sensul în care purgatoriul (în a cărui existență nu cred) ar putea fi mântuitor. 🙂 Adică stai într-o anumită denominațiune și te nevoiești și te smerești ca în arca lui Noe, alături de tot soiul de creaturi. Dar mântuitoare e numai relația cu Hristos.
6 ianuarie 2014 at 7:24 pm
astept cu nerabdare sa se formeze un grup care sa revizuiasca sau mai bine zis sa traduca biblia atat din ebraica cat si din greaca,oficial ,recunoscut.ca sa terminam odata cu mascariile unora care ne tot indoapa prin predici semete ca asa e in greaca si asa e in ebraica si de fapt poate cam asa e si in romana,dar sa punem capat atator pareri(intre noi fie vorba ,cred ca oricum ne va face capul mare)
6 ianuarie 2014 at 8:45 pm
Eu le spun studenților să evite folosirea termenilor în greacă și ebraică în predici și studii.
Greaca și ebraica sunt menite să-i ajute pe predicatori să se asigure că știu despre ce vorbesc, nu să le dea un motiv să se împăuneze cu ceva ce de multe ori nici ei nu pricep!
6 ianuarie 2014 at 9:42 pm
Ideea Dumneavoastra e buna…insa nu stim daca se va concretiza vreodata!
Miscarea penticostala din Romania (vorbesc despre cei 600.000) nu are o „educatie” in ceea ce priveste cunoasterea Cuvantului lui Dumnezeu prin studiul Bibliei!
Oamenii sunt retinuti cand vine vorba de educatie teologica. Sunt putine Biserici in care se fac studii biblice…
Exista in CP un departament de invatamant biblic. Sa speram ca pe viitor, lucrurile vor merge mai bine!
6 ianuarie 2014 at 9:46 pm
Reblogged this on Trezire si Restaurare.
6 ianuarie 2014 at 10:40 pm
Frate Emanuel, îngăduie-mi, te rog, să mă „bag în seamă” în calitate de mesianic, nu de penticostal: unul din cei doi ebraişti ai penticostalilor ar fi Romulus Ganea. Pe care îl vizezi ca fiind al doilea?… În altă dezordine de idei, ce titluri crezi că sunt indispensabile pentru sistematică?… Dar pentru hermeneutică? …Să mă apuc de tradus „Integrative Theology” sau „Hermeneutical Spiral”, sau îmi urezi şi mie spor la visare? 😀
8 ianuarie 2014 at 3:06 pm
Al doilea ar fi Marcel Măcelaru, specialist în VT, cu doctorat la Worcester College, Oxford.
În câțiva ani poate o să mai avem un (mic și modest) ebraist penticostal. 🙂
7 ianuarie 2014 at 6:11 am
Dar te-ai gandit si unde sa ii trimiti? Exista anumite scoli care le vizezi? Idee mi se pare f buna:)
8 ianuarie 2014 at 3:05 pm
Da. Pentru masterate în exegeză, o soluție bună ar putea fi Wheaton College. Pentru doctorate, Fuller Seminary, Pentecostal Theological Seminary, Wheaton și altele.
7 ianuarie 2014 at 10:29 am
Pentru penticostali accentul se pune pe Duhul Sfant a lui Dumnezeu inaintea cuvaintului, de ce? pt ca intii a fost Dumnezeu Tatal apoi fiul Isus si apoi Duhul Sfant. E buna scoala dar pune in miscare ratiunea si franeaza credinta.Penticostali trebuie sa aibe in vedere :justificarea-sfintirea si botezul cu Duhul Sfant
7 ianuarie 2014 at 5:20 pm
[…] „nicio investiție nu este mai importantă decât investiția în oameni bine pregătiți” […]
7 ianuarie 2014 at 8:31 pm
Reblogged this on Aradul Evanghelic and commented:
Un subiect cât se poate de actual şi de interes şi prin prisma faptului că anul acesta este an electoral pentru preşedinţie în cadrul cultului penticostal.
7 ianuarie 2014 at 8:55 pm
Chiar azi vorbeam cu un tanar de vreo 17 ani, indemnadu-l sa investeasca in directia asta, tocmai pentru ca spatiul evanghelic sufera din cauza lipsei semnalate de dmv. aici.
Dar e ciudat ca au raspuns vreo cativa care au profuilul celor care au dat foc scrierilor lui Origen, sau ar contribui la arderea lui Jan Hus, macar cu un vreasc.
7 ianuarie 2014 at 11:52 pm
Doamne, ajuta! Doamne, da izbanda!
8 ianuarie 2014 at 12:18 am
Completare : si eu visez la vremea in care sa pot avea un predicator dedicat si inspirat in adunarea pe care o frecventez. Asta pentru ca sa-mi pot vedea linistit de familie si de inginerie, fara sa mai transpir incropind predici cel putin de doua ori pe luna, lucru pentru care nu prea am talent, dar il fac „musai ca de voie buna”.
8 ianuarie 2014 at 3:31 am
Mare dreptate ai Tavi! Dar cu 10 oameni trimisi afara tot nu va fi de ajuns. Asa ca pune mana si perfectioneaza ceea ce ai. Nu esti singur!
8 ianuarie 2014 at 3:50 pm
Istoria Chrestinismului pare sa fie uitata. Daca nu ar fi vorba de Emanuel Contac mai ca am crede ca totul a inceput cu pentecostalismul care are abia peste 100 de ani. Ce ne facem cu Istoria Chrestinismului, Istoria doctrinelor crestine……?
Cine sunt mari exegeti de la Wheaton? Nu mai sunt la curent.
9 ianuarie 2014 at 1:00 am
Si oare cat sa coste un asemenea proiect? ar depasi 500 k $? Undeva la un $ de membru?
9 ianuarie 2014 at 2:58 pm
Ideea mi se pare excelenta, mai ales cea cu studiul in strainatate care deschide un pic ochii asupra lumii. Pot sa relatez, de exemplu, ca penticostalii din Franta sunt mult mai relaxati fata de regulile (arbitrare, de altfel) vestimentare de la noi si ca muzica din bisericile lor ar putea fi considerata scandaloasa la unii romani care se „poticnesc” din te miri ce. Asta nu ii face mai putin penticostali decit ai nostri.
9 ianuarie 2014 at 10:02 pm
@ adisirbu
Fiecare cu ce-l doare. Din pacate nu sunt de acord cu dorinta ta.
10 ianuarie 2014 at 6:58 am
Scuze, nu prea inteleg. Nu mi-am exprimat nici o dorinta.
10 ianuarie 2014 at 6:46 pm
Stii ce s-a intamplat cu Dina cand a iesit sa vada fetele tarii? Dorinta ta de compromis nu o accept.
11 ianuarie 2014 at 2:09 am
Ma repet, dar eu nu mi-am expus o dorinta, ci am prezentat o realitate observata pe viu – restul e imaginatie. Cunoasterea penticostalismului din alta tara (idee excelenta) ar putea deschide ochii oamenilor mai larg asupra a ce este sau nu esential in trairea crestina.
11 ianuarie 2014 at 10:31 pm
si ce anume nu este esential pentru traire. Sau ce este essential? Dansul pe muzica crestina? Sau imbracaminte sumara? Sau…
12 ianuarie 2014 at 4:21 pm
sa ne luam dupa Biblie nu dupa nu stiu ce penticostali nu stiu de unde…
10 ianuarie 2014 at 6:25 am
I’m in. Where should I send the money? And when can I vote for you? But ”If you want something, you had better make some noise”.
10 ianuarie 2014 at 10:48 am
Ha, ha. I won’t compete in this year’s presidential elections.
I don’t need anything. It’s just that I feel I have to voice some concerns. Their fulfillment are outside one man’s power. But maybe this theme will surface at some point in the elections and more people will support the idea that a few more trained ministers would not hurt the Pentecostal Movement in Romania.
10 ianuarie 2014 at 11:46 am
Poţi constitui un grup de persoane interesate să susţină ideea, să identificaţi şi strângeţi fonduri şi să faceţi lobby?…
6 ianuarie 2022 at 2:26 pm
[…] https://vaisamar.wordpress.com/2014/01/06/reverie-duminicala-ce-as-face-daca-as-fi-presedintele-cultu… […]