Buchisind cu spor în ultima vreme pe textul ebraic, văd tot mai limpede că textul lui Cornilescu trebuie revizuit din temelii.
Oare în 2024, peste zece ani, vom avea ediția revizuită în mod temeinic?
Cine să facă revizuirea? Un grup „de largă concentrare biblico-filologică” (să mă exprim iliescian), din toate confesiunile neoprotestante: baptiști, adventiști, creștini după Evanghelie, și, cu voia dvs., ultimii pe listă, penticostali, sub egida Societății Biblice Britanice, deținătoarea legitimă a copyrightului pentru această versiune.
Iau un exemplu mărunt pe care l-am descoperit acum:
Tu îi vei aduce şi-i vei aşeza pe muntele moştenirii Tale, în locul, pe care Ţi l-ai pregătit ca locaş, Doamne, la Templul, pe care mînile Tale l-au întemeiat, Doamne! (Ex. 15:17)
Traducerea corectă a secvenței cu bold, corespunzând ebr. וְתִטָּעֵמוֹ wetitta‘emo este vei sădi pe ei, nu „vei așeza pe ei”. Textul lui Cornilescu urmează fidel secvența tu les établiras din Segond.
Vezi AICI o listă de posibile sugestii în direcția revizuirii.
18 februarie 2014 at 1:27 am
nu pricep de ce « din toate confesiunile neoprotestante » și atît! sigur ramura ortodoxă + catolicii sunt împotriva principiului că biblia trebuie tradusă folosind sursele cît mai primare, adică mai aproape de original, profitînd de faptul că acum avem acces la mult mai multe din ele?
și mai și, din moment ce vechiul testament e dpdv logic talmudul de ce n-ar fi și evreii incluși în efortul traducerii « cît mai exacte » a bibliei?
20 februarie 2014 at 9:30 am
Fiind catolic, as dori sa contrazic afirmatia lui totedati conform careia catolicii ar fi „impotriva principiului ca biblia trebuie tradusa folosind sursele cat mai primare”. Se pare ca inca nu a ajuns la toti faptul ca la Iasi s-a lansat anul trecut traducerea facuta de catolici „dupa textele originale”.
20 februarie 2014 at 9:56 am
Mulțumesc pentru intervenție și clarificare. Am în biblioteca Biblia publicată la Iași și sper să o pot prezenta în perioada următoare pe blog, spre știință. Mi se pare o realizare extraordinară. Dar găsesc și câteva neajunsuri. Evident, o traducere nu poate mulțumi pe toată lumea, dar ați ridicat ștacheta foarte sus, ceea ce e bine.
20 februarie 2014 at 10:00 am
Mi-ar fi tare util sa-mi transmiteti neajunsurile. eventual pe adresa de mail (pe care sunt sigur ca o gasiti usor). Sunt constient ca sunt multe locuri unde nu am prins cea mai buna varianta, deci orice sugestie e bine venita. Si va multumesc
20 februarie 2014 at 9:22 pm
n-am afirmat, am întrebat!
mai citește o dată mesajul meu
;-p
( sunt tot eu dar logat pe contul de g+ nu wordpress )
20 februarie 2014 at 9:26 pm
@Eduard Patrascu
« as dori sa contrazic afirmatia lui totedati »
n-am afirmat, am întrebat!
mai citește o dată mesajul meu
;-p
( sunt tot eu dar pe contul de g+ nu wordpress )
18 februarie 2014 at 1:29 am
traducerea Cornilesscu nu trebuie REVIZUITA; ce e prost tradus, nu trebuie revizuit; trebuie aruncat la cos.
Exista deja o traducere corecta a scripturii.
18 februarie 2014 at 3:05 pm
Fiți sigură că pasajul care spune că „femeia să tacă în biserică” e bine tradus. 🙂
20 februarie 2014 at 6:44 pm
dar avem probleme cu interpretarea pasajului 😛
20 februarie 2014 at 7:05 pm
Ce probleme?
18 februarie 2014 at 6:30 pm
mai bine pune mana si te pocaieste, Ana! Dupa ce ca esti confuza, mai si dai verdicte pe baza aruncarii Scripturii! parca ortodocsii sunt mai breji! Au si ei greselile lor, si inca laa greu! :))
19 februarie 2014 at 7:35 pm
eu chiar am o dovadă fizică a afirmației tale … două ediții de biblii ortodoxe, una mai veche alta mai nouă, în care un pasaj esențial e tradus … diferit … bănuiala mea e că la varianta veche, de dinante de ’89, partea sensibilă a fost îndulcită cu bună știință, că nu e deloc vorba de o greșeală de tipar …
18 februarie 2014 at 8:30 pm
Ne ajuti si pe noi spunandu-ne care e acea traducere corecta? Sper ca nu te referi la „Fideaua”. Daca totusi te referi la ea, atunci cruta-ne…
18 februarie 2014 at 10:26 pm
fiind ortodoxa, doamna se refera bineinteles la Bivlia ortodoxa…
19 februarie 2014 at 7:31 pm
care e traducerea aia corectă a scripturii?
18 februarie 2014 at 9:35 am
pana atunci, Dumnezeu sa lucreze prin Biblia care inca este!
Ca si asa cate pareri, atatea traduceri! Si de unde stim noi ca ce va aparea va fi mai bun si va fi sub calauzirea Duhului? ca si asa liberalismul si ecumenismul da navala-n noi!
18 februarie 2014 at 5:01 pm
trebuie buchisit textul grecesc al scripturii de vreme ce si VT folosit de Biserica sec I a fost Septuaginta.
18 februarie 2014 at 5:24 pm
Să vă dau niște versete din NT în care autorii nu citează Septuaginta sau sunteți dvs. suficient de expertă să le găsiți și singură?
18 februarie 2014 at 6:21 pm
Mă întreb și eu de ce ar trebui revizuită, că oricum odată cu o revizuire profundă cei care sunt „Cornilescu only” nu o vor tolera ca traducere serioasă, o vor privi ca modificată, la fel cum se întâmplă cu KJV-ul. Există deja mai multe versiuni Corinlescu corectate ortografic și cei mai mulți sunt mulțumiți cu acest gen de corectare. Nu înțeleg greaca și nici ebraica dar mai citesc alte versiuni română, NTR; FIDELA, etc. + în engleză și recunosc că de multe ori alte versiuni mă stimulează să ies din rutina „Cornilescu only” și să văd lucruri care până atunci le-am citit de multe ori și nu le-am înțeles.
18 februarie 2014 at 6:51 pm
Am uitat să precizez că aveam în vedere ideea ca această ediție revizuită să circule în paralel cu versiunea Cornilescu 1924 (actualizată ortografic).
18 februarie 2014 at 6:29 pm
Parafrazând textul:”Când a auzit Isus, le-a zis: „De ce faceți supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine.” (Mat.26:10) – Mai întâi să apreciem că Dumitru Cornilescu a făcut un lucru frumos și extraordinar pentru Domnul și poporul român.
Am înțeles că într-adevăr sunt nu puține locuri în care traducerea făcută nu urmărește întocmai originalul, dar, cu toate acestea, se pare că nu ne-a condus pe un drum greșit.
Ideal ar fi ca din cultele amintite să se pună la dispoziție câte un tânăr (cca 30 ani) care să aibă pregătirea și priceperea necesară unei activității de traducere corecte (ebraica, aramaica, greaca, româna, engleza etc), la nevoile de exprimare pentru secolul XXI, cât mai duhovnicească și exactă posibil.
18 februarie 2014 at 7:59 pm
de acord!
oricum, Dumnezeu a lucrat si va mai lucra si prin trad. Cornilescu…:)
20 februarie 2014 at 10:03 am
Din partea catolica, exista cineva disponibil. Va pot da informatie sigura. Acum sa vedem din celelalte parti cine e dispus la colaborare. Ideea unei traduceri interconfesionale poate fi plauzibila?
18 februarie 2014 at 6:52 pm
Sustin proiectul. Daca va exista unul. Poate veniti cu niste motive de rugaciune pentru inceput, apoi cu „lista de materiale”.
18 februarie 2014 at 7:23 pm
[…] https://vaisamar.wordpress.com/2014/02/18/de-ce-trebuie-revizuit-cornilescu-de-a-fir-a-par […]
18 februarie 2014 at 7:55 pm
as mai avea si eu cateva ganduri…
1-orice traducere din lumea asta are diferente mai mici sau mai mari de traducere fata de manuscrisul original… depinde si de limba respectivei traduceri, de adaptare la acea limba, etc…
2-am avut profesori din Scotia care, referitor la anumite pasaje, mi-au spus ca traducerea noastra e mai buna ca a lor…
3-daca am avea traducerea perfecta sau macar cea mai buna din lume, nu ar mai fi nevoie de oameni ca tine, care sa mai dezbata uneori anumite diferente de traducere sau interpretare…:)
4-cine vrea sa studieze, in zilele noastre are posibilitatea sa se apropie de greaca…materiale sunt destule, atat in biblioteci, cat si pe internet…
5-referitor ka cei simpli si mai needucati, acestia oricum au suficienta invatatura buna chiar si in varianta Cornilescu…si oricum cum S-a folist Dumnezeu de aceasta treaducere ptr romani, lucrand la viata atator romani, o poate face si de acum inainte…la urma urmelor, nu cunostinta ne mantuie, ci credinta in isus Cristos….
6-oricum, nu stiu cati vor accepta o eventuala scgimbare… chiar si NTR-ul este atat de putin folosit… unde mai pui ca, repet, nici macar dupa revizuire s-ar putea sa nu fie munca completa sau poate nici prea buna…si unde mai pui interese si compromisuri..etc..:)
19 februarie 2014 at 2:40 am
Românii, vor fi români și în acest caz și multă vorbărie e sărăcia omului. Amânarea poate fi moarte sigură, de aceea, ca să-mi epuizez intervenția, aș face câteva propuneri ceva mai concrete:
1) Colectivele de traducere să se situeze geografic și în colaborare duhovnicească și tehnică pe lângă una din Facultățile de teologie neoprotestantă (din București sau Oradea);
2) Sursele și resursele de care au nevoie, de orice natură sunt acestea, să intre (eventual) în posesia colectivelor de traducere pe „poarta” Fac. de Teologie, „venind” de la toate cultele neoprotestante care au membri în colectivul la care facem referire.
3) Astfel, începutul poate demara prin tineri competenți și plini de inițiativă care vor primi girul Facultăților de Teologie și vor fi susținuți de acestea după cum am arătat.
În orice caz, să ne smerim să lucrăm împreună, toate cultele neoprotestante, într-un fel sau altul, supunându-ne unii altora în frică de Domnul, Dumnezeu este credincios să dea izbândă. Glorie Lui!
19 februarie 2014 at 12:33 pm
Să se revizuiască zic, dar să nu se schimbe nimic. :))
19 februarie 2014 at 3:27 pm
o astfel de traducere nu este posibila, suna bine dar nu este posibila. Nu există numitor comun, ce urmărim, literalism? ce manuscrise alegem, care sa fie sursele de traducere? nu toți baptistii merg pe aceleasi surse, nemaivorbind de toți ceilalți, Eu cred ca Biblia trebuie tradusă, de cine? de oricine, si fiecare dintre noi sa-și aleagă Cartea după propriile criterii, Unul vrea latinitate, altul vrea ușurătate a citirii, altul vrea justificarea unei doctrine, oricum adevarul despre fiecare traducere iese la iveala prin scoaterea textului și expunerea lui la aprecierea publicului. Apoi restul… oricui va scoate i se va scoate si oricui va adăuga i se va adăuga!
19 februarie 2014 at 7:39 pm
păi dacă o astfel de traducere e imposibilă înseamnă că și adevărul … nu e posibil!
logic!
19 februarie 2014 at 8:47 pm
E complicat. Nu că ar fi imposibil, la Dumnezeu toate sunt cu putință, chiar și când este vorba de români. Dar:
1. Mă tem că școlile teologice românești nu sunt capabile de cooperare, nici măcar pentru un scop nobil;
2. Beniamin are dreptate: cum se vor stabili sursele, ce text va sta la bază? Și ce modalitate de traducere se va folosi? Literală? Echivalentul dinamic? Cum se va decide tensiunea dintre litera legii și spiritul legii?
3. Iar mă tem că dacă punctele 1 și 2 ar fi depășite, produsul final ar fi respins sau marginalizat. De ce? Fiindcă suntem români și asta ne ocupă tot timpul.
Părerea mea este că, pentru aniversarea centenarului traducerii Cornilescu, (asta fiindcă nu mă aștept să se realizeze mai devreme… ) în loc de parastase pocăiești și bătut apa-n piuă mai bine s-ar produce o Biblie Cornilescu cu adnotări de nivel academic. Lăsat textul original, ca să nu se supere nimeni, făcându-se doar corecturi gramaticale, fără a schimba sensul respectivei traduceri. Pe margine însă, sau la subsol dacă vreți, să fie un aparat critic minuțios, care să fie de folos celor care sunt preocupați de studiu. Printre altele, aici să fie incluse corecții ale versetelor, gen celei menționate ref. Ex.15:17 dar și sugestii de interpretare, acolo unde este cazul, lămurind sensurile expresiei originale, atunci când acest sens este pierdut prin traducere. O astfel de versiune critică, de studiu, cu punți către manuscrisele vechi, oferind poate și alegeri preferate de diferite traduceri consacrate, fără a i se băga pe gât cititorului o variantă hermeneutică confesională, ar avea mult mai multe șanse să fie receptată pozitiv. Ar fi și o reparație morală adusă lui D.Cornilescu, cel care a făcut de unul singur, în vremuri în care se folosea tocul și călimara, o lucrare de excepție (cu toate erorile ei), care a stat la căpătâiul a sute de mii de români, în toți acești ani.
O astfel de lucrare a făcut un respectabil „Bible Scholar”, anume Spiros Zodhiates (http://en.wikipedia.org/wiki/Spiros_Zodhiates) un tip fantastic, un autor extrem de prolific, pe care am avut onoarea să-l ascult de câteva ori și să îi iau, cândva, un interviu. El a pornit de la textul NASB, căruia i-a dăruit un aparat critic de excepție. Un mare avantaj al lui Zodhiates a fost originea. Născut în Cipru din părinți greci, a beneficiat masiv de bagajul lingvistic și cultural ce i-a permis să facă niște analize extrem de subtile în multe pasaje controversate. Când i-am luat interviul, în vara lui 1992, mi-a dăruit două dintre lucrările sale, cu autograf. Una este chiar respectiva Biblie cu comentarii, carte care are un ranking foarte înalt în propria mea ierarhie 🙂
Emanuel?!!!! Ce zici? 🙂
(Dacă te apuci de treabă, mă înscriu pe listă pentru primul exemplar cu autograf. 🙂 )
19 februarie 2014 at 11:17 pm
Alegerea textelor-sursă n-ar trebui să fie o problemă. Se poate lucra după Biblia Hebraica (ultima ediție) și după Novum Testamentum Graece (ed. 28).
Atenție, o astfel de revizuire n-ar fi menită să scoată din uz actualul Cornilescu, ci doar să ducă traducerea făcută de el într-o nouă etapă.
Aș susține o traducere conservatoare, cu valențe literare, fără prea multe neologisme, fără exces de parafraze. Să fie o traducere elegantă, clară, fluentă, exactă.
O astfel de revizuire nu poate fi munca unui singur om. E mult prea complexă.
20 februarie 2014 at 9:20 am
sunt de acord cu aceasta propunere (cum sunt de acord si cu o noua revizuire, care sa mearga in paralel cu versiunea Cornilescu , pentru imbogatire, nu pentru daramare!
20 februarie 2014 at 10:14 am
Salutare, tuturor! Cred ca se pricepe usor de ce citesc cu atata atentie comentariile dvs. referitoare la necesitatea revizuirii traducerilor Bibliei. Ma mira oarecum faptul ca inca exista suspiciuni legate de sursa de traducere. Un pic de cunostinte de „critica textuala” a Bibliei ar fi de ajuns pentru a surprinde faptul ca exista in momentul de fata editii critice – atentie! – stabilite de comisii interconfesionale. Sigur, munca de traducere presupune capacitate de studiu, dorinta de a reda ceea ce Biblia transmite prin intermediul limbii alese de Altcineva, cunostinte de limba romana si, nu in ultimul rand, dorinta de a pune la dispozitia cautatorilor de Dumnezeu cuvantul sau, nu al nostru. In ce ma priveste, as fi oricand dispus sa discutam pe marginea unui proiect comun de traducere. Eu am facut-o o data si sunt absolut convins ca cei care iubesc Biblia cu adevarat si cred in puterea datatoare de viata a Cuvantului, zic, sunt convins ca pot depasi limitele impuse de apartenenta la diferitele confesiuni si se pot pune de acord – bineinteles, discutand cu respect si competenta – asupra sensurilor de redat. E evident, pentru cine lucreaza cu textul sacru, faptul ca orice traducere te constrange la un moment dat sa iei o decizie asupra unui termen a carui traducere stii ca nu surprinde tot sensul din limba din care traduci. Dar asta e o chestiune normala. Repet, daca iubim Cuvantul, e imposibil sa nu gasim o cale de traducere comuna. Si cred ca mare ar fi utilitatea pentru multi romani.
20 februarie 2014 at 12:18 am
Reblogged this on Persona and commented:
Manu Contac despre necesara revizuire a traducerii Cornilescu a Bibliei.
20 februarie 2014 at 8:04 am
De acord cu ce spune domnul Mihai C. cu privire la o editie Cornilescu avand un aparat critic foarte minutios si cred ca ar fi binevenita o astfel de lucrare…insa din moment ce avem o noua traducere…ma refer la Noua Traducere Romaneasca (nici nu vreau sa ma gandesc la neromaneasca traducere Fidela…risipa de timp, energie si bani…) de ce sa nu se lucreze la o noua editie a NTR pt a se pune la dispozitia publicului o Biblie cu un limbaj nu doar recent insa si placut pt uzul eclesial…din lectura pe care am avut-o sunt unii termeni mai putini reusiti in NTR…
20 februarie 2014 at 8:52 pm
[…] Sursa […]
1 mai 2014 at 12:01 pm
[…] Emanuel Conțac: Textul lui Cornilescu trebuie revizuit din temelii. (18.02.2014) […]
25 august 2014 at 10:57 pm
[…] Emanuel Conțac: Textul lui Cornilescu trebuie revizuit din temelii. (18 februarie […]
27 august 2014 at 12:29 pm
Din articolul tau se reiese ca sunt adevarate zvonurile despre traducerea Cornilescu… Acesta nu stapanea bine limbile clasice si a „tradus traducerile” de/fr/de existente in epoca.
Ce parere ai de traducerea Anania si cea de la 1795 (NT de la Blaj)
27 august 2014 at 12:50 pm
Cornilescu ştia bine greceşte, dar a preferat, pentru rapiditate, să urmeze o versiune modernă.
27 august 2014 at 1:26 pm
Cand ai corectat versiunea Cornilescu dupa ce text grecesc te-ai ghidat?
27 august 2014 at 1:50 pm
Nu am corectat versiunea Cornilescu. Am verificat nişte versete după Nestle-Aland.
27 august 2014 at 5:03 pm
Am inteles, eram doar curios ce text grecesc ai folosit, pentru ca de obicei se foloseste TR, Byz 2005 …
Dupa mine Nestle Aland /Tischendorf e textul cel mai curat, de electie cand ai acces la kini/koine.
22 august 2016 at 1:53 pm
exemplul de mai sus de la exod 15;17 si /corectat/ de dumneavoastra este scris in editia D.C. din 1931 ,nu vad sa faceti nici o referire la ea .D.C a tradus atunci din cauza ca , ca si acum au aparut multe voci sa l condamne ,nu inteleg de ce vocile alea nu au tradus ele si dupa ce li s-a oferit o a 2 a traducere dar oamenii au preferat-o pe prima fiind mai duhovniceasca