Dragi cetitori ai blogului care, cercetători fiind, biblioteci cutreierați, am nevoie de două pagini dintr-o carte pe care am cititat-o recent într-un studiu despre C.S. Lewis. De fapt, am citat-o în forma electronică afișată pe site-ul (http://www.procesulcomunismului.com), dar vreau să dau o trimitere clasică (chapter and verse) la ediția tipărită.

Lucrarea de care am nevoie este:

Ioniţoiu, Cicerone.Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar N-O. Bucureşti: Maşina de Scris, 2005.

Mă interesează informațiile despre Ștefan Nenițescu. Întrebarea e: la ce pagină din volumul N-O se află paragraful de mai jos? Îmi poate cineva trimite o fotografie?

Dacă puteți ajuta, lăsați un comentariu pe blog, la această postare.

Născut la 7 octombrie 1897. Fiul poetului Ioan Neniţescu, fost prefect de Tulcea. A absolvit Liceul Francez de la Berlin şi Facultatea de Filologie la Roma, cu doctoratul în istoria artei. Consilier la Legaţia de la Haga, unde l-a cunoscut Nicolae Titulescu de care-l va lega o trainică prietenie. A demisionat din Ministerul de Externe (împreună cu Mihai Arion) după ce Regele Carol al II-lea l-a îndepărtat pe Titulescu. Conferenţiar la Universitatea Bucureşti. Membru P.N.Ţ. Înainte de începerea războiului, la sugestia lui Maniu, a plecat în Anglia şi a încercat să sensibilizeze Ministerul de Externe englez asupra pericolului sovietic. Deşi cunoştea dedesubturile acordului Churchill-Stalin, cu toate insistenţele mai multor personalităţi engleze şi franceze de a nu se întoarce în ţară, a revenit totuşi în România şi s-a alăturat celor ce încercau să înlăture regimul Groza. Arestat în 1949, în urma unui denunţ. Judecat cu un lot de 27 de personalităţi, printre care Nicolae Mavrocordat, Radu Cioculescu, Maria Golescu, Magdalena Canciov şi N. Iuca. Condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de înaltă trădare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Piteşti (caşectic, foarte grav bolnav) şi Aiud. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411 (foarte grav bolnav). După eliberare a refuzat colaborarea cu puterea comunistă şi a dus o viaţă de privaţiuni. A murit în 1979.