Acum, că am finalizat cercetările pentru volumul de scrisori „Cornilescu”, mă încearcă tot mai des gândul de a-mi îndrepta atenția către un capitol extrem de puțin studiat: activitatea Soc. Biblice Britanice în Țările Române în sec. al 19-lea.

Despre Benjamin Barker nu cred să fi scris cu alte prilejuri pe blog. A lucrat vreme de 40 de ani în serviciul SBB și a mijlocit publicarea, în 1838, a unui NT tipărit la Smirna și retipărit de câteva ori în anii următori.

Mai jos câteva însemnări pe care le-am găsit în arhiva SBB.

Barker, aflat la Smirna pe 27 ianuarie 1845, scrie că stocul de testamente valahe se micșorează simțitor și sugerează comitetului să discute dacă este necesar să se retipărească Testamentul valah cu ajutorul tiparniței de la Smirna.

Reprezentantul SBB revine cu o scrisoare datată 3 martie (și introdusă în Procesul verbal al SBB pe 9 aprilie) în care pune problema tipăririi a cinci mii de exemplare din „testamentul valah”.

Pe 5 august, aflat la Mitylene, portul insulei Lesbos, Barker menționează din nou NT „valah” pentru care făcuse pregătirile necesare la Smirna și precizează următoarele: corectorul de la tipografie este un valah educat la școala de stat din București („Government College at Bucharest”). Noua ediție va fi asemenea celei dintâi în toate privințele. Cu excepția erorilor de tipar, nu se teme că în text s-ar putea strecura vreo modificare.

Pe 23 decembrie 1845 și pe 2 martie 1846, aflat iarăși la Mitylene, Barker raportează că la Smirna continuă tipărirea NT valah.

Isprăvirea tipăririi celor 5.000 de exemplare este anunțată pe 13 noiembrie 1846.