Citesc zilele acestea cu atenție primele capitole din Exodul și am ajuns la cele Zece Plăgi.

Cercetătorii se dau peste cap să identifice cu precizie insectele care i-au potopit pe egipteni atunci când Dumnezeu le-a plătit cu vârf și îndesat nedreptățile săvârșite împotriva poporului Său.

Am trecut deja de kinnim (țânțari sau păduchi) și am ajuns la roiurile de muște.

Ce fel de muște erau cele din urgia a patra e greu de spus.

Cornilescu dă o soluție care mă intrigă:

„Dacă nu vei lăsa pe poporul Meu să plece, am să trimet muşte cîneşti împotriva ta, împotriva slujitorilor tăi, împotriva poporului tău şi împotriva caselor tale; casele Egiptenilor vor fi pline de muşte, şi pămîntul va fi acoperit de ele.”

Termenul ebraic folosit în acest pasaj este ‘arov, al cărui sens precis nu mai poate fi recuperat cu exactitate, dintr-un motiv simplu: anticii nu ne-au transmis niciun atlas de istorie naturală.

Și atunci de unde să fi luat Cornilescu această explicație? O echivalare similară întâlnim în Septuaginta: κυνόμυια chiar asta ar însemna: „câinomusca”. Dar Cornilescu nu prea avea la inimă Septuaginta, așa că trebuie să fi avut alte surse.

Mă duc imediat la Segond și acolo dau peste „mouches venimeuses”, adică „muște veninoase”.

Mai caut prin câteva traduceri și îmi spun: te pomenești că o fi influența versiunilor lui Darby.

Nu m-am înșelat. În „Darby” englezesc am găsit „dog-flies”, iar în cel german, „Hundsfliegen”.

Ce ar trebui pus într-o versiune revizuită? Probabil „muște” pur și simplu, fiindcă nu putem ști din ce specie erau insectele care i-au chinuit pe egipteni. Conștient de dificultate, Ieronim a preferat o echivalare cât mai cuprinzătoare: „omne genus muscarum” („tot soiul de muște”).