Update: În urma feedbackului primit, am decis să revin asupra ultimului argument din acest material. Sunt sigur că se pot adăuga multe alte critici față de practicile Barnevernet. Eu le propun deocamdată pe acestea zece.
Ieri au avut loc proteste față de Barnevernet / manifestații de sprijin față de familia Bodnariu (alegeți perspectiva care vă convine) în fața mai multor ambasade. La Londra au participat peste 1.300 de persoane. La Washington au fost câteva sute. Manifestări mai mici au avut loc și în alte capitale europene.
Astăzi, în București, are loc o manifestație la care participă câteva mii de români. Detalii AICI.
Fiindcă am văzut că mulți dintre cei care protestează împotriva organizației norvegiene dau impresia, luați de valul retoricii și al sentimentelor, că se luptă direct cu Satana ori Anticrist, precizez că eu am ambiții mai modeste. Critic o organizație a statului norvegian care, prin suprareglementare și hățiș birocratic, ajunge să producă abuzuri și traume mai mari decât pe cele pe care pretinde că le remediază. Fatalmente, cum spunea C.S. Lewis, instituțiile umane ajung să saboteze scopurile pentru care au fost create. (Vedeți, spre exemplificare, suma de „doctori” impostori produși învățământul românesc ori bolnavii care mor cu zile în spitalele românești.)
Motivele pentru care susțin protestele împotriva Barnevernet se pot reduce la următoarele zece.
1. Orice instituție care desparte un sugar de mama lui demonstrează ipso facto că este rinocerizată și trebuie sancționată cât se poate de drastic. Funcționarii și birocrații care iau asemenea decizii sunt fie orcii lui Saruman, fie indivizi al căror organ de bun simț s-a atrofiat complet, prin nefolosire. Nicio peltea ideologică, oricât de întinsă, nu mă va convinge de contrariu.
2. Decizia Barnevernet de a lua cu japca cinci copii, în absența unei anchete sociale amănunțite, urmată de blocarea comunicării între părinți și copii, este abuzivă, iresponsabilă, inumană în ochii tuturor celor care au pretenția că ocuparea nazistă a Norvegiei s-a încheiat pe 8 mai 1945. În prezent, doar Ruth Bodnariu poate să-i vadă pe cei doi băieți, o dată pe săptămână; bebelușul, care trebuie alăptat, poate fi văzut de două ori pe săptămână, cu porția: câte două ore. Legătura cu fetele mai mari este tăiată complet. Cine își asumă responsabilitatea pentru trauma produsă asupra copiilor? Se gândește cineva la complexul de vinovăție care poate apărea în cazul fetelor care constată acum că declarația lor a devenit capăt de acuzare împotriva părinților?
3. Dacă în Barnevernet nu știe dreapta ce face stânga (vorbe vine, căci instituția pare integral de stânga) și dacă totul e bine compartimentat și „autonomizat”, cum susține Solveig Horne, „ministrul Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale” din Norvegia, înțeleg că ea nu știe despre dosarul Bodnariu mai multe decât mine sau decât voi, cititorii. În acest caz, toate asigurările ei privind funcționarea impecabilă a instituției mi se par clasice sforăieli ministeriale. Fie ministra vorbește în cunoștință de cauză (și atunci clauza confidențialității e valabilă pentru căței, nu și pentru dulăi), fie ministra vorbește asemenea lui Dan Puric, anume despre o imagine ideală care există într-un univers paralel sau doar în mintea ei, nu despre ce se vede și se simte în realitatea trăită de soții Bodnariu.
4. Orice protest care pune presiune asupra unui behemoth cunoscut pentru lentoarea și lipsa lui de reacție trebuie să fie susținut și încurajat. Statul poate să aibă intenții nobile și bune, veleități mesianice, dar pretențiile lui de suprareglementare trebuie să fie mereu aduse cu picioarele pe pământ. Nu trebuie să trăiești într-o dictatură de tip nazist, stalinist sau nord-coreean ca să simți grosimea și rezistența cortinelor politice de deasupra capului. Paradisul scandinav are și el mușamalele lui ideologice, de aceea consider că orice protest care străpunge Truman Show-ul norvegian, ca să mai pătrundă la noi câte o gură de oxigen incorect politic, este binevenit.
5. Pretenția non-negociabilă a organizației Barnevernet de a fi singurul interpret autorizat al „interesului superior al copilului” trebuie pusă radical în discuție. Prin comunicatele pe care le dă publicului român sau de aiurea, Barnevernet sugerează că noi, protestatorii, suntem cam grei de cap și nu pricepem cum funcționează protecția copilului în Norvegia. Îndrăznesc să cred că nu suntem chiar atât de bolovani și că mai pricepem câte ceva. Tradus pe înțelesul limba noastră, crezul religios-ideologic al Barnevernet sună astfel: „Nu există alt zeu decât interesul superior al copilului, iar Barnevernet este profetul lui”. E o convingere care stă foarte bine în compania declarației acelui ministru norvegian (nu am reușit să dau de numele lui) care a produs consternare cu ani în urmă când declara cam așa: ideea potrivit căreia părinții ar fi cei mai potriviți pentru a-și crește copiii este greșită!
Cei care sar în apărarea Barnevernet uită pesemne că între „interesul copilului” și „interesul unei organizații de a apăra interesul copilului” există o distincție importantă și că cele două, în cazul în care se întâlnesc, nu prea se pupă. Cunoaștem bine din experiența comunistă cam ce ecart există între „interesele muncitorimii”, „pretenția Partidului de a reprezenta și apăra interesele muncitorimii” și „interesul Partidului de a apăra interesele muncitorimii”.
Altfel spus, funcționari care dorm cu cel mai recent manual de psihologie sub cap nu pot ști mai bine care este interesul copiilor Bodnariu decât părinții înșiși ori decât copiii despărțiți în mod abuziv de părinții lor.
6. Dogma confidențialității, pe care ne-o servesc la dejun, prânz și cină autoritățile norvegiene, trebuie revizuită, mai ales pentru cazurile (nu puține) care ajung în presa internațională și în atenția a sute de mii de oameni. Interesul public pentru ceea ce se petrece trebuie să permită prezentarea oficială a sintezei acuzațiilor aduse soților. Atitudinea de tipul: „Aveți încredere în noi, că știm noi ce facem” nu-mi inspiră nicio încredere. Confidențialitatea și secretomania sunt solul ideal pentru apariția abuzurilor și strâmbătăților.
7. Ca orice organizație, Barnevernet nu are interesul sau capacitatea de a iniția de una singură o reformă internă. Pururea binefăcătoare, învăluită în manta-i, organizația nu se poate vedea pe sine prin ochii celorlalți. Deși are o imagine dezastruoasă în multe țări, există puține indicii că organizația este dispusă să-și schimbe năravurile. Prin urmare, ea trebuie ajutată să-și mai facă nițică introspecție, iar protestele au tocmai acest scop.
8. Uman vorbind, în măsura în care soții Bodnariu au greșit prin raportare la legea norvegiană (care interzice disciplinarea fizică a copiilor), ei și-au ispășit deja greșelile în purgatoriul Barnevernet.
9. În cazul Bodnariu, „Protecția Copilului” nu a dat semne că ar fi interesată cu prioritate de aplicarea unor măsuri axate pe protejarea familiei. Prin măsurile luate în forță, Barnevernet face figura dentistului care, la constatarea unei carii, te leagă fedeleș, îți vâră cleștele în gură și se apucă să scoată dintele fără anestezie! Înțeleg că părinții Bodnariu și-au disciplinat fizic odraslele, dar de aici și până la a categorisi aceste măsuri drept „violență” sau „agresiune asupra copiilor” e cam mult.
10. Nu în ultimul rând, susțin protestele împotriva Barnevernet fiindcă sunt convins că trebuie să tragem semnale clare la nivel social și mediatic asupra unui principiu: principala entitate care are sarcina de a asigura creșterea copiii este și trebuie să rămână familia! Barnevernet procesează reclamații într-un ritm care crește de la an la an. În 2013 au „beneficiat” de serviciile sociale ale organizației 53.150 de copii și tineri. Dintre ei, 9.035 (17%) au fost scoși din familiile lor și plasați în familii-surogat. Detalii AICI. Nu știu cum se prezintă situația pe 2014 și 2015, dar nu-mi fac iluzii că e mult diferită. În orice caz, numărul cazurilor procesate a atins deja cote „industriale”. Nouă mii de copiii înseamnă necesarul pentru popularea unui orășel. Faptul că în fiecare an Barnevernet scoate din familii 9-10.000 de copii nu e de bun augur. Într-atât de slăbite moral sunt familiile norvegiene, dacă statul ajunge să li se substituie? Atunci trebuie întărite familiile și create programe de sprijin pentru ele! Soluțiile pentru rezolvarea unor probleme nu trebuie să ducă la apariția unor noi probleme! Deci, madam Solveig Horne, ce-ar fi să schimbați titulatura ministerului dvs. și să mai adăugați o componentă? În loc de „Ministerul Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale”, să avem „Ministerul Familiei, Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale”!
9 ianuarie 2016 at 12:37 pm
Emanuel, sugerez cu căldură să cauți pe net chestii scrise de Camilla Cavendish. Nu intru în detalii aici, dar ea se ocupă de ani de zile de problemele sistemului de protecție a copiilor din Marea Britanie și citeam mai demult multe articole scrise de ea în The Times. Vei descoperi asemănări evidente cu cazul Bodnariu, care pe mine unul nu m’a surprins absolut deloc, doar întristat. Dacă săpăm mai adânc și păstrăm proporțiile (aici este un caz mai extrem), nu m’ar mira să descoperim că fenomenul Barnevernet e deja bine înrădăcinat (dar și aspru criticat) în diferite state vest-europene, nu doar Norvegia. În orice caz, în UK depun mărturie că e o problemă bine cunoscută.
9 ianuarie 2016 at 12:50 pm
Mulțumesc. Mi-am notat sugestia. Nu aș fi foarte surprins să aflu că există situații similare în alte state europene. Dar Norvegia, fiind în afara UE, cred că are o dinamică mai aparte.
9 ianuarie 2016 at 8:58 pm
De exemplu în Anglia https://youtu.be/QRH1grAgvtc
Sau Olanda https://youtu.be/BQcZAUXNcxs (în descrierea postării video sunt informații legate de acel caz)
9 ianuarie 2016 at 12:39 pm
Totalmente de acord. Multumesc pentru claritate.
9 ianuarie 2016 at 12:56 pm
Reblogged this on EvangheBlog – Un blog din suflet, pentru suflet.
9 ianuarie 2016 at 12:56 pm
Reblogged this on Romania Evanghelica.
9 ianuarie 2016 at 1:39 pm
Încă un motiv,dacă nu cel mai serios,extrem de important este faptul ca generația de copii crescută sub oblăduirea unei asemenea organizații va fi complet spălată pe creier in comportametul cu proprii copii…sint cazuri cind copii si au ,,turnat,, părinții pentru motive copilărești…
9 ianuarie 2016 at 1:47 pm
Reblogged this on TREZIREA MINTII.
9 ianuarie 2016 at 3:38 pm
Din dezvaluirea partiala a raportului se poate intelege ca acuzatiile violentei nu au fost reduse la palme peste fund. Daca se vorbeste despre tras de urechi, palme peste ceafa, lovituri cu picioarele si cu pumnul, batai zilnice, eu inclin sa ma indoiesc ca aceste acuzatii au fost opera in exclusivitate a partii noevegiene. Presupun ca pe un act oficial trebuie sa scrie ceva ce poate fi demonstrat macar cu o inregistrare audio a declaratiei copiilor. Nu vreau sa spun ca acesti micuti au spus adevarul, dar daca au exagerat, ce motivatie au avut? Daca au fost supusi presiunii, nu ar trebui ca asta sa apara pe inregistrarea audio (care va fi principalul obiect in cazul unei anchete detaliate)? In al doilea rand, daca raportul nu poate fi facut public, ce altceva mai poarte fi gasit in el despre care noi nu avem nici o idee? Sunt cateva intrebari care unii barbati cu mai putine sentimente ni le punem si ajungem in nconflict cu fratii nostri care nu sunt interesati de cauze ci de consecinte. Asa ca … aveti dreptate, discutia continua.
9 ianuarie 2016 at 4:06 pm
Deocamdată singurul care „se vorbește” despre „tras de urechi, palme peste ceafa, lovituri cu picioarele si cu pumnul, batai zilnice” sunteți dvs.
Aveți acces privilegiat la dosarul cazului Bodnariu?
Care este sursa informațiilor dvs.?
9 ianuarie 2016 at 6:32 pm
Scuze, credeam ca v-ati informat inainte de-a scrie ceva. Va las aici varianta romana, se pare ca unchiul copiilor a fost tras de limba si a spus o parte din acuzatii. Credeam ca toata lumea stie asta https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=749045651868229&id=744234959015965&hc_location=ufi
9 ianuarie 2016 at 6:36 pm
Informația e bine cunoscută. Apreciem dorința dvs. de a vinde castraveți grădinarului.
Întrebarea este: unde anume în postarea respectivă este vorba de „tras de urechi, palme peste ceafa, lovituri cu picioarele si cu pumnul, batai zilnice”?
Apreciez simțul dvs. artistic și dorința de a „prelucra” în mod creativ postarea, dar nu asta reiese din ea.
Zelul dvs. este evident. Dar unde e discernământul?
9 ianuarie 2016 at 7:33 pm
Nu cred ca nu ati avut rabdarea sa cititi totul 😉 Sau ati citit in diagonala? E in a doua jumatate mai precis in al noualea alineat incepand numaratoarea de la sfarsit.
9 ianuarie 2016 at 7:33 pm
Fie-vă milă de noi și de timpul nostru și da-ți citatul „chapter and verse”.
9 ianuarie 2016 at 7:40 pm
Am aplicat metoda lui Ponta -copy/paste 😉 „Ei spun: bebele a fost scuturat de tata ca o carpa, mama nu a luat atitudine si bagatelizeaza situatia, de aici rezulta ca nu exista nici un sprijin pentru copii si ca ei sunt in pericol. Tata este violent si ii bate cu picioarele si cu pumnul. Potrivit acestor acuzatii, Marius trebuia inchis, iar eu nu-l recunosc ca frate si probabil nici cei care il cunosc si ii cunosc familia. Celor ce nu-l cunosc pe Marius si nici pe Ruth nu le ramane sa creada decat ce spune barnevernet ca venind din partea copiilor sau sa creada pe Marius si Ruth care au vrut sa aiba copii in care sa se investeasca ei ca parinti, pe care ii iubesc ca pe ochii din cap, dar pe care i-au si disciplinat in dragoste.” -Cred ca intrebarea cu discernamantul trebuie sa vi-o returnez 😉 o seara buna!
9 ianuarie 2016 at 7:43 pm
Ei spun: bebele a fost scuturat de tata ca o carpa, mama nu a luat atitudine si bagatelizeaza situatia, de aici rezulta ca nu exista nici un sprijin pentru copii si ca ei sunt in pericol. Tata este violent si ii bate cu picioarele si cu pumnul. Potrivit acestor acuzatii, Marius trebuia inchis, iar eu nu-l recunosc ca frate si probabil nici cei care il cunosc si ii cunosc familia. Celor ce nu-l cunosc pe Marius si nici pe Ruth nu le ramane sa creada decat ce spune barnevernet ca venind din partea copiilor sau sa creada pe Marius si Ruth care au vrut sa aiba copii in care sa se investeasca ei ca parinti, pe care ii iubesc ca pe ochii din cap, dar pe care i-au si disciplinat in dragoste. -va returnez intrebarea cu discernamantul? 😉
9 ianuarie 2016 at 8:10 pm
Cred că sunteți cam slab cu hermeneutica, de vreme ce reușiți să citiți într-un text exact opusului lui! Daniel Bodnariu reproduce o acuzație a Barnevernet tocmai pentru a o contrazice, afirmând că nu-l regăsește pe fratele său în imaginea construită de acuzatori!
Ceea ce el prezintă ca fiind ipotetic (și fals, după cum reiese din tot materialul), dvs. înțelegeți pe dos (ca fiind real).
Textul lui Daniel Bodnariu e scris cam în pripă / neglijent, dar un cititor avizat pricepe mesajul și dacă textul scris nu e cristalin.
10 ianuarie 2016 at 11:13 pm
S-ar putea să nu fie singurii care au priceput exact pe dos astfel de acuzații! Adică bavernetul ăla în inteligența sa superioară să fi cules astfel de mărturii de prin vecini, în care intervievatul să fi spus exact la fel, unii zic povești de genul blablabla dar eu nu le cred după care s-a tăiat ultima parte și a rămas doar povestea la dosar! Nu e nevoie decît de un singur funcționar rău intenționat restul vine de la sine ca în universul lui kafka.
9 ianuarie 2016 at 4:01 pm
[…] Continue reading https://vaisamar.wordpress.com […]
9 ianuarie 2016 at 4:07 pm
[…] Cel puțin zece motive pentru care susțin protestele împotriva Barnevernet (vaisamar) 56. Cazul familiei Bodnariu – perspectiva unui sceptic […]
9 ianuarie 2016 at 4:16 pm
Reblogged this on Mircea M M.
9 ianuarie 2016 at 7:38 pm
How about a condensed English version of your article?
9 ianuarie 2016 at 8:11 pm
Nu cred că voi reuși să fac și o versiune în engleză. Cred că peste ocean se găsesc oameni care scriu mai bine în engleză și care ar putea să realiza acest lucru. Am să mă interesez.
9 ianuarie 2016 at 10:08 pm
Se pare ca nu pot raspunde la dialog mai sus, asa ca ma simt dator sa ma exprim aici. Nu am afirmat niciodata ca parintii ar fi disciplinat copiii prin metodele amintite in acel raport, dar pentru ca aceste acuzatii exista si au fost facute publice, se intelege ca fetele familiei au declarat asta. Chiar nu pot sa cred ca e o nascocire oficiala din partea unei tari civilizate. Nici eu nu cred usor ca niste parinti credinciosi au fost atat de violenti in pedepsirea copiilor, dar pentru ca exista in raport ar trebui luate in considerare. Macar de-am afla ce motivatie au avut copiii sa-si acuze tatal de asa atrocitati. Presiune psihologica? N-as prea crede avand in vedere ca urmeaza o ancheta amanuntita cu probe, ca intr-o tara civilizata. 🙂 Sa recapitulez. Initial m-ati acuzat ca sunt fara discernamant, dupa ce ati reusit sa cititi sursa ma acuzati ca inteleg totul pe dos. Oare ce urmeaza in loc de prezentarea scuzelor? Probabil cenzura.
9 ianuarie 2016 at 10:21 pm
Păi dvs. nu ați citit raportul, ci aveți o imagine strict pe baza unei postări în care autorul problematizează și pune ipotetic o problemă. De la „scuturat ca o cârpă” (nu prea înțeleg cum poți scutura un copil de 4 luni ca o cârpă) și până la „picioare” e cale lungă. Cei care îi cunosc îndeaproape pe soții Bodnariu știu că imaginea pe care încercați să o acreditați dvs. despre ei este incompatibilă cu realitatea știută de ei.
9 ianuarie 2016 at 10:57 pm
Constat ca sunteti foarte ocupat, nu ati reusit nici acum sa cititi acea postare (care are inclusa si sursa). Scuturatul se refera la bebelus nu la copilul de 4 ani, dar, ma rog… nu intru in detalii, oricum v-am rapit din timpul pretios pentru toata lumea. Daca nu e credibila declaratia unchiului copiilor (care e probabil cel mai apropiat), atunci nu gasesc nici un rost discutiei noastree aici. Va accept scuzele, chiar daca nu ati apucat sa le verbalizati.
9 ianuarie 2016 at 11:18 pm
Pardon, la copilul de 4 luni mă refeream, dar am scris „ani” din greșeală. Repet, nu înțeleg cum poate cineva scutura un bebeluș „ca o cârpă” fără ca respectivul să nu aibă leziuni. Or, tomograful a indicat că nu există nicio problemă, nicio leziune, nicio contuzie. Dvs. de pe ce planetă ați ajuns în această discuție? Nu aveți simțul realității și a ceea ce este sau nu posibil?
9 ianuarie 2016 at 11:00 pm
Admitând abuzul „Barnevernet”-ului,actiunea lor nelegitima,nejustificata,d-voastra,considerati manifestarile de solidaritate stradale ale crestinilor,(cu fam.Bodnariu greu incercata) in general,si ale penticostalilor in specia,argumentate,(justificate) d.p.d.v. Biblic ??
Va multumesc.
9 ianuarie 2016 at 11:37 pm
Nu înțeleg la ce vă referiți când ziceți „justificate din punct de vedere biblic”.
Cărțile Profeților biblici sunt pline de justificări și cu proteste împotriva strâmbătăților și abuzurilor. Cu proteste „stradale” (în public) împotriva abuzurilor. Ioan Botezătorul nu-l critica pe regele Irod în jurnalul său personal. Și nici Isus nu-i critica pe corupții din Templu în vreme ce stătea pe FB.
11 ianuarie 2016 at 3:38 pm
Stimabile, ati folosit „tara civilizata” de cateva ori. Desfatati-va cu privire la „civilizatia” vestica https://www.youtube.com/watch?v=5YqrZ3tWs2M
Ati auzit cumva si despre termenul „infantofilie”, care descrie un fenomen in Norvegia, Suedia, Danemarca si Olanda? Nu m-as grabi sa complimentez tarile, unde au loc orgii sexuale cu bebelusi ca fiind „civilizate”.
30 mai 2015 va spune ceva? 10 tari au protestat in fata ambasadelor Norvegiei dupa un caz asemanator fam. Bodnariu, o familie ceha. Multe alte familii est-europene au fost urmarite, abuzate, hartuite de distinsul minister norvegian si au ramas fara copii, deoarece le dadeau dulciuri in timpul saptamanii (e voie doar in week-end), le administrau paracetamol si ii ingrijeau medical cand erau raciti (nu mai e la moda acolo; racelile trec de la sine, febra si tusea la fel), parintii pareau obositi si nu zambeau idiotic si spasmodic etc. Poate o lectura a unor cazuri asemanatoare v-ar largi perspectiva asupra „tarii civilizate” Norvegia. Miza Barnevernet: separarea copiilor de parintii biologici si numarul cazurilor urmarite e impresionant pentru o „tara civilizata”.
In alta ordine de idei, ma intreb daca ati citit cu adevarat articolul de mai sus sau ati prins vremurile comuniste, in care, cum bine subliniaza autorul, diferenta dintre realitate si discurs era halucinanta…
10 ianuarie 2016 at 2:15 am
Reblogged this on newlife.
10 ianuarie 2016 at 1:04 pm
O tara in care sunt legalizate casatoriile intre persoane de acelasi sex si adoptiile copiilor de catre homosexuali, excesele celor de la Barnevernet nu sunt …surprinzatoare!!!
Fara foc, nu iese fum!!! Sunt prea multe cazurile in care sunt reclamate practicile / abuzurile celor de la Barnevernet.
Drumul spre iad este pavat cu „bune” intentii!
10 ianuarie 2016 at 1:59 pm
[…] Cel puțin zece motive pentru care susțin protestele împotriva Barnevernet (vaisamar) 19. Bodnariu, numele unei drame (simfelixmarblog) 40. FOTO: Protest în Piața Victoriei […]
10 ianuarie 2016 at 11:31 pm
Reblogged this on Suceava Evanghelica and commented:
10 motive pentru a sustine protestele impotriva Barnevernet
11 ianuarie 2016 at 3:17 pm
Reblogged this on Timotei Dinica.
11 ianuarie 2016 at 5:09 pm
Motive documentate pentru a lua copii din familiile lor:
http://www.brotherjohnf.com/68-reasons-given-norwegian-state-depriving-parents-children/
Info: „Approximately 4000 former children in care have sought compensation for the suffering and abuse while living in orphanages or child protection between 1945 and 1980. Of these, 2637 have received compensation, in total $220 million (2010).”
http://www.nrk.no/norge/1_3-milliarder-til-barnevernsbarn-1.7079907
Alte scandaluri asemanatoare:
http://archive.indianexpress.com/news/india-steps-up-pressure-on-norway-for-release-of-nri-children/903087/
http://m.nettavisen.no/nyheter/i-tsjekkia-sier-de-ikke-dra-til-norge-der-tar-de-barna-dine/8522314.html
https://echo24.cz/a/wAzcf/nakojit-ji-smela-jen-jednou-norska-socialka-zabavila-dalsi-dite
http://www.thelocal.no/20111109/action-hero-rescues-kid-from-foster-care
11 ianuarie 2016 at 6:26 pm
[…] Bodnariu, numele unei drame (simfelixmarblog) 13. Cel puțin zece motive pentru care susțin protestele împotriva Barnevernet (vaisamar) 24. Sfaturi pentru părinți (9) – Ce nu (cred că) înseamnă „nuiaua” biblică […]
11 ianuarie 2016 at 8:13 pm
@ Vaisamar
Citiți vă rog aici:
http://adevarul.ro/locale/timisoara/norvegia-mai-nenorocit-ofamilie-romani-mi-au-spus-e-jenant-sa-mi-tin-fetita-brate-opup-pur-simplu-iau-sufletul-pleaca-el-1_5693de3737115986c660b822/index.html
E confirmat de MAE. E ireal ce se întâmplă.
11 ianuarie 2016 at 8:20 pm
Și Iohannis „tace și nu face”. Niciun cuvințel.
11 ianuarie 2016 at 9:10 pm
[…] But the interesting part is the discussion at the bottom of the article between a well articulated Emanuel Contac (who is a faculty member at the Pentecostal Theological Institute in Bucharest) and another […]
12 ianuarie 2016 at 12:57 am
Doi soți din Arad au pățit același lucru cu ani în urmă. Marius şi Claudia Rădulescu au împreună şapte copii. Pe cinci dintre ei nu i-au mai văzut de aproape patru ani, de când le-au fost luați de autoritățile norvegiene. – See more at: http://www.dcnews.ro/ocant-propunerea-barnevernet-pentru-o-familie-de-romani-nu-i-au-mai-vazut-copiii-din-2012_494455.html#sthash.nBrKedwc.dpuf
12 ianuarie 2016 at 10:29 pm
[…] drame (simfelixmarblog) 73. Semnează petiția pentru familia Bodnariu (penticostalismulazi) 81. Cel puțin zece motive pentru care susțin protestele împotriva Barnevernet […]
13 ianuarie 2016 at 3:17 pm
[…] pentru copiii Bodnariu- Petiție on-line inițiată de Mihai Gîdea (dininimapentrutine) 32. Cel puțin zece motive pentru care susțin protestele împotriva Barnevernet (vaisamar) 33. Alegerea unui pastor (comunitateacaras) 40. Bodnariu, numele unei drame […]
14 ianuarie 2016 at 5:48 am
This post needs to be translated into English!
30 martie 2016 at 5:44 pm
[…] Sursă: Cel puțin zece motive pentru care susțin protestele împotriva Barnevernet | Vaisamar […]
16 aprilie 2016 at 4:08 pm
[…] Sursă: Cel puțin zece motive pentru care susțin protestele împotriva Barnevernet | Vaisamar […]
9 ianuarie 2019 at 9:33 am
[…] 2016 – Emanuel Conţac: Cel puțin zece motive pentru care susțin protestele împotriva Barnevernet […]
9 ianuarie 2020 at 12:44 pm
[…] 2016 – Emanuel Conţac: Cel puțin zece motive pentru care susțin protestele împotriva Barnevernet […]
9 ianuarie 2021 at 5:38 pm
[…] 2016 – Emanuel Conţac: Cel puțin zece motive pentru care susțin protestele împotriva Barnevernet […]