Am scris cândva o scurtă postare despre influențele septuagintale în Biblia Cornilescu (AICI). Am crezut că a fost vorba de ceva accidental, dar astăzi am avut o nouă revelație.

Se pare că Dumitru Cornilescu a folosit Biblia sinodală (1914) sau o versiune anterioară, căci altfel nu putem explica prezența în traducerea lui a unor „influențe septuagintale.

Avem un exemplu clar în Exod 29:6, unde textul ebraic folosește substantivul nezer haqqodeș („coroana sfințeniei”). E vorba de un accesoriu din „recuzita” marelui preot.

În Segond, termenul este tradus prin diadème de sainteté.

Când am dat astăzi cu ochii în Cornilescu de „tabla sfințeniei”, mi-am spus: „O fi greșit traducătorul. O scăpare. Se întâmplă. Cine n-a tradus să nu judece prea aspru”.

Dar când mă uit în Septuaginta, mă lămuresc de unde a apărut „tabla”. Nu e o greșeală în sensul că traducătorul român s-a uitat în ebraică și a tradus greșit ce a găsit acolo.

Cornilescu a avut sub ochi și o versiune română (probabil Biblia 1914) pe care a folosit-o uneori ca text de bază.

petalon

Găsim în Biblia 1914 aceeași expresie ca în Cornilescu. „Tabla sfințeniei” are în spate gr. τὸ πέταλον τὸ ἁγίασμα. Nu e o traducere fidelă, dar originea e în greacă.

Ar fi interesant de aflat ce alte versete au fost influențate de versiunile ortodoxe. Suntem atât de obișnuiți să spunem „versiunea lui Cornilescu se bazează pe ediții protestante”, încât nici nu ne putem închipui că Biblia lui conține și filoane răsăritene. Dar, în definitiv, n-ar trebui să ne mirăm prea tare dacă ținem cont că, până la convertirea lui, Cornilescu trebuie să fi folosit Biblia 1914, care i-a format în bună măsură limbajul biblic-teologic.