Munca pentru definitivarea textului biblic din EDCR este în toi. Cum Noul Testament este aproape gata, se lucrează la VT, unde mai sunt cărți care au nevoie de șlefuire literară.
Pentru revizorii textului cărții Isaia, cea mai mare dificultate (era să zic „provocare”) rămâne redarea cu fidelitate a structurilor și ritmurilor poetice din text. Din nefericire, unele nu pot fi transpuse optim în română.
Mai trebuie menționat și faptul că uneori textul este obscur, din cauza termenilor rari sau a formulelor sintactice neobișnuite.
Dincolo de aceste dificultăți, inerente traducerii unor texte cu o istorie îndelungată, rămâne satisfacția de a verifica minuțios textul, de a renunța la formulările „segondiene” (cum le numim noi) și de a înnoi ceea ce poate și trebuie să fie înnoit.
Mai jos un fragment ilustrativ. Precizez că forma lui nu este cea finală.
Plângere împotriva Ierusalimului
2 Ascultați, ceruri,
și ia aminte, pământule,
căci DOMNUL vorbește:
„Am hrănit și am crescut fii,
dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea!
3 Boul își cunoaște stăpânul
și măgarul — ieslea stăpânului său,
dar Israel nu cunoaște,
poporul Meu nu vrea să știe.”
4 Vai, neam păcătos,
popor încărcat de nedreptate,
sămânță de răufăcători,
copii stricați!b
L-au părăsit pe DOMNUL,
L-au disprețuit pe Sfântul lui Israel,
I-au întors spatele.
5 La ce bun să fiți iarăși bătuți
și să adăugați noi abateri?
Toate capetele sunt bolnave
și toate inimile sunt sleite!
6 Din tălpi până-n creștet,
nu-i nimic sănătos:
zdrobituri, vânătăi, răni deschise,
nestoarse, nelegate și neunsec.
7 Țara vă este pustiită,
cetățile vă sunt mistuite de foc;
ogoarele voastre le mănâncă străinii,
chiar sub ochii voștri:
prăpăd ca la nimicirea Sodomeid.
8 Iar fiica Sionului a rămas
ca o colibă în vie,
ca o covergă într-un câmp de castraveți,
ca o cetate împresurată.
9 Dacă DOMNUL Oștirilor
nu Și-ar fi păstrat o rămășiță dintre noi,
am fi ajuns ca Sodoma
și ne-am fi asemănat cu Gomora.
10 Ascultați cuvântul DOMNULUI,
jupâni ai Sodomei!
Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru,
popor al Gomorei!
11 Ce să fac Eu cu mulțimea jertfelor voastre?”
— zice DOMNUL.
Sunt sătul de arderi-de-tot de berbeci
și de grăsimea vițeilor.
În sângele tăurașilor, al mieilor
și al țapilor nu găsesc plăcere.
12 Când veniți să-Mi vedeți fațae,
cine vă cere una ca aceasta,
să-Mi călcați în picioare curțile?
13 Nu-Mi mai aduceți prinosuri deșarte,
căci Mi-e scârbă de tămâie!
Luni noi? Sabate? Vestiri de adunare?
Nu pot suferi serbarea unită cu păcatul!
14 Lunile noi și sărbătorile voastre
le urăște sufletul Meu;
Mi-au ajuns o povară,
nu le mai pot răbda.
15 Când vă întindeți mâinile,f
Îmi întorc ochii de la voi
și, oricât v-ați ruga, nu ascult;
căci mâinile vă sunt pline de sânge!
Chemare la pocăință
16 Spălați-vă și curățiți-vă!
Îndepărtați faptele voastre rele
dinaintea ochilor Mei!
Încetați să mai faceți răul,
17 învățați să faceți binele:
căutați dreptatea,
fericiți-l pe cel asuprit,g
judecați pricina orfanului,
apărați cauza văduvei!
18 Veniți deci să ne judecăm!
— zice DOMNUL.
De vor fi păcatele voastre stacojii,
se vor face albe ca zăpada;
de vor fi roșii ca purpura,
se vor face albe ca lâna.
19 Dacă veți voi și veți asculta,
veți mânca bunătățile pământului;
20 dar dacă nu veți voi și nu veți asculta,
de sabie veți fi înghițiți,h
căci gura DOMNULUI a vorbit.”
Note explicative
b1:4 Sau: „aducători de stricăciune”.
c1:6 Lit. „nealinate cu untdelemn”.
d1:7 Emendare a Textului Masoretic.
e1:12 Sau: „să vă înfățișați înaintea Mea”.
f1:15 În antichitate rugăciunea era însoțită de ridicarea mâinilor spre cer.
g1:17 Sau: „îndreptați-l pe asupritor”.
h1:20 Verbul ʼahal, „a mânca”, folosit atât în v. 19, cât și 20, dă naștere unui joc de cuvinte intraductibil: dacă israeliții vor asculta, vor „mânca” (toʼhelu) roadele pământului. Dacă nu vor asculta, vor fi „mâncați” (teʼukelu) de sabie.
Vaisamar 
21 iulie 2018 at 10:05 pm
Conjuncția „deci”, cînd e în interiorul propoziției, nu se desparte prin virgulă, din cîte știu. De exemplu, la versetul 18: „Veniți, deci, să ne judecăm!”.
21 iulie 2018 at 10:10 pm
Astea le va corecta revizorul literar, care este lingvist. Nu am acces la Gramatica Academiei ca să văd regimul punctuației. Presupun însă că nu se pune, așa că o voi scoate.
22 iulie 2018 at 5:00 pm
Ne puteti da o lamurire la nota „d1:7 Emendare a Textului Masoretic.”, va rog?
22 iulie 2018 at 10:04 pm
Sună foarte precis și totodată plăcut! Har și perseverență pe mai departe! P.S. În privința ediției Noului Testament, ați putea oferi și o variantă cu textul pe o singură coloană? Personal, aș cumpăra o astfel de variantă și dacă ar fi mai scumpă. Cred că ar fi ceva inedit pentru publicul român. În plus, poate că ar fi o bună testare a pieței pentru o eventuală Biblie în formatul acesta.
23 iulie 2018 at 10:48 am
Eu aș da încă și mai mult pe o Biblie fără trimiteri… îmi place așa de mult să-mi fac notițele mele și propriul set de trimiteri pe margine…
23 iulie 2018 at 11:25 am
Pentru mulți cititori referințele sunt un bonus. Evident, cele din versiunea Cornilescu ar trebui verificate sistematic. Nu toate sunt relevante.
23 iulie 2018 at 11:26 am
Subscriu! Și eu aș prefera o Biblie cu textul pe o singură coloană și fără trimiteri! În loc de trimiteri aș prefera o concordanță de dimensiuni medii așezată la finalul textului biblic. Cred că ar fi mult mai utilă.
23 iulie 2018 at 11:24 am
Deocamdată să vedem NT publicat pe două coloane și apoi mai discutăm și ediții „de lux”. 🙂
Experimentele trebuie făcute după ce toată Biblia e gata și e publicată în format clasic. Apoi mai vedem variante coafate.
23 iulie 2018 at 12:03 pm
Oare veți mai face o verificare la notele de subsol înainte de varianta finală? În general sînt foarte bune și informative, nu zic, mai ales din fragmentele postate aici pe blog, dar sînt și unele inutile. De exemplu, nota din Geneza (din ediția-pilot) despre „țiitoare” e cam lunguță și locul ei e mai degrabă într-un dicționar decît în aparat (în plus, ziceți acolo că „prin țiitoare trebuie înțeles concubină”… deși toate dicționarele le dau ca fiind sinonime). Apoi, nota despre ochii „delicați” ai Leei: din moment ce sensul ei în context e clar (dacă înțeleg bine), nu văd de ce ar trebui cititorii să știe ce AR PUTEA să mai însemne și în alte locuri. Asta nu trebuie să știe decît traducătorul (secretul meseriei). Decît dacă sensul e nesigur merge o notă, dacă nu, n-are rost (în plus, nu e neapărată nevoie de o notă de fiecare dată cînd textul înnoit diverge de vechiul Cornilescu). Mai e și nota despre„firea pămîntească” din Romani (Cred că la cap.6). Nu face decît să reia explicația din vechea ediție: „grecește: carne, aici și peste tot unde e ”firea pămîntească„”. Dat fiind că e un termen-cheie în teologia paulină, ar fi binevenit un comentariu mai amplu despre ce-nseamnă „carne/firea pămîntească”.
23 iulie 2018 at 12:32 pm
Notele vor fi periate la final încă o dată, pentru armonizare. Probabil că în prima ediție e nevoie de mai multe, ca argument „justificativ”. După ce textul se impune în conștiința publicului-țintă, putem reduce din note sau chiar face o ediție fără note. (Cine vrea justificări poate căuta în biblioteci ediția princeps).
Nota despre „sarx” cred că e o moștenire de la Old C (Cornilescu vechi). Ar trebui ajustată și ea. Dar despre aceste aspecte discutăm când ajungem în faza „publicare”.