Aflu ieri de la un student că a apărut o nouă traducere a Bibliei, făcută de prof. univ. dr. Ion Socoteanu, eminent specialist în chirurgie cardiovasculară. Fiindcă de vreo 15 ani mă ocup asiduu de studierea traducerilor biblice românești, m-am umplut instant de mirare când am auzit de această versiune, apărută spontan, precum Atena din capul lui Zeus, în spațiul evanghelic românesc.
Traducătorul, precum vedeți din înregistrarea de mai jos, a fost invitat recent la emisiunea „Știrea cea bună”, moderată de Cornel Dărvășan, care lucrează pentru canalul A7Tv.
Din felul în care este prezentată această versiune, s-ar putea crede că ea este o ediție complet nouă, tradusă de la zero.
„Această Biblie este rezultatul unei munci titanice, de peste 20 de ani, a profesorului Ion Socoteanu”, anunță cu satisfacție moderatorul (minutul 17.30), iar invitatul tace aprobator și aprobă tacit.
Ca mai întotdeauna, când e vorba de traducerea Bibliei, lucrurile sunt mai complicate, după cum voi încerca să arăt mai jos, descâlcind astfel niște ițe care de multă vreme erau foarte încurcate.
Mai întâi, precizez de la bun început că versiunea apărută în 2017 este o republicare, cu intervenții minimale, a ediției GBV (București 2001). Mai jos un citat din prefață. E important să avem datele esențiale din capul locului, fiindcă vom reveni la această chestiune într-o postare viitoare.
Să purcedem acum la analiza principalelor idei prezentate în emisiune.
Cornel Dărvășan îl invită pe traducător să spună cum a apărut ideea noii versiuni.
Prof. Socoteanu începe prin a spune că, atunci când a început să citească literatură religioasă în alte limbi, a observat că citatele biblice nu se potriveau întotdeauna cu ce știa el din versiunea Cornilescu și că astfel a început să-și pună întrebarea „cine are dreptate”.
„Când am privit mai cu atenție, am văzut că traducerea noastră era o traducere literară, adică să sune bine, nu să respecte textul, adică o traducere literală”.
Deosebirile, adaugă reputatul cardiolog, nu erau dintre cele periferice sau lipsite de importanță.
Moderatorul îl invită să dea exemple.
Dr. Socoteanu se oprește, între altele, la 2 Corinteni 5:10, pasaj care în Cornilescu clasic zice așa:
„Căci toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-și primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.”
Profesorul de cardiologie găsește în acest verset două pietre de poticnire.
Primo, n-ar fi potrivită introducerea termenului „răsplată”; secundo, nu merge să zici „răsplată pentru rău”.
Când aud de astfel de obiecții, îmi vine să mă apuc și eu de cardiologie, fiindcă îmi dau seama că îmi pierd vremea cu activitățile mele biblico-filologice.
„Nu este permis pentru Cuvântul lui Dumnezeu să-ți adaugi idei” (22.10), mai zice traducătorul.
Să vedem acum analiza versetului din 2 Cor. 5:10.
În Biblia GBV 2001 (care este mama versiunii Stephanus 2017) găsim următoarea soluție:
„Pentru că noi toți trebuie să fim arătați înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să primească cele făcute în trup, potrivit cu cele ce a făcut, fie bine, fie rău.”
Problemele cu această versiune pretins literală sunt mai multe. Le iau pe rând.
- Secvența „să fim arătați” este neromânească. Nimeni nu vorbește așa, când zice că trebuie să apară la tribunal. Nu spun că „trebuie să fiu arătat astăzi la secția de poliție”, ci „trebuie să mă prezint la secția de poliție”. Nu se câștigă nicio iotă de literalism cu asemenea formulări de lemn.
- Secvența „să primească cele făcute în trup” (ἵνα κομίσηται τὰ διὰ τοῦ σώματος) nu e suficient de literală, dacă tot ne-am amorezat lulea de literalism. Prof. Socoteanu spune că nu este permisă schimbarea unei iote din textul biblic, dar își permite să introducă în Biblie termenul „făcute”, care nu apare în textul grec! Dacă obiectăm că D. Cornilescu a introdus „răsplată”, atunci putem să obiectăm și că se introduce termenul „făcute”, nu?
- Traducerea GBV-Socoteanu zice „în trup”, dar textul grec zice „prin trup” (διὰ τοῦ σώματος). Avem, desigur, la subsolul traducerii, varianta „prin trup”. Dar de ce ea nu apare în susul paginii? Oare nu cumva fiindcă „traducerea trebuie să sune bine”? Paradoxal, deși traducătorul reproșează versiunii cornilesciene preocuparea pentru naturalețe, acest criteriu nu este considerat tocmai de lepădat nici de traducătorul care se vrea (dar nu este!) literalist.
Și acum să propun o traducere cu adevărat literală, adică cea pe care ar fi trebuit să o producă prof. Socoteanu, dacă ar fi fost consecvent cu sine însuși:
Căci noi toți trebuie să ne arătăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, ca să primească fiecare cele prin trup spre ce a făcut, fie bine, fie rău.
Cum vi se pare? Așa-i că v-ar plăcea o traducere literală pe acest calapod?
Revenind la text, subliniez cât se poate de apăsat că este perfect legitim să introduci termenul „răsplată” într-un text eliptic, care vorbește despre judecată. Asta nu înseamnă că adaugi la Cuvântul Domnului, ci că articulezi ideea care este implicită în text.
La judecată NU primești fapta comisă, ci răsplata pentru ea! Atât felul în care este folosit verbul komizo în textele clasice, cât și logica textului cer întregirea gândului paulin cu termenul „răsplată”, care aparține de drept contextului. Îl simți acolo, dacă ai simțurile hermeneutice suficient de dezvoltate.
Iar ideea că termenul „răsplată” este exclusiv pozitiv nu putea să se ivească decât în mintea cuiva care nu este suficient de atent la nuanțele limbii pe care o vorbește. De bună seamă, nu e suficient să te naști într-o limbă. Trebuie și să ai urechi să o auzi.
În română avem zicala foarte expresivă „după faptă și răsplată”, în care termenul „răsplată” funcționează cu ambele înțelesuri (recompensă sau pedeapsă). Am citit cu toții Povestea babei și a moșneagului, care ilustrează perfect ce înseamnă „după faptă și răsplată”. De altfel, parcurgerea cuvântului-titlu „răsplată” din Dicționarul-tezaur al limbii române va risipi orice îndoieli ar putea să mai aibă cineva cu privire la termen.
Pesemne că și Cornel Dărvășan e bântuit de niște îndoieli, căci ia taurul de coarne:
„Domnule profesor, v-ați apucat de studiat ebraică și greacă”? (22:40)
Răspunsul prof. Socoteanu este năucitor. Cu bold am marcat secțiunile care m-au lăsat cu gura căscată.
„M-am apucat, dar nu asta este esențialul! Sigur, a vorbi despre traducerea Bibliei… aceasta presupune cunoașterea limbilor originale. Nu asta este esența pentru traducerea Bibliei. Pentru traducerea Bibliei esența este accesul la manuscrise. La inventarierea manuscriselor. Aceasta a fost prima problemă. Apoi…, nu atât cunoașterea, pentru că este vorba de limbi nevorbite, limbi clasice, ci de gramatica lor. Astăzi există un Institutul internațional de studiu al manuscriselor sacre, unde totul se face computerizat. A gândi în secolul XXI că trebuie să știi limba ebraică și greacă veche, ca să faci o traducere, este anacronic. Aceasta era, să zicem, o necesitate pentru a doua jumătate a sec. XIX. De atunci nu mai era asta problema. Problemele erau de cu totul alt ordin: cum să accesezi manuscrise, câte manuscrise sunt…”
„Și dvs. cum ați procedat?”, întreabă moderatorul.
„Pentru mine a fost importantă existența acestui institut care poate fi accesat și prin metode de actualitate, prin metode moderne…”
(Adică nu tu greacă, nu tu ebraică, fiindcă avem un Institut internațional. Care o fi acela, stau și mă întreb. O fi INTF, cel din Münster, unde am lucrat și eu o vară, digitizând și indexând manuscrise bizantine? Misterul persistă, fiindcă moderatorul nu cere detalii.)
„Și ați luat de la sursă manuscrise…”
„Sigur…! Pentru că pentru oricine vrea să traducă, primul lucru este să ai aceste manuscrise. Apoi să ai cunoștințe de limbă, apoi de gramatică veche, nu doar de limbă, pentru că nu e limbă vorbită. Deci din punct de vedere tehnic sunt cu totul altele problemele necesare pentru a aborda o traducere…”
Carevasăzică, sunt un anacronic de secol XIX, rătăcit în modernitatea secolului XXI.
Eu, cu gândirea mea revolută, credeam că pentru a te apuca de o traducere trebuie să cunoști cât mai bine limba veche în care s-a scris textul.
Dar prof. Socoteanu îmi spune că nu limba contează, ci manuscrisele!
Și manuscrisele acelea, întreb eu, în ce limbă le citești?
Cum poți să citești manuscrise grecești vechi, dacă nu cunoști limba respectivă? Papirusurile, de pildă, necesită nu doar o bună cunoaștere a limbii grecești, ci și cunoștințe avansate de codicologie.
Profit de ocazie să întreb: Câte manuscrise grecești a ținut în mână și studiat prof. Socoteanu? În ce fel le-a luat „de la sursă”? Și de ce îi trebuie lui manuscrise, dacă astăzi există ediții critice făcute de specialiști care nu se ocupă de cardiologie de luni până vineri și de colaționarea manuscriselor în week-end?
De ce îi zăpăcim și intoxicăm cu falsuri pe cititorii care nu sunt în stare să deosebească dreapta de stânga, atunci când vine vorba de traducerea Bibliei și manuscrise?
(Va urma)
Vaisamar 
13 februarie 2019 at 2:07 am
Văzusem emisiunea și chiar mă gândeam dacă se merită sau nu să îmi cumpăr această versiune a bibliei! GBV 2001, o am așa că…m-am convins! Asteptam noutăți despre EDCR.
Doamne ajută!
13 februarie 2019 at 12:06 pm
A republicat asta pe RoEvanghelica.
13 februarie 2019 at 12:49 pm
Cum ați aflat abia ieri?
Noi despre ce vorbeam aici: https://vaisamar.wordpress.com/2016/11/30/se-cauta-voluntari-pentru-lectura-bibliei-cornilescu-1931/#comment-46717 ?
🙂
13 februarie 2019 at 1:58 pm
Păi voluntarii pentru Biblia Cornilescu 1931 nu aveau menirea să revizuiască textul în profunzime, ci doar ortografic. Iar ce am aflat eu era că “a apărut o nouă traducere”. Dar s-a dovedit că acea traducere nu era nici nouă și nici traducere, așa cum am explicat în postare.
13 februarie 2019 at 2:05 pm
Reformulez: am aflat ieri că circulă în târg vestea că ar fi apărut o nouă traducere. Când te apuci să examinezi vestea, afli că noutatea e veche și că traducerea e mai mult revizuire.
13 februarie 2019 at 3:53 pm
Așa este!
13 februarie 2019 at 4:20 pm
„descâlcind astfel niște ițe care de multă VREME erau foarte încurcate”
13 februarie 2019 at 9:46 pm
Din cate am inteles eu, „domnul profesor” nu vrea sa se laude ca stie limbile clasice, dar el stăpânește pana si gramatica limbilor clasice. Le are la degetul mic. Iar cea mai mare „problema”, cea cu manuscrisele, el a depasit-o cu brio, fără probleme. Ideea e ca el e foarte smerit. Se si vede 🙂
Mesajul de pe burtiera mi se pare colosal: „O nouă Biblie tradusă în română”. Este o nouă Biblie sau o nouă traducere a BIBLIEI?
Moderatorul e un fel de Gâdea mic, varianta evanghelică.
13 februarie 2019 at 9:54 pm
Într-adevăr, mesajul “o nouă Biblie” sugerează că promotorii au acces la un text care nouă, muritorilor de rând, nu ne este accesibil. 🙂
15 februarie 2019 at 5:56 am
Eu zic că se face o furtună într-un pahar cu apă. Nu are rost să vă ambalați atâta cu privire la această „traducere”. Nu este decât o revizuire a mai vechii traduceri GBV, făcută de frații strâmți din Adunarea Creștină din strada Dr. Felix și bisericile lor asociate, specific pentru ei înșiși. Această Biblie nu e folosită de nimeni altcineva decât de ei și între ei. Da, e tipărită la Stephanus, cu care au legături istorice, fiind o mișcare ieșită din Biserica Evanghelică Română, când gruparea doctorului Ion „Bică” Socoteanu s-a rupt din biserica din Carol Davila. Stephanus e proprietatea unor frați din BER. Biblia, da, se poate cumpăra, de către curioși. Dar cine a încercat s-o folosească și-a dat repede seama că nu aduce cam nimic în plus unui scormonitor biblic. Orice ar putea găsi diferit în Biblia GBV, există deja în Biblii din alte limbi de circulație mondială. E scrisă într-o românească foarte ne naturală, sună prost în ureche, și mai mult încurcă decât descurcă.
Cât despre idea cu traducerea folosind „manuscrise” și Institute Biblice, cred că îl criticați degeaba. Are suficientă dreptate domnul Socoteanu. Pentru ce avea el nevoie, este suficient. Adică doar să verifice pe compendii și lexiconuri și interliniare și dicționare muncite de alții, care ar fi fost sensurile și gramaticile găsite pe manuscrise, ca să își formeze o opinie cu privire la exprimarea în limba originală, ca să își pună ei cuvintele din română care li s-au părut cele mai aproape de original, fără să țină cont dacă sună sau nu sună bine în română.
Ca unul care am acces constant la munca de traducere a Bibliei pentru popoarele neevanghelizate, prin eforturile unor societăți de renume mondial, precum Wycliffe (Instituto Lingüistico de Verano) sau New Tribes Mission (Ethnos 360) sau Logos.org, și participând eu însumi la eforturile de traducere pentru o anumită limbă tribală, știu că acum se folosesc software-uri foarte puternice, care îți aduc la îndemână imense baze de date cu munca traducătorilor din toată lumea, cu notițele lor, cu variante posibile, cu comentarii la greacă/aramaică, la context, la istorie, la toate aparițiile cuvântului respectivă în sute de scrieri contemporane cu VT/NT, etc. Pur și simplu, nu mai e nevoie să știi tu însuți limbile vechi, ci doar să ai o idee cum să folosești materialele existente. Oricum cred că atunci când te bagi pe linia asta de muncă, de voie, de nevoie, ajungi să cam înveți și ceva greacă sau ebraică/aramaică. Ar fi minunat să devenim și experți … dar la ce ar ajuta în plus, dacă deja cam tot ce era de știut, se știe? Traducerea implică mai mult să domini limba țintă, decât să descoperi nu știu ce chichițe tehnice nebănuite ale unor cuvinte din limbile vechi.
Personal mă bucur că a lăsat Dumnezeu pe anumite persoane absolut geniale în domeniul limbilor vechi, care încă mai sapă prin ele, și încă mai descoperă lucruri pe care noi le credeam bătute în cuie și răs-știute, și care te obligă la o reevaluare a traducerilor actuale. Dar să fim realiști… persoanele acestea sunt 1 la o sută de milioane.
Cât despre nevoia unei traduceri noi care să înlocuiască pe VDC, e ceva stringent! S-au descoperit prea multe lucruri noi în materie de manuscrise, s-au corectat destule înțelegeri greșite din Textus Receptus sau Masoretic. S-a avansat foarte mult în înțelegerea uzului cuvintelor vechi în contextul Orientului Apropiat. Am putea avea o nouă revoluție spirituală, dacă am avea o Biblie adecvată cititorului de astăzi și de mâine, care să incorporeze aceste descoperiri.
15 februarie 2019 at 8:29 am
Mulțumesc pentru lămuririle de context. Sunt foarte importante. Mai ales pentru când mă voi apuca să rescriu partea de istorie a versiunilor GBV, despre care se știu foarte puține lucruri, tocmai din cauza acestor apucături „de cârtiță” ale celor implicați în realizarea lor.
Cât despre necesitatea afirmării adevărului, nu sunt de părere că e inutil să facem acest lucru iar și iar. Dacă în următoarea sută de ani voi continua să aud falsurile și dezinformările pe care le spune prof. Socoteanu (la un post de televiziune!), nu voi obosi, vreme de o sută de ani, să le taxez drept ceea ce sunt: falsuri și dezinformări.
În plus, domnul Cornel Dărvășan trebuie să aibă și el ocazia de a afla (dacă nu știe deja!) cam ce fake news pornesc din studioul lui. Ca realizator de programe de televiziune, are o responsabilitate majoră și nu trebuie să piardă acest lucru din vedere.
Dincolo de amatorismul științific al prof. Socoteanu, mai e un subiect la care n-am ajuns, dar care este pomenit în emisiune: tipărirea Bibliei. Și aici invitatul deformează adevărul. Fiindcă am fost implicat inclusiv în acel episod, voi spune ce știu, pentru o informare corectă a publicului care are urechi de auzit.
25 februarie 2019 at 3:22 pm
Domnule Contac, sunt surprins sa vad ca nu ati ridicat nicio obiectie la ce a remarcat dl Marcus Dumitru, relativ la necesarul pentru alcatuirea unei traduceri bune in secolul XXI, respectiv exista unei baze de data uriasa care nu mai reclama, sine qua non, necesitatea cunoasterii limbilor originale. Gresesc? Nu sunt fan al domnului doctor si nici nu agreez cu exercitiile de imagine de genul celui din clipul atasat. Pe de alta parte, va admir si experiza si eforturile in realizarea unei traduceri bune. Insa, tocmai de aceea, ma astept sa vad consecventa in argumentatie si sa vad o discutie sanatoasa si obiectiva pe seama acestui subiect de maxim interes – o traducere buna! Pentru ca da, subscriu in totul celor scrise de dl Marcus, avem nevoie stringenta de o traducere buna, cat mai fidela mesajului original. Am citit cu atentie cele 2 postari ale dvs si, din pacate, menirea lor pare a fi mai degraba a-l ridiculiza pe dl doctor. Pare mai degraba o retorica de tipul ad hominem, decat o analiza serioasa si obiectiva pe traducere. Din capul locului cred ca merita subliniat ca, in ciuda unor pretentii fara fundament verbalizate in emisiune, la alcatuirea ei a muncit un intreg colectiv, pe o perioada lunga si cu asiduitate. Si cu siguranta din cu totul alte ratiuni decat aceeea de a face parada pe net sau la emisiuni indoielnice. S-a dorit si se doreste o apropiere mai profunda de Cuvantul lui Dumnezeu si implicit de Dumnezeu Insusi. In ce ma priveste, desi nu sunt un filolog sau cunoscator al limbilor clasice, totusi studiez de vreo 15 ani nu doar traducerea GBV, ci si altele asemenea ei. Cand meditez la anumite texte, obisnuiesc sa am mai multe traduceri deschise langa mine, impreuna cu interliniare, dictionare si explicatii semantice care ma ajuta sa inteleg mai bine sensul original al unor pasaje. Ei bine, in ce priveste traducerea GBV, desi as avea comentarii asupra ei, pot spune ca e o traducere buna, care merita consultata. Perfectibila, de buna seama, insa ea a reprezentat un pas semnificativ in raport cu VDC. Or, asta merita remarcat. Ca si concluzie, va rog sa nu mai luati la tinta oamenii de paie si sa va consumati energia si timpul pe cauze cum mult mai bune. Avem nevoie de o traducere buna, mult mai buna decat GBV, facuta cu motivatii la fel de bune. Folositi-va talantul! Asa sa va/ne ajute Dumnezeu!
25 februarie 2019 at 5:13 pm
Încă nu am ajuns la miezul chestiunii: analiza textului din GBV, din motive lesne de înțeles. Nu am pe cap doar misiunea de a sancționa derapaje de tipul celor comise de prof. Socoteanu (nu bunele intenții le pun la îndoială, ci metodologia și rezultatul).
Nu cred că e cazul să încep să demonstrez necesitatea unei traduceri bune în limba română. Dar traducere bună nu înseamnă traducere literală. La narațiune să zicem că mai merge cu literalisme. La Epistole însă este jale.
Sper să pot reveni la subiect după ce mă mai eliberez de urgențe.
Ce spune dl. Marcus Dumitru nu se aplică la situația României, unde avem traduceri de la 1551. Ce spune el se referă la traducerile făcute pentru spații cu puține versiuni / fără o istorie prea lungă. Normal că acolo se merge pe variante mai economicoase, în care traduci din engleză esențialul și te mai joci cu niște termeni în original, fără să știi să citești textul propriu-zis (în ebraică sau greacă).
26 februarie 2019 at 11:53 am
Iertati-mi ignoranta, dar ce legatura are istoricul traducerilor dintr-o anumita tara cu existenta unor solide si vaste resurse online care ne fac viata infinit mai usoara in ce priveste accesul la intelesul original al Cuvantului lui Dumnezeu? Bunaoara, ce relevanta are existenta traducerii de la 1551 cu o traducere cat mai exacta realizata secolul XXI cu metode moderne facile si aproape exhaustive?
Apoi, urmarindu-va logica argumentatiei, nu mi-e clar ce intelegeti prin literalism biblic si ce anume va determina sa va raportati doar la valoare absoluta a conceptului? De pilda, pentru a demonta pretinsul literalism al traducerii GBV, ati luat ca si exemplu textul din 2 Corinteni 5:10, amintit si de dl doctor in emisiune, si ati invocat existenta cuvantului „fapte”, ignorand (voit?) faptul ca acest cuvant este scris cu catactere italice, indicand faptul ca, asa cum se precizeaza explicit in notele explicative de la inceput, „nu apare in textul original, dar a fost introdus acolo unde cerintele limbii romane au impus-o”. Mai mult, desi varianta literala a expresiei „in trup” este indicata clar in subsolul paginii, marcata ca atare (!), si desi sunt convins ca intelegeti perfect de ce in text apare „in trup” si nu „prin trup”, dvs alegeti sa faceti caz de acest lucru pentru a dinamita, dupa parerea dvs, literalismul traducerii. Senzatia mea este ca, sa ma iertati si sa ma corectati daca gresesc, doriti aruncati in derizoriu traducerea GBV lovind in dl doctor si in zicerile dansului din emisiunea amintita. Inca o data, dl doctor este una, traducerea GBV este altceva. Porniti de la premisa complet gresita ca literalismul traducerii se vrea absolut, induceti ideea gresita (din nou, voit?) ca sensul literal al unei traduceri este totuna cu o traducere litera cu litera, ca dovada ca,tocmai in sprijinul acestei abordari necinstite, simtiti nevoia sa puneti o varianta de traducere in cheia acesta. In final, insinuati pe nedrept ca un eventual sens literal al unui text trebuie sa fie in mod necesar antagonic cu naturaletea si fluiditatea limbii in care este scris, si, finalmente, anuntati, ex cathedra, ca traducerea nu prea iese la socoteala. Cu cine va razboiti si ce va mana in lupta, stimate dle Contac? Chiar e nevoie de astfel de diatribe cu puternic damf pro domo in contextul nevoei solemne a unor traduceri bune care sa ne apropie mai mult de gandul lui Dumnezeu?
Din aceasta pricina vorbeam de o traducere cat mai buna facuta cu motivatii la fel de bune. M-as bucura sincer sa faceti parte din aceasta categorie.
26 februarie 2019 at 12:09 pm
Citiți cu atenție ce spunea un comentator mai jos:
„Ca unul care am acces constant la munca de traducere a Bibliei pentru popoarele neevanghelizate, prin eforturile unor societăți de renume mondial, precum Wycliffe (Instituto Lingüistico de Verano) sau New Tribes Mission (Ethnos 360) sau Logos.org, și participând eu însumi la eforturile de traducere pentru o anumită limbă tribală, știu că acum se folosesc software-uri foarte puternice, care îți aduc la îndemână imense baze de date cu munca traducătorilor din toată lumea, cu notițele lor, cu variante posibile, cu comentarii la greacă/aramaică, la context, la istorie, la toate aparițiile cuvântului respectivă în sute de scrieri contemporane cu VT/NT, etc. Pur și simplu, nu mai e nevoie să știi tu însuți limbile vechi, ci doar să ai o idee cum să folosești materialele existente.”
Noi nu traducem aici în limba română pentru o populație tribală. Dacă prof. Socoteanu venea cu metoda asta ca să facă o traducere pentru locuitorii din Ouagadougou, nu aveam nicio obiecție. Putea să nu știe limba ebraică și greacă și să folosească doar „solidele si vastele resurse online care ne fac viata infinit mai usoara in ce priveste accesul la intelesul original al Cuvantului lui Dumnezeu” (cum le numiți dvs.), și nu era nicio supărare.
Problema cu aceste „solide și vaste resurse online” este că ele nu vin în contact cu niște „solide și vaste cunoștințe” din mintea utilizatorului, ci, foarte adesea, cu o solidă și vastă ignoranță.
N-am înțeles de ce „fapte” e scris cu italice, de vreme ce limba română o impune. Dacă limba română o impune, înseamnă că formularea face parte din mesajul în formă românească, și nu trebuie să-i dăm cititorului mediu o idee greșită despre Biblie și conținutul ei.
Dacă dl. Socoteanu anunța de la bun început că există multe feluri de a spune același lucru și că există versiuni literale, că literalismul are limitele lui etc., era în regulă. Fără toate aceste precizări, demersul GBV rămâne viciat. Pot să existe traduceri „cât mai bune” care transmit mesajul (nu neapărat forma) și traduceri bune care sunt ponderat literale.
De ce se cheamă GBV traducere literală dacă la subsol are formulări care zic: „literal, x, y, z”? Ori traducerea e literală și nu are nevoie de asemenea note, ori nu e literală și atunci are nevoie de astfel de precizări. Nu se poate și cu slănina pe buze și cu sufletul în rai.
26 februarie 2019 at 12:46 pm
„demersul GBV rămâne viciat”. Touche! Iar demersul dvs este sa demonstrati, fara niciun argument serios, ca asa stau lucrurile. Altfel, ironia este ca, in lipsa unei dezbateri serioase, si dvs si dl doctor sunteti la fel de incremeniti in propriile proiecte. Nu-mi ramane decat sa va urez succes amandorura, nu? 🙂
26 februarie 2019 at 12:50 pm
Nu am avut nicio clipă pretenția că aceste postări sunt o „demonstrație” în sens științific. Abia am enunțat teza. Urmează și demonstrația.
Un prim argument că demersul este viciat este felul în care abordează proiectul unul dintre promotori: Ce limbi originale? Ce cunoștințe aprofundate? Ce colaborare cu alte instituții / cu societăți biblice? Avem manuscrise și cunoștințe vaste și solide pe internet, deci „La treabă, bre!”, cum zice primarul din „Plictis și inspirație”.
15 februarie 2019 at 9:17 pm
cine mai stie o limba de ex germana .. isi da imediat seama ca Traducerea 2017 este mai apropiata ca inteles.. in Germania sunt peste 50 de traduceri ale Bibliei.. ma gandesc la ce spune Apostolul Ioan in ultimul capitol.. ca daca s/ar scrie toate lucrurile pe care le-a facut Domnul Isus , nu ar incapea pe pamant .. fr Socoteanu a yis la un moment dat ca .. nu e ultima traducere .. deci urmeaza si altele.. ce este clar de inteles este ca NU EXITA TRADUCERI PERFECTE .. asta o spune Dumnezeu cu ocazia incurcarii limbilor ,,, sa le incurcam limbile ca sa nu se mai inteleaga.. LIMBA DUHULUI SFANT este insa inteleasa de toti cei ce sunt oi in turma bunului Pastor ..
15 februarie 2019 at 9:20 pm
Da, dar câte din cele 50 de traduceri germane ale Bibliei sunt făcute de oameni care nu au nevoie să cunoască limbile ebraică și greacă?
Problema nu e că sunt multe traduceri ale Bibliei în română, ci că le fac persoane care nu sunt competente.
Nu înțeleg de ce fr. Socoteanu s-a dus să facă medicină la Universitate. De ce nu a mers „pe linia proprie”, ca mascalțonii pe care îi tot deconspiră presa din România. Sau poate că în domeniul cezarului nu ne permitem să facem ce ne permitem să facem în domeniul traducerii Bibliei?
7 mai 2019 at 11:01 am
Răspunsul la întrebarea dvs. reclamă o cercetare specială și în clipa aceasta nu am toate informațiile de care ar fi nevoie. Am pe undeva un fragment din NT, din ediția nouă, dar verificarea sistematică a pasajelor mi-ar lua destul de mult timp.
Profit de ocazie să vă întreb ce părere aveți despre NT, Ediția Dumitru Cornilescu revizuită.
Introducerea NT proaspăt tipărit este disponibilă online. https://www.academia.edu/38502468/Introducerea_Noului_Testament_EDCR_Edi%C8%9Bia_Dumitru_Cornilescu_Revizuit%C4%83_
Textul NT va fi încărcat digital în cursul acestei săptămâni. Așa sperăm.
P.S. În română se folosește și „minimal”.
21 octombrie 2021 at 5:55 pm
Eu ca un cunoscator al limbii maghiare pot sa spun ca traducerea G B V se aliniaza in mare masura cu trad. Karoli care este o traducere buna, in ziua de azi poti sa compari textele a numeroase traduceri si sa prinzi intelesul textului si sa fim seriosi cat cunoastem acum nu s a cunoscut niciodata dar cu împlinirea e problema. Domnul sa te binecuvanteze in activitatea ta dar nu uita de smerenie.