Sâmbătă, 9 martie 2019



Astăzi am descoperit principala sursă a Bibliei de la Iași (1874). Așa cum putem bănui, ea nu este tradusă direct din ebraică, ci dintr-o versiune care are la bază textul ebraic.

Cea mai originală formulare din versiunea ieșeană este probabil următoarea, care încearcă să redea jocul de cuvinte din ebraică.

Când am văzut asemenea soluții de traducere (și altele, unde e nevoie de interpretarea textului ebraic într-un anume fel), mi-a venit în gând să verific versiunea franceză Ostervald. Și ― quelle surprise! ― avem și acolo același joc de cuvinte.

Am mai reținut, citind în fugă primele capitole din Geneza, că Adam și Eva și-au făcut „pestelce”. Cred că sunt 30 de ani de când n-am mai auzit cuvântul ăsta. Bunica mea de la Dumeni (Botoșani) spunea „pestelcă” la șorțul de bucătărie.

Presupun că „pestelca” e folosită mai mult în Moldova. Vasile Pallade, revizorul român al textului din Bibliei de la 1874, era ieșean.

Mi-a mai atras atenție secvența „piatră onichină” = „piatră de onix”.

Mai jos fragmentele din Geneza.

Textul din Biblia Ostervald.

Reclame

Cândva, la pensie, după ce voi termina de tradus și de revizuit tot ce trebuie tradus și revizuit în materie de Biblie românească, voi trece, dacă mă mai ține Dumnezeu cu viață, la pus ordine în stufărișul informațional cu privire la Bibliile „britanice”.

M-am ocupat mai prin tinereți de analiza lor, dar nu pot spune că sunt lămurit asupra istoriei lor, așa cum sunt lămurit, de pildă, asupra istoriei Bibliilor Cornilescu.

Astăzi, bunăoară, am fost foarte intrigat să citesc într-un raport BFBS că Biblia de la Iași avea trimiteri biblice.

Informația se bătea cap în cap cu ce știam eu din experiență proprie, fiindcă exemplarul meu este fără referințe.

Scotocind însă pe internet, am găsit un exemplar scanat care are referințe!

Trimiteri la alte texte biblice există și în NT de la Alba Iulia, dar numărul referințelor din ediția ieșeană face din ea prima Bibliei modernă înzestrată cu un aparat de trimiteri paralele.

Acum parcă încep să pricep de ce ediția de la Iași, spre deosebire de cea de la Pesta, a durat mai mult timp. În principiu, ar fi trebuit să fie publicate simultan, dar tipografii maghiari au terminat munca mai repede.

Mai jos două imagini care arată diferența dintre ediții. Am luat pentru exemplificare cap. 15 din Evanghelia după Luca

Mai jos, ediția cu trimiteri infrapaginale.