Acum patru ani, în cursul lunii aprilie, Societatea Biblică Interconfesională din România a început să dea primele semnale că ia în calcul necesitatea unei revizuiri profunde a textului din Biblia Cornilescu.
Fiindcă am fost implicat încă de la început în discuțiile care au dus la apariția EDCR, mi-am verificat astăzi arhiva de emailuri, în încercarea de a stabili cronologia riguroasă a evenimentelor care au premers un proiect care, pentru mine personal, a stat sub semnul declarației ἀνάγκη μοι ἐπίκειται, făcute de Pavel în 1 Corinteni 9.
În data de 20 aprilie am trimis către SBIR un email prin care anunțam că la întâlnirea preliminară (programată pe 23 aprilie) vor fi prezenți atât delegați din partea Bisericii Baptiste, cât și reprezentanți ai Comunității Penticostale București.
Cercetând mai bine în lista documentelor păstrate, am găsit și procesul-verbal al întâlnirii din 23 aprilie, cu numele tuturor participanților. Au fost prezenți atunci și doi reprezentanți ai Bisericii Adventiste. În cadrul acelei întâlniri am fost anunțați că în perioada 25-29 mai urma să vină la București Lénart de Regt, consultant de traduceri din partea United Bible Societies, pentru a ajuta la formarea echipei de revizori și pentru a stabili o strategie de lucru pe perioada proiectului, estimată la 3 ani.
Pe la mijlocul lunii mai se lucra la configurarea echipelor de revizori. Fiindcă în spațiul românesc nu mai fusese lansat un proiect de asemenea anvergură, eu unul nu prea știam de unde să apuc lucrurile. Fiind delegat să fac nominalizări, m-am pus pe scris emailuri și pe dat telefoane la toți bibliștii protestanți pe care îi cunoșteam. Nu știam cum se vor aranja lucrurile, așa că am mers pe varianta maximală. Unii dintre cei contactați inițial au confirmat intenția de a lucra în proiect, dar apoi au renunțat. În final, a rămas echipa a cărei componență o puteți citi în Introducerea NT EDCR.
Tot în luna mai am avut discuții cu membrii viitorului Comitet Pastoral și cu pastorul Moise Ardelean, președintele Cultului Penticostal, care a primit și documentația oficială din partea SBIR. Subliniez aici că traducătorii care au participat la proiect au fost avizați direct de către conducerea fiecărei Biserici (adventistă, baptistă, penticostală). Acest detaliu face ca proiectul EDCR să fie unic în istoria protestantismului românesc.
Îmi mai aduc aminte în mod distinct bătăile de cap pe care mi l-a dat procesul împărțirii echitabile a textului biblic. Ne doream ca echipele să poată lucra pe corpusuri bine delimitate (de ex., o echipă să lucreze Evangheliile Sinoptice, o altă echipă să lucreze corpusul paulin etc.).
În timpul vizitei lui Lénart de Regt am avut seminare de lucru cu echipele, pentru a ne armoniza perspectivele și a pune la punct metodologia. Era perioada în care începeam să ne cunoaștem și să ne dăm seama cam în ce ape stilistice se scaldă fiecare. Slavă Domnului, în cei patru ani care s-au scurs de atunci ne-am armonizat suficient cât să ducem la bun sfârșit revizuirea NT, care va intra mâine la tipar.
După ce vom vedea cu ochii NT, va trebui să tragem adânc aer în piept, să ne suflecăm mânecile din nou și să continuăm revizuirea VT, care este încă „la roșu” în unele secțiuni.
Voi reveni cu o nouă postare când NT va ieși din tipografie (probabil la finalul săptămânii viitoare).
Între timp, postez aici o secțiune din 2 Corinteni care îmi vorbește într-un mod special după acești patru ani de „revizuire prin credință”.
Mai jos, prima pagină din introducerea EDCR.
10 aprilie 2019 at 8:27 pm
1. Mi-e greu să înțeleg ce spune Sf. Apostol Pavel, anume „că umblăm prin credință, nu prin vedere”.
Cum vine asta din moment ce Sf. Apostol Pavel l-a văzut pe Domnul?
2. Nu zic că nu am încredere în adventiști, dar sper că ați supervizat și munca lor, cum știm că nu cred în existența sufletului după moarte, în iad etc.
10 aprilie 2019 at 10:29 pm
1. Nu trebuie sa fie greu de inteles acest lucru. Pavel nu l-a vazut pe Isus ci „in timp ce era pe drum si se apropia de Damasc, a stralucit deodata imprejurul lui o lumina din cer”. Daca suntem corecti, nu putem spune ca Pavel l-a vazut pe Domnul din moment ce textul nu ne spune acest lucru. Trebuie sa lasam textul sa vorbeasca si nu prezumtiile noastre. Prin urmare, „ca umblam prin credinta, nu prin vedere” prinde culoare.
2. Cu siguranta in echipa de traducere nu a facut parte adventistul de rand. Pe langa acest lucru, nu mi se pare corect sa etichetam fiecare adventist pentru „doctrinele” unora dintre ei. Din cate stiu, adventistii cred in existenta sufletului dupa moarte dar unde cred ca a aparut confuzia dvs. este la „adormirea sufletului” dupa moarte.
Daca vorbim despre un anumit grup de credinciosi din „marea noastra gradina”, trebuie sa o facem corect si sa prezentam corect doctrinele pe care le cred unii, chiar daca nu ne convine doctrina in sine.
10 aprilie 2019 at 10:33 pm
„Nu l-am văzut eu pe Isus, Domnul nostru”? (1 Cor. 9:1).
10 aprilie 2019 at 10:47 pm
I stand corrected.
10 aprilie 2019 at 10:48 pm
Rebuked and corrected. 🙂
10 aprilie 2019 at 10:36 pm
Îngustați prea mult sensul celor afirmate aici de Apostol. Nu e vorba de credința în Isus bazată pe vedere (Toma) vs. credința în Isus fără vedere, ci de întreaga viață creștină. Apostolul se referă la toată trăirea creștină. De ex., când Dumnezeu ne adoptă ca fii, nu avem un certificat de înfiere pe care să-l punem în ramă și la care să ne uităm din când în când (ca la diploma de liceu sau de facultate). Această realitate, a înfierii, este una trăită prin credință, prin mărturia pe care o dă Duhul Sfânt cugetelor noastre.
12 aprilie 2019 at 10:46 pm
Domnule profesor Emanuel Conțac,
De exemplu, domnul Laurențiu Ionescu, din Cultul adventist, traduce textul de la Matei 5:30 în felul următor:
„Dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, tai-o şi arunc-o, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale decât să-ţi fie nimicit în gheenă întregul trup.”
(Noul Testament Interconfesional, București, 2009, p. 19)
Textul poate fi găsit și online aici: https://www.bible.com/ro/bible/1506/MAT.5.BINT09
Problema e că celelalte versiuni românești nu au termenul „nimicit”, nici măcar cea a Martorilor lui Iehova.
Dar cum adventiștii nu cred că sufletul supraviețuiește corpului, atunci….
12 aprilie 2019 at 11:30 pm
De unde știți că dl. Laurențiu Ionescu a tradus textul din Matei?
12 aprilie 2019 at 11:57 pm
Scrie în introducere:
-„doi traducători de tradiție evanghelică (Laurențiu Ionescu și Dr. Octavian Baban)”
(op. cit., p. 8);
– „Traducătorii nu au lucrat doar pe textele desemnate inițial (…) A.L.G. Ionescu: Matei, Galateni”
(op. cit., p. 9).
13 aprilie 2019 at 6:26 pm
După cum bine semnalați în text, „traducătorii nu au lucrat doar pe textele desemnate inițial…”, ci fiecare a verificat și alte secțiuni. Deci nu se pune problema că un traducător și-ar fi impus propriile preferințe stilistice sau propriile convingeri dogmatice.
15 aprilie 2019 at 6:44 pm
NTR Matei 10:28 Nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care nu pot omorî sufletul! Ci temeţi-vă mai degrabă de Cel Ce poate să distrugă şi sufletul, şi trupul, în Iad. – in toate ms. grecesti acici e gheenă, ceea ce în antichitate era un loc de incinerare.
Daca Dumnezeu poate sa distruga trupul in Iad, de ce nu ar face, cum scrie in Cartea Profetului Daniel?
NTR Daniel 7:11 Am continuat să mă uit din pricina răsunetului cuvintelor trufaşe pe care cornul acela le rostea. M-am uitat până când fiara a fost ucisă şi trupul ei a fost distrus şi aruncat în foc, ca să fie ars.
15 aprilie 2019 at 7:01 pm
Unde ați citit dvs. că gheena e loc de incinerare?
11 aprilie 2019 at 3:23 pm
A republicat asta pe Istorie Evanghelica și a comentat:
Un proiect care a devenit realitate, revizuirea versiunii Dumitru Cornilescu a Noului Testament.
11 aprilie 2019 at 9:57 pm
Ca si evanghelic, nu pot accepta ca la un asemenea proiect s-a lucrat cu biserica adventista, derapajele ei doctrinare fiind foarte cunoscute.
11 aprilie 2019 at 10:04 pm
Ce anume e doctrinar în acest proiect de revizuire?
11 aprilie 2019 at 10:33 pm
Colegii adventiști au lucrat cu profesionalism în proiect, prin urmare, indiferent ce dezacorduri doctrinare am avea, nu am decât cuvinte de apreciere pentru felul în care și-au făcut datoria.
11 aprilie 2019 at 10:59 pm
Nu pun la indoiala profesionalismul dumnealor. Insa traducerea Bibliei /Noului Testament nu este doar o lucrare academica, ci si una spirituala. Intr-o lupta spirituala pentru Adevar, a colabora cu biserica advantista legalista este cel putin.. nepotrivita.
11 aprilie 2019 at 11:27 pm
Puneți-i pe baptiști și pe penticostali să lupte spiritual pentru Adevăr când vine vorba de harisme / Duhul Sfânt și când aveți rezultatul luptei, reluăm discuția pe obiective mai modeste (gen, revizuirea Bibliei Cornilescu).
11 aprilie 2019 at 11:28 pm
Cred că facem confuzie dacă socotim că spiritualul și dogmatica sunt același lucru. Cunosc oameni foarte spirituali la baptiști și la penticostali care au înțelegeri dogmatice diferite.
11 aprilie 2019 at 11:38 pm
Versiunea se adresează celor care au nevoie de ea. Cine o consideră utilă o va folosi. Cine o consideră suspectă, eretică, să o anatemizeze. După patru ani de zile în care am încărunțit scriind sute de emailuri, organizând zeci de întâlniri, petrecând sute de ore în muncă individuală și zeci de ore în discuții cu colegii, mă interesează prea puțin (spre deloc) preconcepțiile celor care se arată mefienți față de o versiune pe care nici măcar nu au citit-o.
12 aprilie 2019 at 10:27 am
Nu am comentat aici din intamplare. Urmaresc munca pe care o faceti in acest domeniu de ceva timp, ca unul care studiez si incerc sa scot la lumina mai amanuntit istoria lui Teodor Popescu. Am deasemena acasa editia pilot a EDCR pe care am citit-o alaturi de alte versiuni si alte limbi, in afara de Matei. Imi voi procura cu siguranta si versiunea finala. Nu va pun la indoiala munca si eforturile academice. Insa doctrina si spiritualitatea nu se pot separate. O doctrina falsa, precum sunt multe dintre cele adventiste, va duce la o spiritualitate falsa.
Inteleg ca doriti realizări academice si profesionale, dar cum ramane cu slava Lui Dumnezeu? Cu siguranta o veti avea pe prima, dar o veti avea si pe a doua? Ptr ca nu il vad pe Pavel colaborand cu iudaizatorii la inaintarea Evangheliei.
12 aprilie 2019 at 10:56 am
Ziceți admirabil că „doctrina si spiritualitatea nu se pot separa”. Dar nu pricep care e legătura dintre proiectul EDCR și ce spuneți dvs. Ce doctrină și ce spiritualitate sunt promovate în NT EDCR (din care ați citit doar Marcu, Ioan și Romani)?
Ce „doctrină falsă” ați identificat în EDCR?
Eu mi-am pus de patru ani cariera academică între paranteze ca să mă ocup de un proiect care academic nu se cuantifică în mare lucru, și dvs. îmi spuneți că „doriți realizări academice și profesionale”!? Dacă asta nu e hutzpah, mă întreb ce este!
Cine v-a pus pe dvs. judecătorul conștiinței și al inimii altei persoane? Și cine v-a încredințat dvs. detectorul de intensitate a „slavei lui Dumnezeu”. Sau aveți cumva impresia că remarcile dvs. gratuite sunt mai spre slava lui Dumnezeu decât acest proiect în care nouă oameni au sacrificat energii imense ca să transpună cuvântul lui Dumnezeu într-o limbă clară și actuală, pentru credincioșii români din toate confesiunile neoprotestante (și nu numai)? Nu invocați „slava lui Dumnezeu” pentru a drapa ceea ce în fond s-ar putea să nu fie decât ambiția dvs. de a trece drept etalon suprem în materie de puritate doctrinară.
Aștept cu interes critici referitoare la acuratețea traducerii sau a notelor. Lăsați partea asta cu „slava lui Dumnezeu” în seama lui Dumnezeu, că știe El mai bine ce și cum să judece (1 Cor. 4:5).
12 aprilie 2019 at 6:43 pm
Eu nu critic traducerea ci critic colaborarea cu biserica adventista pentru realizarea acestei traduceri. Sa inteleg ca nu conteaza cum se produce un lucru, ci conteaza doar produsul final? Nu cred ca asta poate fi valabila in cazul lucrarii de fata. Ori tocmai de aceea invoc „slava lui Dumnezeu”. Da, El judeca inima si intentiile, dar noi judecam faptele, ceea ce in fond faceti si dvs, invinuindu-ma de o anumita ambitie.
Biserica adeventista are derapaje doctrinare majore de la doctrinele evanghelice, (pe care sunt sigur ca le cunoasteti) iar asta cred ca ar trebui sa fie motivul principal pentru care nu se poate colabora la un proiect comun adresat in principal tocmi comunitatii evanghelice din Romania. Ar trebui oare sa bagam sub pres dogmatica de dragul colaborarii sau al pacii?
12 aprilie 2019 at 7:02 pm
Puteți critica oricât această colaborare. Ea nu schimbă faptul că rezultatul colaborării este o ediție a NT foarte bine lucrată, plăcută, destinată publicului evanghelic / neoprotestant din România. O realizare care este, în ultimă instanță, spre slava lui Dumnezeu.
„Faptele” pe care vă invit să le criticați sunt cele 330 de pagini de text biblic revizuit.
Și nu, nu băgăm sub preș dogmatica, fiindcă proiectul de colaborare în care ne-am angajat nu este scrierea unei dogmatici a mișcărilor protestante din România.
Biblia Cornilescu este moștenirea comună a tuturor protestanților români și este firesc ca revizuirea ei să se facă printr-un proiect comun. Altminteri, când vine vorba de dogmatică, avem divergențe ireconciliabile cu baptiștii și cu creștinii după Evanghelie. Dar aceste chestiuni sunt în afara subiectului. „revizuirea textului biblic”. A fost o vreme în care, după cum spuneau frații Creștini după Evangheliei care ne-au vizitat la ITP acum câteva luni, era de neconceput ca între penticostali și creștini după Evanghelie să existe vreo colaborare. Zeloșii din alte vremuri anatemizau cu sârg asemenea colaborări, invocând tocmai diferențele dogmatice. După zeci de ani, a venit în sfârșit vremea în care penticostalii și creștinii după Evanghelie, în ciuda diferențelor, pot să stea la aceeași masă fără a-și arunca anateme, cum se întâmpla în trecut.
Așa că vă urez mult spor în critica pe care o întreprindeți. Săptămâna viitoare va ieși de la tipar NT și veți putea critica aplicat, pe text.
16 aprilie 2019 at 4:41 pm
Pentru EC. Ca răspuns (nu ştiu de ce nu pot să îţi răspund direct): Dacă nu exista Avraam, se mai putea crea expresia „sânul lui Avraam”? Tot aşa, dacă n-ar fi existat un loc în Valea lui Hinnom, unde se ardeau gunoaiele, se mai crea expresia „gheena, focul de nestins” Marcu 9:43,45. Apropo, cum aţi redat „eis to pyr to asbeston”? Se poate reda „gheena, focul de nestins”? Mă gândesc că un foc poate fi de nestins, chiar dacă ulterior se poate stinge, dacă nu mai are ce consuma. Am citit, că grecii din antichitate aveau legi specifice pentru menţinerea curaţeniei în oraşe, amenajând gropi de gunoaie la minim 1,5 km faţă de zidurile cetăţilor. Ierusalimul putea prelua această procedură în perioada elenistică, dacă nu a avut-o înainte. Mormanele de gunoaie erau incinerate periodic prin foc şi se înlăturau relativ repede, presarându-se sulf. Evident că până la incinerarea lor, era paradisul viermilor,ambele aspecte fiind zugravite de Mântuitorul.
16 aprilie 2019 at 4:48 pm
Și sânul lui Avraam înseamnă efectiv pieptul? Astăzi, dacă zic: „Copilul a șterpelit un colac și l-a băgat în sân”, am în vedere zona toracelui, sub haină. Aveți cumva impresia că Lazăr stă în „sânul lui Avraam” cum ar sta un colăcel pe care îl șterpelește un copil și îl vâră în sân?
Valea lui Hinnom în care se ard gunoaiele e una. Gheena ca loc de pedeapsă spirituală e altceva.
Dacă zic că Dragnea a fost primit la Craiova cu surle și tobe, dvs. aveți impresia că mă refer efectiv la surle și la tobe? Dacă zic că Dăncilă bate darabana că a scos satele românești din noroaie, vă imaginați că am în vedere o darabană literală? Aveți o înțelegere deformată despre felul în care funcționează limbajul.