Mi-a căzut astăzi privirea pe Numeri 22:4, din Biblia de la București:
Și zise Moav bătrânimei lui Madiam: Acuma va aleage adunarea aceasta pre toți cei împrejureanii noștri, ca când ar aleage vițelul ceale verzi den câmpu”.
Problema, așa cum vom vedea, este verbul „va aleage”.
În Ms. 45, care e mai aproape de ceea ce a ieșit de sub pana lui Milescu, textul zice: „va linge” în loc de „va aleage”.
Textul grec din Ediția Frankfurt (1597) zice:
Νῦν ἐκλείξει ἡ συναγωγὴ αὕτη πάντας τοὺς κύκλῳ ἡμῶν, ὡς ἐκλείξαι ὁ μόσχος τὰ χλωρὰ ἐκ τοῦ πεδίου „Acum va linge adunarea aceasta pe toți cei din jurul nostru, cum ar linge vițelul verdeața (lit. „cele verzi”) de pe câmp”.
Verbul folosit în greacă este ἐκλείχω, „a linge”. În text prima formă este de viitor: ἐκλείξει.
Nu știu de ce bucureștenilor nu le-a plăcut traducerea asta și am „emendat-o”, că a ieșit „va alege” (ἐκλέξει).
Sunt două posibilități: fie cărturarii bucureșteni au făcut o confuzie și au citit ἐκλέξει „va alege” (3 sg. viit. de la ἐκλέγω), fie au avut o ediție care chiar are această lecțiune (ipoteză pe care încă n-am verificat-o).
În orice caz, soluția de traducere din Biblia de la București este un non-sens atât prin raportare la textul ebraic, cât și prin raportare la textul „recept” al Septuagintei.
Vor fi fost cărturarii bucureșteni „pedepsiți” întru grecie, dar le plăcea și lor, ca nouă tuturor, pateul de rață (=rateul).
P.S. Explicația din volumul MDL la Numeri nu mă mulțumește. Nu cred că avem un sens neobișnuit, ci o reconstituire diferită a textului grec (probabil în urma unei confuzii dintre cele două verbe).
29 octombrie 2019 at 8:32 am
Vezi ca e comic „linsul” ala. Normal ca verbul „ἐκλείξαι” se traduce cu „ar alege” si nicidecum cu „ar linge”. Ar fi trebuit sa aiba un „χ” in loc de „ξ” ca sa fie valabil ce spui.
29 octombrie 2019 at 9:48 am
E comic, dar se pupă bine cu „linsul” din ebraică. Normal că nu e lins în sens propriu. E imaginea boului care prinde iarba cu limba și o rupe, când paște. Cine a văzut cum paște o vacă nu va fi surprins de imagine.
În ce univers paralel ați făcut greacă? Poate vă ajută informația din Conybeare să reveniți în universul nostru obișnuit. Conybeare dă ἐκλίξαι, fiindcă forma e iotacizată.
γερουσίᾳ: γερουσία = γέροντες, as in Ex. 3:16.—ἐκλίξει: = ἔκλειξει, future of ἐκλείχω, the stem of which is identical with our word ‘lick.’ Cp. 3 K. 18:38 ἐξέλιξεν, 22:38 ἐξέλιξαν: Judith 7:4 ἐκλίξουσιν: Ep. Jer. 19 ἐκλείχεσθαι.—ἐκλίξαι: this must be aorist optative, as the ox might lick.
F. C. Conybeare and St. George Stock, Grammar of Septuagint Greek: With Selected Readings (Boston: Ginn and Company, 1905), 205.
3 noiembrie 2019 at 3:07 pm
Dragă profesore, Eu sunt de la ţară şi înţeleg foarte bine imaginea, deoarece am fost deseori cu vacile la păscut. Limba vacii are un rol important în hrănirea ei. Vaca apucă iarba cu buzele, dar – nota bene – când are iarbă mai mare o strânge cu limba într-un mănunchi și când face acest act deseori i se vede limba, iar când iarba este mai mică neputând-o apuca bine este ca şi cum ar linge iarba.
M-am uitat în traducerea din maghiara veche unde e tot linge: 4. Monda azért Moáb Midián véneinek: Most elnyalja (linge) e sokaság minden mi környékünket, a miképen elnyalja (linge) az ökör a mezőnek pázsitját. (Bálák pedig, Czippórnak fia Moáb királya vala abban az időben.) Versiunea lui Karoli Gaspar 1590
3 noiembrie 2019 at 6:34 pm
Aş merge pe următoarea variantă: 4Aşa zise Moab (e la singular) bătrânilor Midianului: „Acum va linge (aşa scrie, nu este înghite, nici mănâncă sau paşte, etc..) adunarea aceasta totul în jurul nostru, cum linge (idem) boul verdeața câmpului.“ Şi Balac, fiul lui Țippor, rege al Moabului (e la singular) în timpul acela, (se poate verifica pe biblehub.com secţiunea interlineară https://biblehub.com/interlinear/numbers/22-4.htm