N-am mai postat de mult noutăți pe cele două bloguri personale. Fiindcă astăzi am aflat că platforma YouVersion a făcut niște actualizări în versiunea EDCR, mă grăbesc să trimit și eu vestea „urbi et orbi”.
Atât pe site, cât și în aplicație, veți vedea că de la Deuteronomul se trece la Ecleziastul și Cântarea cântărilor, apoi la Plângeri, Daniel și cei Doisprezece Profeți.
Deși mie mi-a revenit sarcina de a gestiona administrativ proiectul, textul publicat în aplicații este rezultatul unor lecturi numeroase. Atât membrii Comitetului de Revizuire, cât și cei ai Comitetului Pastoral și-au lăsat amprenta asupra formei actuale. Numai Dumnezeu ar putea tranșa în mod riguros contribuția precisă a fiecăruia. Cert este că prin această muncă de echipă textul s-a „echilibrat” de așa manieră, încât este la adăpost de acuzația că el reflectă idiosincraziile unui singur traducător.
Presupun că în câteva zile secțiunea nou introdusă în YouVersion va fi disponibilă și pe eBiblia.
Mai jos o fotografie din sala de ședințe a Tyndale House, unde s-au făcut șlefuirile finale ale unor cărți din EDCR.
P.S. Datorez mulțumiri personalului BFBS pentru sprijinul pe care mi l-a dat în munca de încărcare a textului biblic în Digital Bible Library.
Vaisamar 
14 august 2022 at 7:59 pm
Pe cand sa ne asteptam la versiunea completa?
14 august 2022 at 11:29 pm
Doi ani, probabil.
8 ianuarie 2023 at 5:40 am
Dar de ce „fiica Ierusalimului”, „fiica Sionului”? Personal, formulările astea mă zgârie la ureche. Îmi amintesc de formulări – categoric greșite – de genul „Facultatea de Istoria Artei” (în loc de „Facultatea de Istorie a Artei”) etc. Mai bine sună „fiică a Ierusalimului”, „fiică a Sionului”.
31 ianuarie 2023 at 12:26 pm
Se poate și „fiica Ierusalimului”, fiindcă nu e vorba de un raport semantic de tipul „fiică a lui X”, ci de un raport de identitate „bat Țion” = „Sionul văzut metaforic ca o fiică”. În expresia „rege al Franței” avem un raport de apartenență între două entități separate (Franța care are un rege, nu Franța care este un rege). De altfel, în limbaj colocvial există expresii de tipul „femeia lui Dumnezeu” care și-ar pierde complet sensul dacă ar fi normate cum ziceți dvs. Iau un exemplu din criticul literar Alex Ștefănescu (pe care cu greu îl putem bănui că nu cunoaște toate subtilitățile limbii române): „Eu sunt căsătorit, femeia lui Dumnezeu, și eu judec creștinește, pentru mine nevasta e una pe Pământ. Ca și țara. Pentru mine nevasta și țara sunt tot ce am mai sfânt. De nevastă mă ocup noaptea, de țară mă ocup ziua…”
8 ianuarie 2023 at 5:33 pm
Vă dau și alt exemplu. De pe rugul pe care este ars în mod nedrept, Jacques de Molay, ultimul mare maestru al templierilor, îl blesteamă pe Filip cel Frumos, regele Franței. Cum traducem în română: „Te blestem, regele Franței!” sau „Te blestem, rege al Franței!”? Dvs. cum vă sună mai bine?
8 ianuarie 2023 at 8:09 pm
Asta este o problemă care apare adesea, în cazul traducătorilor, fie că traduc din limbi vechi sau din limbi moderne: cunosc, fără îndoială, limba din care traduc, sensul cuvintelor etc., dar le lipsește, uneori, simțul limbii materne. De-aia avem de-a face cu multe traduceri corecte d.p.d.v. semantic, dar stângace d.p.d.v. stilistic. Un exemplu perfect în privința asta e traducerea catolică a Bibliei. Asta-i situația. 🙂
31 ianuarie 2023 at 12:27 pm
Îmi este cunoscută traducerea de care ziceți. Într-adevăr, formal este corectă, dar stilul este artificial, din cauza neologizării forțate.