Din istoria traducerii Bibliei



INSTITUTUL TEOLOGIC PENTICOSTAL DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE PENTICOSTALĂ

 

PROGRAMUL SIMPOZIONULUI

„(Re)traducerea Sfintei Scripturi: retrospective, proiecte în desfășurare, perspective”

București, 15-16 mai 2019

 

Miercuri 15 mai 2019

08.15               Micul dejun

09.00–09.10    Deschiderea oficială – Cuvânt de salut din partea Rectorului ITPB

Pastor Lect. univ. dr. Ioan Brie

09.10–11.25    Prima sesiune de referate și discuții pe marginea lor

Moderator: Conf. univ. dr. Ciprian Terinte

09.10–10.10    Prof. univ. dr. Lee Roy Martin: Challenges to the Translation of the Old Testament with Special Reference to the Book of Psalms

10.10–11.10    Prof. univ. dr. John Christopher Thomas: The Relationship between New Testament Textual Criticism and Theological Interpretation

11.1011.25    Sesiune de întrebări și răspunsuri

11.2511.40    Pauză de cafea

11.40–12.40    A doua sesiune de referate și discuții pe marginea lor

Moderator: Conf. univ. dr. Emanuel Conțac

11.4012.00    Conf. univ. dr. Ciprian Terinte: A vorbit apostolul Pavel despre o harismă a conducerii? Interpretarea verbului προΐστημι în contextul din Romani 12:8

12.0012.20    Lector univ. dr. Dragoș Ștefănică: Încercări de înnoire a limbajului biblic în mediul evanghelic românesc. Studiu de caz: revizuirile traducerii Cornilescu 1924.

12.2012.35    Sesiune de întrebări și răspunsuri

12.3512.45    Pauză de cafea

12.45–14.00    A treia sesiune de referate și discuții pe marginea lor

Moderator: Prof. univ. dr. habil. Silviu Tatu

12.4513.05    Conf. univ. dr. John Tipei: Importanța filologiei biblice în procesul de traducere și în formarea unei teologii practice corecte

13.0513.25    Conf. univ. dr. Laurențiu Moț: Verbul πληρόω în Apoc. 6:11: un studiu lexicografic

13.2513.40    Lector univ. dr. Ioan Brie: Temă rezervată

13.40–14.00    Sesiune de întrebări și răspunsuri

14.00–15.00    Prânzul

Joi 16 mai 2019

08.15               Micul dejun

09.00–10.30    A patra sesiune de referate și discuții pe marginea lor

Moderator: Lector univ. dr. Dragoș Ștefănică

09.00–09.45    Dr. habil. Lénart de Regt: How the Hebrew says it and how translations can express it: the case of Numbers 22-24

09.4510.10    Prof. univ. dr. habil. Silviu Tatu: Probleme majore în traducerea Psalmilor din Biblia ebraică

10.1010.30    Sesiune de întrebări și răspunsuri

10.3010.40    Pauză de cafea

10.40–12.00    A cincea sesiune de referate și discuții pe marginea lor

Moderator: Conf. univ. dr. Emanuel Conțac

10.4011.00    Lector univ. dr. Florin Lăiu: Reconstituirea textului biblic ebraic, dincolo de autoritatea versiunilor martore

11.0011.20    Conf. univ. dr. Alexandru Mihăilă: Probleme cu privire la canon și text într-o traducere interconfesională a Bibliei

11.2011.40    Prof. univ. dr. Francisca Băltăceanu: Temă rezervată

11.4012.00    Sesiune de întrebări și răspunsuri

12.0012.15    Pauză de cafea

12.15–14.00    A șasea sesiune a conferinței

Moderator: Conf. univ. dr. Ciprian Terinte

12.15–12.35    Conf. univ. dr. Emanuel Conțac: Noi observații privind traducerea termenilor țedaqa și dikaiosynē în tradiția biblică românească

12.35–12.45    Emilia Iorgandopol, Secretar general al Societății Biblice Interconfesionale din România

12.45–13.45    Lansare de carte: Noul Testament EDCR (SBIR) și Biblia după textul ebraic: Exodul și Leviticul (Humanitas). Masă rotundă cu privire la status quaestionis. Participanți: Francisca Băltăceanu, Alexandru Mihăilă, Lénart de Regt, John Tipei, Emanuel Conțac

13.45–14.00    Sesiune de întrebări și răspunsuri

14.00–15.00    Prânzul

Reclame

Update: Meditând „în background” la subiectul acestei postări, mi-am adus aminte de alte pasaje care m-au intrigat profund în trecut: Deuteronom 7:7 („Nu doar pentru că întreceți la număr…”) și Galateni 1:7 („Nu doar că este o altă Evanghelie…”). Pe ambele le-aș fi socotit, la prima vedere, greșeli de traducere. Când însă iei la puricat versiunile biblice mai vechi, descoperi cu surprindere că acel „doar” trebuie să fi fost, pentru Cornilescu, echivalentul lui „doară” (vezi ediția Biblia 1874).

Așadar, în Deut. 7:7 sensul avut în vedere de Cornilescu era: „Nu doară pentru că întreceți la număr…”. Noi, în limbaj modern, am zice „Nu pentru că ați întrece la număr…”.

În toate cele trei pasaje (Deuteronom, Galateni, 2 Corinteni), acel „doar” din versiunea Cornilescu clasică ar trebui eliminat, fiindcă el îl va duce în eroare pe cititorul care nu are informațiile de context.

***

Deși lucrez de mai bine de patru ani cu un text „cornilescian” nou (la EDCR mă refer), recitesc uneori din versiunea Cornilescu „clasică”.

Astăzi, în timp ce parcurgeam 2 Corinteni, mi-a atras atenția versetul din finalul capitolului 1 al acestei epistole:

„Nu doar că am avea stăpânire peste credința voastră, dar vrem să lucrăm și noi împreună la bucuria voastră, căci stați tari în credință.”

Chiar și fără să faci exegeză aprofundată la acest pasaj, versetul sună ciudat. În versiunea curentă, Pavel dă impresia că spune „avem stăpânire peste credința voastră, la care trebuie adăugat faptul că vrem să lucram etc.”. Știind însă că în primul capitol Pavel vrea să lege rănile sufletești ale destinatarilor (nu să toarne sare!), mi-am zis să arunc o privire în NT Cornilescu 1920. Nu-mi venea la socoteală, vezi bine, ca traducătorul să fi făcut o asemenea gafă.

În textul din ediția princeps văd că e tradus bine: „Nu doară că am avea stăpânire peste credința voastră”. Folosirea lui „doară” în prima versiune dă textului o altă coloratură. Între „doar” și „doară” e o diferență capitală. Noi folosim astăzi secvența „nu doar că” pentru a institui o premisă pe care o socotim validă și care e urmată de alte afirmații.

Potrivit acestei înțelegeri, Pavel afirmă că „are stăpânire” peste credința corintenilor. Or, premisa aceasta este greșită. Apostolul spune taman pe dos! Că nu face pe șeful în relația cu membrii bisericii din Corint.

Și acum, întrebarea care mă frământă: Cum s-a ajuns de la „nu doară că” la „nu doar că”?

Să fie aici mâna lui Cornilescu? Sau poate a celor care au tipărit textul? Ediția din 1924 a fost tipărită în Germania. Știm că unele erori s-a strecurat (rânduri tipărite greșit) care au fost corectate în edițiile ulterioare.

În orice caz, pentru ca această eroare să fie corectată, voi propune Societății Biblice Britanice / Societății Biblice Interconfesionale eliminarea lui „doar”, fiindcă termenul, judecat după exigențele moderne, nu are ce căuta acolo.

Sensul corect al textului este următorul:

„Nu că am avea stăpânire peste credința voastră, dar vrem să lucrăm și noi împreună la bucuria voastră, căci stați tari în credință.”


Actualizare: Am primit informația de care aveam nevoie. Chapeau în fața cititorului prompt care m-a scos din aporie.

Am citit anul trecut biografia lui Doru Motz, la sugestia profesorului american Paul Michelson, eminent specialist în Romanian studies.

De curând, mi-a revenit în atenție un proiect al lui Doru Motz: publicarea ediției „Biblia Deschisă”, proiect al Door of Hope International.

Din prefața scrisă de Doru Motz am aflat că poetul Costache Ioanid ar fi scris un material (rămas inedit?) intitulat Propuneri pentru îmbunătățirea traducerii Bibliei – versiunea Cornilescu.

Citind prefața, am rămas cu multe întrebări. Cea mai mare este următoarea: Cum aș putea lua legătura cu Doru Motz, care în prezent locuiește în California (cred).

Dacă vreunul dintre vizitatorii acestui blog îl cunoaște personal, îl rog să-mi lase un mesaj sub formă de comentariu la această postare.

Biblia Deschisă este al doilea proiect major prin care se încearcă revizuirea în profunzime a textului cornilescian. O primă încercare a fost făcută de Iosif Țon, care s-a oprit la Noul Testament.

Mai jos pagina care mi-a stârnit întrebări și nedumeriri.


Cândva, la pensie, după ce voi termina de tradus și de revizuit tot ce trebuie tradus și revizuit în materie de Biblie românească, voi trece, dacă mă mai ține Dumnezeu cu viață, la pus ordine în stufărișul informațional cu privire la Bibliile „britanice”.

M-am ocupat mai prin tinereți de analiza lor, dar nu pot spune că sunt lămurit asupra istoriei lor, așa cum sunt lămurit, de pildă, asupra istoriei Bibliilor Cornilescu.

Astăzi, bunăoară, am fost foarte intrigat să citesc într-un raport BFBS că Biblia de la Iași avea trimiteri biblice.

Informația se bătea cap în cap cu ce știam eu din experiență proprie, fiindcă exemplarul meu este fără referințe.

Scotocind însă pe internet, am găsit un exemplar scanat care are referințe!

Trimiteri la alte texte biblice există și în NT de la Alba Iulia, dar numărul referințelor din ediția ieșeană face din ea prima Bibliei modernă înzestrată cu un aparat de trimiteri paralele.

Acum parcă încep să pricep de ce ediția de la Iași, spre deosebire de cea de la Pesta, a durat mai mult timp. În principiu, ar fi trebuit să fie publicate simultan, dar tipografii maghiari au terminat munca mai repede.

Mai jos două imagini care arată diferența dintre ediții. Am luat pentru exemplificare cap. 15 din Evanghelia după Luca

Mai jos, ediția cu trimiteri infrapaginale.


Fiindcă secțiunea introductivă a EDCR este deja paginată, o pot supune atenției publicului. În prezent sunt așezate în pagină Evangheliile, Fapte și o parte din epistole (Romani – 2 Timotei).

Mai jos găsiți un fragment de text. Fișierul integral, sub formă de PDF, poate fi găsit AICI.

***

Cuvânt către cititor

  1. Revizuirea Bibliei Cornilescu – o datorie veche de aproape un secol

Istoria Bibliei traduse de Dumitru Cornilescu (1891–1975) se împletește strâns cu istoria din ultimul secol a bisericilor neoprotestante românești. Publicată în 1921 și revizuită în perioada 1923–1924, la cererea și sub îndrumarea directă a Societății Biblice Britanice (SBB), versiunea Cornilescu s-a impus relativ repede în conștiința cititorilor români, fiind folosită, în perioada comunistă, inclusiv de protestanții istorici ori de catolici și ortodocși.

Deși în general SBB nu a adoptat versiuni realizate de un singur traducător, pentru spațiul românesc a făcut o excepție datorită primirii entuziaste de care a avut parte versiunea lui Dumitru Cornilescu în primii ani de la tipărirea și difuzarea ei. Tot în această perioadă, conducerea executivă a SBB a avut în intenție o revizuire atentă a textului. Acest proces ar fi urmat să se realizeze prin compararea minuțioasă a textului românesc cu originalele ebraic și aramaic (pentru VT), respectiv grec (pentru NT). Din cauza bolii care l-a afectat o vreme, Dumitru Cornilescu, stabilit între timp în Elveția, nu a mai reușit să înceapă laborioasa activitate planificată de SBB, astfel că ideea a căzut în uitare. Problema revizuirii a revenit în actualitate după evenimentele prilejuite de a 90-a aniversare a Bibliei Cornilescu, în 2014.

În primăvara anului 2015, Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) a făcut demersurile necesare constituirii unui Comitet de Revizuire, alcătuit din specialiști desemnați de confesiunile neoprotestante din România (Biserica Adventistă, Biserica Baptistă, Biserica Penticostală). În echipa de revizori au fost desemnați următorii cercetători: Emanuel Conțac, Laurențiu Ionescu, Florin Lăiu, Laurențiu Moț, Gelu Păcurar, Dragoș Ștefănică, Silviu Tatu, Ciprian Terinte, Cristinel Sava (revizor literar).

În aceeași perioadă s-a cristalizat și Comitetul Pastoral al revizuirii, alcătuit din patru pastori aparținând principalelor confesiuni neoprotestante: Ioan Brie (Biserica Penticostală), Corneliu Boingeanu (Biserica Baptistă), Ieremia Rusu (Biserica Creștină după Evanghelie), Iacob Pop (Biserica Adventistă).

În vederea unei verificări și diortosiri atente, fiecărei cărți din Scriptură i-au fost alocați doi revizori care să parcurgă succesiv textul: sarcina celui dintâi a fost de a se asigura că traducerea se aliniază fidel la original; rolul celui de al doilea revizor a fost de a verifica munca făcută de colegul său. Eventualele divergențe survenite în urma acestei prime etape au fost aduse pe masa Comitetului de Revizuire, soluțiile fiind adoptate prin consens, în urma unor discuții ample, sau, în mod excepțional, prin supunere la vot. Îmbunătățiri de ordin stilistic au fost introduse de revizorul literar, care s-a asigurat că textul corespunde așteptărilor cititorului educat. După această etapă, textul a fost trimis spre lectură Comitetului Pastoral, ale cărui sugestii au fost analizate în ședințe de lucru separate.

  1. Principii generale privind proiectul de revizuire

Fiindcă demersul actual este unic în istoria traducerii Bibliei în limba română, îi oferim mai jos cititorului explicațiile necesare cu privire la cadrul de lucru general.

2.1. Sigla noii ediții este EDCR (Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită)

2.2. Revizuire vs. traducere

Lucrarea membrilor Comitetului constituie o revizuire, nu o traducere nouă. Textul de bază folosit de revizori este cel publicat în 1924, retipărit succesiv cu modificări minore în perioada 1925–1928 și actualizat ortografic de SBIR în perioada 2012–2015. Numai în cazul în care s-a considerat că textul cornilescian nu corespunde criteriilor stabilite în metodologia-cadru (a se vedea secțiunea 3, mai jos), el a fost revizuit mai substanțial, inclusiv la nivelul topicii. În tot acest proces, revizorii au căutat să păstreze cât mai mult posibil din formulările lui Dumitru Cornilescu.


Despre NT 1648 am scris în numeroase rânduri. Din când în când mă întorc la acest text care continuă să mă intrige, fiindcă folosește în mod evident formulări diferite de ceea ce ne-am aștepta să găsim dacă traducătorii ar fi lucrat direct cu textul grec.

Evident, editorul volumului publicat la Alba Iulia pomenește frecvent „izvodul grecesc”, invocă textul slavonesc și nu-l uită pe Ieronim (menționare neobișnuită, având în vedere contextul răsăritean). Nu suflă, în schimb, niciun cuvințel despre textul lui Beza.

Or, dacă ne apucăm să comparăm sistematic NT 1648 și versiunea latinească a lui Beza, putem descoperi multe asemănări izbitoare.

Mai jos găsiți câteva din Galateni 1, capitolul în care Pavel își face o mică prezentare autobiografică și descrie relația sa cu apostolii de la Ierusalim.

***

13. Că auzit-ați cum m-am purtat oarecând între jidovime, că foarte-am supărat beseareca lui Dumnezău și o am risipit pre ia.

14. Și creșteam întru jidovime mai mult de vârstnicii miei în ruda mea, mai cu mare râvne fiind cătră rânduialele carele am luat de la părinții miei.

Textul grec zice: τῶν πατρικῶν μου παραδόσεων „tradițiile strămoșești”.

Beza a preferat o variantă mai explicativă, pe care o regăsim trasă la indigo și în NT 1648 (cu deosebirea că în loc de mai mult ca perfect traducătorii transilvăneni au folosit perfectul simplu: traditionum quas à patribus meis acceperam.

15. Iară când plăcu lui Dumnezău, cel ce mă alease den pântecele maicii meale, și mă chemă den mila Lui,

16. Să arate pre Fiiul Lui pentru mine, ca să propovăduiesc pre El între păgâni, derept aceaia, nu m-am sfătuit cu trupul și cu sângele.

17. Nece m-am înturnat în Ierosalim cătră apostolii ceia ce era mainte de mine, ce mă duș în Araviia și iară mă întorș în Damasc.

Textul grec zice: οὐδὲ ἀνῆλθον εἰς Ἱεροσόλυμα, „nici nu m-am suit la Ierusalim”.

Cititorii obișnuiți cu idiomul biblic știu că adesea deplasarea în cetatea sfântă e descrisă în termeni de „urcare”. Și aici avem un verb care indică ascensiunea.

În mod straniu, Beza a preferat să dea o altă echivalare: neque redii Hierosolymam, nici nu m-am întors la Ierusalim sau, cum zice NT 1648: „Nece m-am înturnat în Ierosalim”.

18. După aceaia, după trei ani, înturnaiu în Ierosalim (Beza: redii Hierosolymam) să văz pre Pătru și rămaș la el cincisprăzeace zile.


Mi-a ajuns recent în atenție înregistrarea unui interviu pe care Cornilescu l-a dat în 1974, cu un an înainte de a muri.

De fapt, nu e vorba de un interviu în sensul clasic (întrebări pregătite dinainte), ci de o discuție înregistrată de Lidia Truța, soția pastorului Ionel Truța, care a slujit în Biserica Speranța din Arad.

Încă nu am reușit să ascult integral interviul, dar unele informații din această înregistrare sunt noi și ne ajută să înțelegem mai bine contextul în care a plecat Cornilescu din țară.

Conversația a fost înregistrată în Elveția, în casa lui Cornilescu, în jurul unei mese la care participau Ana Cornilescu (soția traducătorului), Iancu Moscovici (Hamburg), Lidia și Ionel Truța, Petru Truța (SUA) și Ieremia Hodoroabă (Franța) plus încă o persoană (rămasă neidentificată).

Fiindcă înregistrarea este „tăiată” (operatorul casetofonului pornit sau oprit banda după cum i s-a părut că este important), informațiile nu sunt tot timpul clare.

Din primele cinci minute însă rezultă că Dumitru Cornilescu discută despre criticile pe care le-au primit el și preotul Tudor Popescu, la începutul anilor 20.

Fac precizarea că româna vorbită de Cornilescu era marcată de unele calcuri întâlnite în „idiolectul” unei persoane care nu-și mai vorbește curent limba maternă. Vorbitorul scapă uneori cuvinte nemțești.

Fiindcă interviul este greu de urmărit pentru cineva care nu cunoaște informațiile de context, redau mai jos transcrierea cu adaosurile care explicitează firul narativ al intervievatului.

În prima parte, Cornilescu evocă o conversație pe care a avut-o cu patriarhul, în încercarea de a găsi o ieșire din impasul apărut la Biserica Sf. Ștefan. Scandalul de la Cuibul-cu-Barză izbucnise în presă și acum patriarhul căuta să stingă focul, propunându-i lui Cornilescu să plece temporar din țară, până la domolirea controversei.

Cornilescu, mult mai lucid, era conștient că problema nu se va rezolva doar cu plecarea lui temporară și că adversarii săi vor continua să-l critice, invocând Biblia și materialele deja traduse. Chiar dacă patriarhul ar fi putut invoca dispariția lui din România, efectele activității sale ar fi fost încă vizibile.

În orice caz, este cu totul remarcabil faptul că, potrivit mărturiei date de Cornilescu, patriarhul nu și-a dorit ca traducătorul să se retragă din monahism ori să plece din BOR.

Mai jos transcrierea primelor cinci minute, cu intervențiile mele.

[Vocea lui Cornilescu]: Atunci el [Miron Cristea] mi-a spus următoarele… [Caseta se oprește].

[Cornilescu, redând conversația cu Miron Cristea:] Ah, nu mai merge. Până acum ați putut să ne sprijiniți, să ne apărați, dar acuma nu mai merge. Ce puteți să mai spuneți? Ce pot să vă dau eu acuma ca argument? Ceea ce ăia [T. Păcescu & Co] spun e adevărat. Nu pot să vă spun că nu e adevărat. Ce aveți să mai spuneți? Nu puteți să mai spuneți nimic.

Atunci el [Miron Cristea] mi-a spus următoarele: Să spun ceva personal. Ei [criticii] spun: „Da, Cornilescu este acolo. Dar tocmai fiindcă el este acolo e primejdia. Cu Popescu… Popescu este un om bun… Cu Popescu putem noi să vorbim și noi îl vom atrage de partea noastră. Dar Cornilescu… el este «dracul cel mare». Și acuma, iată ce propun eu. Cornilescu verschwinde aus dem Land [să dispară din țară].

[Voce bărbătească: „Dispare din țară…”]

[Cornilescu:] Dispare… Dispare din țară șase luni. Și eu [Miron Cristea] voi spune atunci: „Cornilescu nu mai este acolo. Cornilescu nu mai e în țară. E numai Popescu… Popescu nu e primejdios.”

Și eu i-am spus [lui Miron Cristea]: Da, puteți foarte bine să spuneți ce ați spus: „Cornilescu nu mai e acolo.” Dar nu puteți să dovediți asta. Cornilescu nu mai e acolo, dar traducerea lui e acolo. Toate tractatele sunt acolo și se răspândesc mai departe. Asta nu pot să iau din țară. Ich hatte… Aveam o foaie de evanghelizare [Adevărul creștin]. Și i-am spus: Asta nu pot s-o opresc. Trebuie să meargă mai departe. Și acuma veți spune: „Cornilescu nu e acolo”. Și Cornilescu totuși e acolo. Ah, dar eu vă propun o altă… [soluție] mai bună. Eu îmi dau demisia din monahism și din Biserică.

[Miron Cristea]: „Nu! Asta nu vreau! Nu trebuie…, pentru că voi ați început în Biserică și trebuie să lucrați în Biserică mai departe. Mișcarea voastră e bună…” și așa mai departe.

[Voce bărbătească]: Miron Cristea?

[Cornilescu]: Da, Miron Cristea. Asta era lumea politică… Și eu i-am spus atunci: Nu puteți să faceți asta. Eu voi pleca… Voi pleca. Voi pleca pentru șase luni, cum ați spus, dar veți vedea că nu merge bine. [Miron Cristea:] „Probieren,” a spus. [Cornilescu:] „Na gut, încerc.” Și așa am plecat. Am plecat în Germania. La Bad Blankenburg. Trei și jumătate pe zi… [probabil referire la costul de cazare]. Când am ajuns acolo, era o conferință acolo ca la Keswick, in England.

Pagina următoare »