Recomandări



NT EDCR a fost retipărit de curând.

Dacă nu ați ajuns încă în posesia unui exemplar, puteți obține unul de la Societatea Biblică Interconfesională.

Datele de contact le găsiți aici.

Calea Călărașilor, nr. 173, Bl. 42, sc. 2, Ap. 35,

sector 3, București, cod 030615

Telefon: 021.320.84.79

Email: sbiromania@gmail.com

Reclame

Încep săptămâna cu două anunțuri „publicistic-editoriale”:

  1. Va ieși de la tipar (probabil vineri) Noul Testament EDCR, și vom putea în sfârșit să vedem „în carne și oase” obiectul eforturilor susținute făcute vreme de patru ani de echipa EDCR.
  2. Va fi disponibilă în curând, într-un volum foarte dolofan (480 de pagini), publicat de Humanitas, traducerea comentată a cărților Exodul și Levitic.

Fiindcă despre EDCR am tot scris pe blog, prezint aici câteva informații în legătură cu proiectul veterotestamentar.

Munca mea la „Biblia după textul ebraic” a început prin octombrie-decembrie 2014, când am făcut prima versiune a capitolelor din Exodul care mi-au fost alocate. În paralel a avut loc traducerea și comentarea celorlalte secțiuni, de către alți colegi traducători.

Lecturi succesive ale manuscrisului au fost făcute de toți membrii echipei. Notele și comentariile au crescut organic, odată cu întâlnirile bilunare întâlnire găzduită de Colegiul Noua Europă.

Verificarea amănunțită a textului a fost făcută, cu minuție și competență, într-un spirit profund kenotic, de dle Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, coordonatoarele proiectului.

Mai jos informațiile de pe site-ul editurii. AICI.

Pentru o mostră de traducere, vezi AICI.

Exodmostra

***

Ediție îngrijită de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu
Traducere, studii introductive și note de Maria Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu, Melania Bădic, Emanuel Conțac, Octavian Florescu, Victor-Lucian Georgescu, Cristinel Iatan, Alexandru Mihăilă, Delia Mihăilă, Ovidiu Pietrăreanu, Tarciziu-Hristofor Șerban, Silviu Tatu, Cătălin Vatamanu

„Textul Bibliei confirmă, prin structura și istoria lui, teologia Treimii. Căci el are trei autori: Dumnezeu (inspiratorul lui suprem, izvorul Revelației), autorii textului consemnat în scris (primitorii și transmițătorii Revelației) și traducătorii textului originar. Cu volumul de față, ne aflăm în prezența traducătorilor, exponenți ai «vorbirii în limbi», mediatori ai Duhului, păstori ai cuvintelor aflate în căutarea Cuvântului. Ei merită toată admirația noastră. Pentru că reușesc să pună erudiția cea mai temeinică în serviciul cordialității, al nevoii de a înțelege ceea ce e dincolo de înțelegerea obișnuită.“ – Andrei Pleșu

Exodul este a doua carte din Tora; împreună cu următoarele trei formează o unitate tematică privind eliberarea poporului israelit din robie și mersul lui îndelungat prin pustiu, până la Țara Făgăduinței, având în centru Legământul încheiat de Dumnezeu cu el. Este considerat cartea esențială a Vechiului Testament, pentru că tot ceea ce urmează își află aici momentul fondator, referința exemplară. Deși sistemul complex de jertfe din Levitic nu mai este de actualitate, citirea Leviticului rămâne importantă pentru creștin fiindcă îl ajută să înțeleagă atât lumea religioasă în care a trăit Isus, cât și conceptele de care s-a folosit El pentru a-și formula mesajul. În plus, dincolo de prescripțiile complicate și adesea caduce, cartea Leviticului vehiculează și adevăruri veșnice, care țin de relația omului cu Dumnezeu.

Ținând seama că este vorba de un text care provine dintr-un trecut îndepărtat, că există o tradiție îndelungată a traducerii Bibliei în limba română, că textul rămâne contemporan cu toate generațiile, s-a urmărit echivalarea lui într-o limbă actuală, firească, evitând atât arhaismele devenite aproape de neînțeles, cât și neologismele stridente și lipsite de conotații poetice. Am dorit astfel să ne apropiem, pe cât posibil, de frumusețea originalului: pentru omul credincios ea este „semnătura“ Duhului lui Dumnezeu.

  • • •

Volumul de față, Exodul. Leviticul. este al doilea (primul fiind Geneza) dintr-o serie care va cuprinde traducerile celor treizeci și nouă de cărți ale Bibliei ebraice însoțite de studii introductive, note și comentarii.

Acest proiect a fost realizat în cadrul Colegiului Noua Europă.

Ilustrația copertei: pagină din Biblia Cervera, manuscris cu anluminuri de Joseph Assarfati, Spania, 1299, păstrat la Biblioteca Națională a Portugaliei.


Mai am un pic și termin de citit Demonii lui Dostoievski. E probabil cel mai sofisticat, cel mai greu, cel mai politic și cel mai întunecat dintre romanele scrise de clasicul rus.

Pe scurt, așa cum îl înțeleg eu, romanul explorează consecințele autodistructive (în esență, demonice) ale curentelor filozofice și politice (în general, de inspirație iluminist-ateistă) care bântuiau în Rusia în a doua jumătate a sec. XIX.

Autorul expune cu migală cauzele care au dus la apariția unor posedați (ideologic vorbind) ca Piotr Verhovenski, a cărei persona e interpretată magistral de Anton Shagin în clipul de mai jos. Vizionând pe youtube câteva clipuri din ecranizarea făcută de ruși în 2014, a început să-mi pară rău că cei patru ani de rusă pe care i-am făcut în ciclul gimnazial s-au dus pe apa sâmbetei.

De urmărit în secvența video atât venerația religioasă (fatalmente, idolatră) a lui Verhovenski față de Stavroghin, cât și aura antichristică pe care o capătă acesta din urmă, în viziunea „închinătorului” său.

Undeva în roman, unul dintre personajele „revoluționare” spune că 100 de milioane de oameni dacă ar muri, n-ar fi prea mult pentru a institui ordinea nouă dorită de adepții „cauzei”. Fiindcă recent am cumpărat Cartea neagră a comunismului, mi-au trecut fiori pe șira spinării la gândul că ipoteticul măcel dintr-un roman scris în sec. XIX a devenit realitate în secolul următor.


Anul trecut, printre ore predate, capitole revizuite și lucrări de licență coordonate, am parcurs o lucrare masivă despre secțiunea 1 Corinteni 12-14. E vorba de o teză de doctorat susținută de Soeng Yu Li la Katholieke Universiteit Leuven, sub îndrumarea profesorului Reimund Bieringer.

Mi-a luat multișor până când am reușit să-mi adun gândurile ca să scriu recenzia la acest volum. În final, textul a apărut recent pe RBECS (AICI).

Postez mai jos câteva fragmente de început. Textul integral îl găsiți pe site-ul semnalat mai sus.

The 84 verses that comprise the largest thematic subsection of 1 Corinthians have generated countless monographs and other studies. The latest substantial contribution to this corpus is a book by Soeng Yu Li, written in the form of a doctoral dissertation. It was defended in 2016 at the Katholieke Universiteit Leuven, under the supervision of professor Reimund Bieringer.

In order to make the complex structure of his weighty volume clear, Soeng Yu Li has divided it into four parts. The first focuses on the verbal noun χάρισμα, and the second at length on the term πνευματικῶν; the third, which is also the longest, consists of successive readings of Chapters 12–14 from a “meronymic point of view” (explained below). In the fourth and final part, the author focuses on prophecy—which he describes as “the paradigm of τὰ χαρίσματα τὰ μείζονα”—in the whole of 1 Cor. 12–14.

One must begin by saying that a careful reader of 1 Corinthians is likely to find nothing unexpected in the conclusions reached by this substantial study. Even an unscholarly perusal of 1 Cor. 12–14 will not fail to note that Paul’s general intention in those verses is to bring order to the meetings of the Corinthian Christians and to divert their passion for ecstatic speaking in tongues towards things beneficial for the whole community. Soeng Yu Li, however, approaches this understanding by a long and indirect route. He takes a fresh look at many of the fine points on which scholars have disagreed and admirably attempts to categorize more precisely than has previously been done the relation between χαρίσματα and πνευματικά, the two hinges on which those three chapters turn.

Having demonstrated that χάρισμα is not a specifically religious term in non-Christian Greek literature, Soeng Yu Li looks at its 17 occurrences in the New Testament and concludes that, according to Paul’s understanding, it can be either a personal or a communal gift. When received as a personal gift, a χάρισμα can be used, he says, “for the personal benefit of the believer.” By contrast, as a communal gift, it becomes an “Aufgabeand therefore has to be used for the benefit of the whole community (p. 101).


În timp ce aștept să vină de la tehnoredactor varianta finală paginată a Noului Testament EDCR, anunț apariția a două cărți importante pentru cei interesați de domeniul studiilor biblice.

Prima lucrare este Nașterea Noului Testament, de Arthur Patzia. Volumul este fundamental pentru cei care doresc să afle informațiile de bază privitoare la procesul care a dus la scrierea, transmiterea și canonizarea documentelor care formează Noul Testament. Pentru a vedea cuprinsul ediției în limba engleză, vedeți AICI (ediția de pe Amazon).

Precizez că lucrarea va fi disponibilă în curând în librăriile creștine. Puteți cere informații despre titlu la adresa de email edituraroua [at] gmail.com. Puneți „coada de maimuță” în loc de [at]. Am pus adresa în forma aceea pentru a împiedica roboții să culeagă adresa automat de pe web.

A doua carte este un reper pentru studenții care vor să învețe limba engleză teologică. Precum se știe, editurile teologice din lumea anglo-saxonă produc o cantitate importantă de literatură teologică. Mai ales pentru publicul evanghelic românesc, engleza e foarte necesară.


De curând cele două comitete care supervizează publicarea EDCR (Comitetul de traducere și Comitetul pastoral) au validat viitorul model de așezare în pagină a textului Bibliei Cornilescu.

„Viitorul model” e un fel de a spune, căci „viitorul” e de fapt „fostul”. Doar nu în zadar spune Ecleziastul că „ce a fost va mai fi”…

Ca o splendidă ironie divină, Biblia EDCR urmează modelul primei ediții Cornilescu (al cărei text este dispus pe o coloană), tipărite la București, în 1921.

Mai jos o mostră de text biblic din Evanghelia după Matei (EDCR) și o mostră de text din Psalmi (cu precizarea că aceștia nu au trecut încă pe la revizorul literar ori pe la Comitetul Pastoral).***

Dacă săptămâna viitoare reușim să organizăm ultima întâlnire a comitetelor, pentru verificarea unor chestiuni din epistole, textul poate să intre la tehnoredactare.

Între timp, referințele marginale au fost comprimate un pic, dar coafarea lor va fi o activitate migăloasă, fiindcă uneori titlul cărții este pe un rând, iar trimiterea propriu-zisă (capitol și verset) se află pe altă pagină.

Mai jos, două imagini cu vechiul Cornilescu.

***


Jesaja_(Michelangelo) (mai mult…)

Pagina următoare »