Fapte



Astăzi a fost o zi importantă, fiindcă marcăm în mod oficial încheierea revizuirii textului Noului Testament (EDCR). Ultimele două cărți, Faptele Apostolilor și Apocalipsa, au fost discutate la Comitetul Pastoral și au primit validarea.

Urmează acum să pregătim textul pentru tehnoredactare, adică să verificăm câteva amănunte tehnice (specifice programului care a fost folosit în procesul revizuirii).

Presupun că tehnoredactarea se va face în cursul lunii noiembrie. Dacă vom reuși să ne mișcăm bine, tipărirea s-ar putea face în decembrie. Dacă bibilirea textului tehnoredactat va fi mai îndelungată, vom împinge procesul de publicare până în ianuarie. Oricum, partea bună este că anul 2019 va fi anul apariției unei versiuni a NT care a fost verificată minuțios de către o echipă de specialiști.

Energiile consumate în cei trei ani și jumătate de când a început proiectul EDCR au fost uriașe. Este o minune și un semn al harului lui Dumnezeu că am ajuns în această etapă.

Ne dorim să avem parte de acest har și în etapa următoare, care presupune încheierea revizuirii Vechiului Testament.

Mai jos o mostră de text din Fapte 2.

Cuvântarea lui Petru

14 Atunci, Petru s-a ridicat împreună cu cei unsprezece, și-a înălțat glasul și le-a zis: „Bărbați iudei și voi toți care locuiți în Ierusalim, să știți lucrul acesta și să luați aminte la cuvintele mele! 15 Oamenii aceștia nu sunt beți, cum credeți voi, căci este abia ceasul al treilea din zi. 16 Ci aceasta este ce a fost spus prin profetul Ioel:

17 Așa va fi în zilele de pe urmă, zice Dumnezeu:

voi turna din Duhul Meu peste orice făptură;

fiii voștri și fiicele voastre vor profeți,

tinerii voștri vor avea vedenii

și bătrânii voștri vor visa vise!

18 Da, chiar și peste robii Mei și peste roabele Mele

voi turna din Duhul Meu în zilele acelea și vor profeți.

19 Voi face minuni sus, în cer,

și semne jos, pe pământ:

sânge, foc și nor de fum;

20 soarele se va preschimba în întuneric

și luna, în sânge,

înainte să vină ziua Domnului cea mare și strălucită.

21 Atunci, oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.a

22 Bărbați israeliți, ascultați cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin faptele puternice, minunile și semnele pe care le-a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine știți, 23 pe Acesta, predat potrivit planului și preștiinței lui Dumnezeu, voi L-ați răstignit și L-ați omorât prin mâna celor nelegiuiți; 24 pe El Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-L de chinurile morții, pentru că nu era cu putință să fie ținut de ea. 25 Căci David zice despre El:

Eu Îl aveam totdeauna pe Domnul înaintea ochilor mei,

căci El este la dreapta mea, ca să nu mă clatin.

26 De aceea, mi s-a bucurat inima și mi s-a veselit limba;

chiar și trupul meu va sălășlui în nădejde,b

27 căci nu vei lăsa sufletul meu în Hades

și nu vei îngădui ca sfântul Tău să vadă putrezirea.

28 Mi-ai făcut cunoscute căile vieții

și mă vei umple de bucurie înaintea feței Tale.c

29 Fraților, despre patriarhul David să-mi fie îngăduit a spune cu îndrăzneală că a murit și a fost îngropat, iar mormântul lui este în mijlocul nostru până în ziua de azi. 30 Profet fiind, el a știut că Dumnezeu S-a jurat să așeze pe tronul lui pe unul dintre urmașii lui; 31 despre învierea lui Hristos a profețit și a vorbit el, când a zis că sufletul lui nu va fi lăsat în Hades, iar trupul lui nu va vedea putrezirea.

 a2:21 Ioel 2:28-32.

 b2:26 Textul ebraic care stă la baza versiunii grecești citate de Luca spune: „trupul meu va locui în siguranță”. În versiunea sa greacă, textul este iluminat de un concept nou — speranța în înviere — la care se face aluzie în versetul următor: „nu vei îngădui ca sfântul Tău să vadă putrezirea”.

 c2:28 Ps. 16:8-11.

Reclame

Ieri, la simpozionul MLD, într-una dintre pauze discutam cu biblistul A.M., care e implicat într-un proiect de traducere a NT. Am plecat de la subiectul „Noul Testament de la Bălgrad” și am ajuns la termenul spermologos, folosit de filozofii epicurieni și stoici pentru a face referire la apostolul Pavel, în contextul predicării acestuia în Atena (Fapte 17:18).

Pe tema grecescului spermologos am putea face o discuție savantă, dacă am studia cu atenție toate textele grecești clasice sau post-clasice în care este atestat. Simplificând chestiunea, spun aici că acest termen e folosit uneori cu sens denotativ (neutru) pentru a face referire la acele specii de păsări care adună semințe. De pildă, o anumită specie de stăncuță, a ajuns să fie numită în limbaj științific corvus monedula spermologus. Desigur, numele subliniază obiceiul acestei păsări.

Uneori însă termenul e folosit cu sens peiorativ, ca epitet pentru omul care adună informații de ici și colo și care, prin urmare, nu are cunoștințe solide sau sistematice. Evident, folosirea peiorativă a lui spermologos poate fi și ea nuanțată.

În tot cazul, termenul le pune probleme traducătorilor, fapt care se vede mai ales din gama de soluții propuse:

1. ciocodniță ‒ NT 1648.

A.M. îmi spunea ieri că acesta ar fi numele unei păsări, dar deocamdată, fără a fi verificat atestările acestui termen în limba română, am dubii cu privire la ideea că în sec. 16 ardelenii foloseau acest cuvânt pentru a denumi o pasăre. În orice caz, îmi pare limpede că e vorba de un sens peiorativ. E ca și când am spune în română despre cutare că este o „gaiță” sau un „papagal”.

De remarcat că în ediția Beza 1580, în Vulgata citim seminator verborum („sămănător de cuvinte”), iar în traducerea făcută de Beza găsim nugator („palavragiu”, „gură spartă”).

nugator

2. sămănătoriu de cuvinte ‒ Biblia de la București (1688), Biblia de la Blaj (1795), Biblia 1914, Biblia Anania.

Traducătorii bucureșteni au tradus au pied de la lettre, preferând sensul denotativ, foarte similar celui din Vuglata (seminator verborum).

3. bârfitor ‒ Biblia de la Iași (1874).

Soluție nefericită, în opinia mea, dar justificată parțial de utilizarea lui spermologos în anumite texte grecești. Nu-mi cereți acum dovada lingvistică. Va apărea în dosarul „de problemă”, dacă voi avea cândva elanul necesar pentru a începe un șantier lingvistic în această chestiune.

4. vorbăreț ‒ Nitzulescu (1897), NT catolic 2002

5. palavragiu ‒ Cornilescu 1921, 1924, NTR 2007

6. semănător de vorbe ‒ Galaction 1938

Gala Galaction se mărginește să modifice ușor soluția din Bibl. 1688: „vorbe” în loc de „cuvinte”.

7. guraliv ‒ Fidela 2009

În spatele acestui termen stă probabil englezescul babbler din KJV.

P.S. Fiindcă mi se pare evident că folosirea lui spermologos de către filozofii atenieni este peiorativă, mă întreb dacă n-am putea folosi, în traducere, românescul răspândac.


Citind zilele astea din Fapte 9, am avut senzaţia că textul grec „nu potriveşte” (vorba unui cunoscut) cu textul cornilescian din mentalul meu.

καὶ εἶδαν αὐτὸν πάντες οἱ κατοικοῦντες Λύδδα καὶ τὸν Σαρῶνα, οἵτινες ἐπέστρεψαν ἐπὶ τὸν κύριον.

Dacă acuzativul e ton Sarona, atunci însemnă că numele cetăţii, la nominativ, este Saron, nu-i aşa? Dar Saron la nominativ mă duce cu gândul la Saronul din Isaia şi din Cântarea Cântărilor.

Ţara jeleşte şi este întristată; Libanul este plin de ruşine, tânjeşte; Saronul este ca o pustie; Basanul şi Carmelul îşi scutură frunza. (Is 33:9)

[pustia] se va acoperi cu flori, şi va sări de bucurie, cu cântece de veselie şi strigăte de biruinţă, căci i se va da slava Libanului, strălucirea Carmelului şi a Saronului. Vor vedea slava Domnului, măreţia Dumnezeului nostru. (Is. 35:2)

Saronul va sluji ca loc de păşune oilor, şi valea Acor va sluji de culcuş boilor, pentru poporul Meu care Mă va căuta. (Is. 65:10)

Eu sînt un trandafir din Saron, un crin din văi. (Cânt. 2:1)

Dar dacă Saronul biblic este o câmpie, atunci mai este Sarona din Fapte o cetate?

Evident, nu.

Iată, am trăit 30 de ani fără să fac această legătură. N-am ştiut că Sarona este de fapt Saron şi că nu e o cetate, ci o câmpie.

Iată cum ne privează de informaţii interesante traducerile inexacte. 🙂

Lucrările de referinţă spun că Saronul este o câmpie de coastă, joasă, care se întinde de la Muntele Carmel înspre sud. Este bine udată graţie unor văioage care merg paralel cu ţărmul şi care captează apa scursă de pe dealurile Samariei. Combinaţia de dealuri nisipoase şi zone joase mlăştinoase a produs o vegetaţie abundentă şi numeroase flori sălbatice (între care şi celebrul „trandafir” de Saron, care desigur era altceva decât trandafirul din petalele căruia unele gospodine mioritice prepară o dulceaţă exotică).

Acestea fiind scrise, să mai notez ceva: am rămas cu un mister: de unde a luat Cornilescu forma feminină „Sarona”?

Dacă doriţi să mă ajutaţi să risipesc misterul, puteţi verifica situaţia în alte versiuni din tradiţia biblică românească.

P.S.-ul lui Ghiţă Contra 🙂

(„Păi cum, frate? Mai există şi alte versiuni româneşti decât Cornilescu?”)


Atunci când traducătorii nu sunt atenţi, pot obscuriza unele „fineţuri” din textul original care, cu puţin efort, ar putea fi păstrate şi în traducere.

(Nota bene, există „fineţuri” care nu se păstrează în traducere, oricât de ingenios, atent şi binevoitor ar fi traducătorul).

De pildă, în Fapte 23 Pavel este interogat de Sinedriu. La auzul declaraţiei sale („Am vieţuit cu toată curăţia cugetului meu înaintea lui Dumnezeu, pînă în ziua aceasta”), marele preot Anania porunceşte celor aflaţi lângă Pavel să-l lovească peste gură. Prin asta, Marele Preot îl face implicit pe Pavel mincinos.

În traducerea Cornilescu Pavel răspunde: „Te va bate Dumnezeu, perete văruit! Tu şezi să mă judeci după Lege, şi porunceşti să mă lovească, împotriva Legii!”

Am citit mult timp acest episod fără să înţeleg exact de ce Pavel devine aşa de virulent cu ierarhul iudeu. Până când am citit textul în greacă şi s-a făcut lumină.

În greacă, acelaşi verb care descrie acţiunea cerută de marele preot este folosit şi de Pavel. Prin urmare, legătura este clară. Pavel sancţionează vehement abuzul ierarhului, punându-i în vedere că „precum faci, aşa ţi se va face”.

Mai jos e o traducere literală, menită să pună în evidenţă aspectul ocultat de traducere.

ὁ δὲ ἀρχιερεὺς Ἁνανίας ἐπέταξεν τοῖς παρεστῶσιν αὐτῷ τύπτειν (typtein) αὐτοῦ τὸ στόμα.

Însă marele preot Anania a poruncit celor care şedeau alături să-l bată peste gură.

τότε ὁ Παῦλος πρὸς αὐτὸν εἶπεν· τύπτειν (typtein) σε μέλλει ὁ θεός, τοῖχε κεκονιαμένε·

Atunci Pavel către el a zis: Te va bate pe tine Dumnezeu, perete văruit (=ipocritule!)

καὶ σὺ κάθῃ κρίνων με κατὰ τὸν νόμον καὶ παρανομῶν κελεύεις με τύπτεσθαι;

Tu pe de o parte şezi să mă judeci după lege şi, împotriva Legii, porunceşti să fiu bătut?

Un echivalent mai plastic ar putea fi:

Marele preot… să-l plesnească peste gură

Pavel i-a spus: Pesni-te-va pe tine…


Astăzi (lucrând la comentariu) am descoperit o mică eroare în Cornilescu 1924, introdusă probabil în procesul pregătirii ei pentru tipar.

În Nestle-Aland 27, versetul spune după cum urmează:

καὶ διὰ τὸ ὁμότεχνον εἶναι ἔμενεν παρ᾽ αὐτοῖς, καὶ ἠργάζετο· ἦσαν γὰρ σκηνοποιοὶ τῇ τέχνῃ.

În Cornil. 1921, versetul a fost tradus astfel:

Şi, fiindcă avea acelaş meşteşug, a rămas la ei şi lucra: meseria lor era facerea corturilor.

Până aici, totul e în regulă.

Problema este că în Cornil. 1924 verbul lucra a devenit lucrau, deşi grecescul ἠργάζετο este la singular. Nu cred că aici Cornilescu a revizuit textul. Nu ar fi avut de ce să schimbe singularul cu pluralul.

Prin urmare, lecţiunea corectă este „lucra”. În acest verset avem clar menţionat că Pavel lucra la facerea corturilor. Sigur, şi dacă spunem că „lucrau”, se subînţelege că şi Pavel lucra. Numai că Luca îl individualizează pe Pavel şi trebuie să păstrăm acest element în traducere.


Declaraţia apostolilor, din Fapte 6:2, „Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvîntul lui Dumnezeu ca să slujim la mese” este de regulă înţeleasă în sensul că apostolii erau un fel de chelneri care îi serveau pe primii creştini la mesele lor comune (agape). Într-adevăr, la prima vedere, expresia diakonein trapezais (să slujim la mese) ar părea să sugereze activitatea de „ospătar”.

Atâta doar, că termenul trapeza (de unde vine şi termenul modern „trapez”) are în greacă mai multe sensuri, între care şi cel de „masă folosită de schimbătorii de bani” (Mat. 21:12). Prin extensie, a ajuns să însemne şi „bancă”. De altfel, tradus literal, versetul din Luca 19:23 ar suna aşa: „De ce nu ai dat banii mei la masă (i.e. la bancă, la bancheri/zarafi)”?

Rezultă de aici că declaraţia ucenicilor ar trebui înţeleasă mai degrabă în felul următor:

Nu este potrivit ca noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să ne îndeletnicim cu administrarea banilor.

Ucenicii nu cred că este potrivit să renunţe la propovăduire pentru a face pe gestionarii. De altfel, n-ar fi exclus ca textul să aibă şi o tuşă de ironie, fiindcă logos (cuvânt) poate însemna şi „socoteală, gestiune” în alte contexte. Ucenicii au lăsat logos-ul (Cuvântul, i.e. propovăduirea) în favoarea unui altfel de logos (evidenţă comercială).

(TEV) So the twelve apostles called the whole group of believers together and said, “It is not right for us to neglect the preaching of God’s word in order to handle finances (să gestionăm finanţe).


De când mă ştiu, i-am auzit mereu pe predicatorii vorbind despre iudeii din Berea (Fapte 17:11), ca exemplu demn de toată lauda, ca oameni cu „o inimă mai aleasă”, fiindcă cercetau cuvântul (i.e. Scripturile ebraice, Vechiul Testament) în fiecare zi, ca să vadă dacă ceea ce le spunea apostolul Pavel chiar aşa este.

Vrând să fiu şi eu unul „cu inimă aleasă”, m-am uitat recent în original la termenul eugenēs (în orig., la comparativ plural, eugenesteroi), pentru a vedea dacă ceea ce ne spun predicatorii (şi Cornilescu) chiar aşa este.

Iată ce am găsit: termenul eugenēs poate însemna „de neam bun”, „de viţă aleasă” (1 Cor. 1:27), dar poate însemna şi „dornic de a învăţa”, „deschis la minte”. Din context reiese că iudeii cu pricina erau de fapt „mai deschişi la minte” decât cei din Tesalonic. Aceştia din urmă, în fanatismul lor, i-au persecutat pe Pavel şi pe cei care au acceptat mesajul adus de el – anume că Isus este Mesia (vezi Fapte 17:1-9, pentru peripeţiile de la Tesalonic). În urma persecuţiei, Pavel a fost silit să plece mai în sud, la Berea (Fapte 17:10). Evreii din acest oraş erau mai receptivi decât coreligionarii lor nordici şi studiau zi de zi Tora şi Profeţii pentru a verifica acurateţea mesajului paulin.

Vezi, spre comparaţie, şi traducerile următoare din engleză:

(NRS) These Jews were more receptive than those in Thessalonica

(NET) These Jews were more open-minded than those in Thessalonica

(NEB) The Jews here were more liberal-minded than those at Thessalonica

Pagina următoare »