Februarie 2009
Tocmai am primit vestea că a apărut (după o lungă aşteptare) la Editura Logos comentariul exegetic pe Deuteronomul, de P. C. Craigie. Volumul de limbă engleză face parte din seria NICOT (New Internantional Commentary on the Old Testament), una dintre cele mai bune serii de comentarii evanghelice la VT (foto mai jos).
Deuteronomul este al doilea volum din seria de comentarii exegetice Logos. Primul volum publicat a fost “Leviticul“.
__________________________________________________________________________________________________
ianuarie 2009
Finalul lunii ianuarie mai aduce o noutate de la Logos. „Momente cruciale în istoria bisericii”, de Mark Noll, în traducerea lui Corneliu Simuţ, profesor de teologie dogmatică şi istoria bisericii la Universitatea „Emanuel” din Oradea.
Ce tratează cartea?
Istoria creştinismului, prin prisma a 12 „puncte de turnură” – evenimente istorice care au marcat decisiv direcţia ulterioară a istoriei credinţei creştine (de la căderea Ierusalimului, din secolul I, la Conferinţa Misionară de la Edinburgh, din secolul XX). Include un capitol care discută cele mai importante evenimente ale secoului XX.
Cine e autorul?
Mark A. Noll (n. 1946) este un teolog reformat american, (profesor universitar de istorie la Universitatea Notre Dame, SUA). Timp de douăzeci şi şapte de ani a făcut parte din personalul didactic de la Wheaton College, Illinois, unde a predat în departamentele de istorie şi teologie. În 2005 a fost nominalizat de revista Time întrei cei mai influenţi 25 de evanghelici americani, iar în 2006 a primit o medalie pentru realizările sale, din partea preşedintelui George Bush, în Biroul Oval. Este autorul mai multor cărţi şi lucrări de specialitate, deosebit de apreciate în mediul academic, şi cofondator al Institutului pentru studiul evanghelicilor americani.
Unde pot să văd cuprinsul?
AICI! Iar AICI poţi vedea o mostră de carte.
__________________________________________________________________________________________________
16 septembrie 2008
Dicţionarul de studii biblice îşi propune să-l ajute pe cititorul pasionat de teologie să înţeleagă lucrările de specialitate prin oferirea unor definiţii succinte, clare şi competente a 300 dintre cei mai importanţi termeni din domeniu. Printre aceaste definiţii sînt incluse: diferitele tipuri de critică biblică (de la critica genului literar la critica tradiţiei), termeni greceşti şi latineşti (de la agrapha la vaticinium ex eventu), termeni germani (de la Frühkaholizismus la Wissenschaft), denumiri ale textelor antice (de la Aleppo Codex la documentele ţadokite), caracteristici literare (de la acrostih la oracol-vaiet), teorii (de la ipoteza augustiniană la sursa iahvistă), termeni folosiţi în critica textuală.
__________________________________________________________________________________________________
Nu mai e „în curs de apariţie”. E apărută. Editura Humanitas a tipărit de curând autobiografia lui C.S. Lewis, Surprins de bucurie.
Pentru detalii despre odiseea traducerii cărţii, CLICK AICI!
Pentru iubitorii lui C.S. Lewis, iată cuprinsul cărţii şi două fragmenţele (din capitolele 1, respectiv 14):
Cuvânt înainte de Walter Hooper
Prefaţa autorului
Primii ani
În lagăr
Mountbracken şi Campbell
Îmi lărgesc orizonturile
Renaştere
Baronie
Lumini şi umbre
Eliberare
Marele Knock
Soarta îmi zâmbeşte
Şah
Arme şi tovarăşi de nădejde
Noua Perspectivă
Şah mat
Începutul
„Şezând odată lângă un tufiş de agrişe în floare, într-o zi de vară, s-a zămislit subit în mine, fără avertisment, ca dintr-un adânc nu de ani, ci de veacuri, amintirea acelei dimineţi timpurii, la Casa Veche, când fratele meu adusese grădina lui de jucărie în camera noastră. Îmi vine greu să găsesc cuvinte suficient de puternice pentru a descrie senzaţia care m-a învăluit;„fericirea fără de măsură” a Edenului, de care vorbeşte Milton (înţelegându-l pe „fără de măsură” în sensul lui deplin, vechi), o aproximează întru câtva. Era, fără-ndoială, o senzaţie de dor, dar dor după ce? Fireşte, nu pentru o cutie de biscuiţi umplută cu muşchi, şi nici măcar pentru propriul trecut (deşi intra şi el la socoteală). Iou, lian potho – şi înainte să ştiu măcar ce doream, dorinţa însăşi a dispărut, licărul s-a stins, iar lumea a redevenit obişnuită, tulburată doar de dorul pentru dorinţa ce tocmai se risipise. Durase o clipită; şi, într-un anumit sens, tot ce gustasem până atunci pălise, prin comparaţie.”
„Încercaţi să vă închipuiţi momentele mele de singurătate, în camera de la Magdalen, seară de seară, simţind, când îmi întrerupeam lucrul, fie şi preţ de o secundă, apropierea cu paşi măsuraţi, implacabili, a Celui pe care dorisem cu atâta ardoare să-l evit. Faptul de care mă temusem venea în cele din urmă peste mine. În ultimul trimestru din 1929 m-am dat bătut, am recunoscut că Dumnezeu este Dumnezeu, am îngenuncheat şi m-am rugat: eram, pesemne, în seara aceea, cel mai şovăielnic şi mai abătut convertit din toată Anglia. Nu vedeam atunci ceea ce acum este cel mai glorios şi mai evident lucru: smerenia Divină care acceptă un convertit chiar şi în asemenea condiţii. Fiul Risipitor cel puţin s-a întors acasă purtat de propriile-i picioare. Dar cine poate proslăvi îndeajuns acea Iubire care deschide înaltele porţi în faţa unui fiu risipitor adus înăuntru dând din picioare, zbătându-se, plin de obidă şi căutând cu privirea în toate părţile o şansă de scăpare? Cuvintele compelle intrare, siliţi-i să intre, au fost atât de denaturate de oameni nelegiuiţi, încât ne cutremurăm în faţa lor; dar, înţelese cum se cuvinte, ele măsoară nemărginirea milei Divine. Asprimea lui Dumnezeu este mai gingaşă decât blândeţea omenească, iar constrângerea Lui este libertatea noastră.”
Vaisamar 
20 mai 2008 at 10:05 am
Cand apare cartea? Este unul din autorii mei preferati.
20 mai 2008 at 10:43 am
Apare probabil săptămâna viitoare (26-31 mai 2008).
11 septembrie 2008 at 9:50 am
Tocmai am savurat traducerea ta si mi-a adus o mare bucurie… Felicitari pentru traducere.
11 septembrie 2008 at 10:32 am
Traducerea m-a chinuit mult. Dar din această trudă a ieşit ceva de folos cititorilor.
12 septembrie 2008 at 11:45 pm
[…] le-am avut in aceasta vara: “Testamentul de ciocolata” al lui Marian Coman, si “Surprins de bucurie” a lui C. S. Lewis (o carte tradusa si oferita mie cu multa generozitate – si autograf! – de […]
1 octombrie 2008 at 11:27 pm
Felicitari pentru versiunea romaneasca a cartii lui C.S.Lewis. Efortul depus asupra traduceri este o contributie excelenta a traducatorului.
Am studiat in acelasi oras de unde vine autorul si cunoasc foarte bine locurile copilariei lui.
Cu stima si respect in Cristos,
Cosmin Pascu
2 octombrie 2008 at 11:29 am
Mulţumesc. Ştiu că este un colegiu evanghelic în Belfast. Am un prieten care a studiat acolo. Presupun că e vorba de aceeaşi instituţie de învăţământ teologic.
31 ianuarie 2009 at 1:28 am
Am observat ca sunt foarte putzine carti in limba romana care abordeaza lucrarea profetica shi in deoseb darul proorociei. M-ar interesa sa aprofundez mai mult acest subiect dar nu prea am cum..:( Ar fi de mare folos pt noi penticostalii shi in special pt cei care lucreaza in bisrica cu acest dar, mai multe cartzi care sa abordeze in detaliu acest subiect. Profit de faptul ca lucrezi la o editura shi te ocupi de traduceri, ca sa te rog dak poti sa faci ceva in privintza aceasta. Poate nu te preocupa prea mult acest domeniu, dar ai putea sugera celor din breasla ta sa se ocupe mai mult de acest domeniu. Multzumesc.
31 ianuarie 2009 at 9:56 am
Există în engleză cărţi foarte bune despre profeţie. Nu cred însă că se vor traduce foarte curând, fiindcă nu prea are cine să le traducă.
În româneşte a apărut „Surprins de puterea Duhului” pe această temă.
În breasla mea, fiecare editură are propriul plan editorial şi nu pot să mă bag eu în bucătăria altuia să-i spun eu ce să traducă.
2 octombrie 2009 at 9:18 pm
Ciao, Emanuel,
felicitari pentru traducere. Am aflat de la mama (fosta ta diriginta) si ma bucur mult!
succes in continuare,
Doina
2 octombrie 2009 at 9:30 pm
Mulţumesc. Mă bucur să aud veşti de la tine. Sper să-ţi pot scrie un mail zilele astea. Long time no see.
27 octombrie 2009 at 5:28 pm
off topic , ( sorry) but a good place . May I ?
Philip Roth nu ia Nobelul pentru literatură pentru încă un motiv:
este „un evreu care nu s-a temut niciodată să spună adevărul despre evrei. Un evreu independent, care a avut de suferit pentru independenţa lui”. Roth a avut mereu un raport critic cu Puterea politică, indiferent de orientarea acesteia. Cred că astfel îi şi şade bine oricărui intelectual: „angajat” doar în măsura în care veghează în mod critic asupra acţiunilor Puterii. În fine, sulfurosul scriitor american, e posibil să nu fi primit „prestigiosul” premiu suedez pentru că nu s-a gudurat nicicând pe lângă vreo „somitate politică” din lumea a III-a pentru a-şi netezi calea către Stockholm, nu s-a tras în poză cu acei lideri mondiali care execută echilibristică pe muchia terorismului, sub masca „feţei umane” a marxismului.
A fi sau a nu fi P. Roth
Nu ştiu câte inteligente minţi occidentale, corecte politic şi nevricoase, s-au văzut în stare a finaliza lectura romanului Operaţiunea Shylock, o scriere explozivă, care-l devoalează pe neîmblânzitul Phil în plină furoare iconoclastă. Iată-ni-l pe cvasi-ficţionalul scriitor newyorkez Philip Roth,, autosurghiunit la Londra din motive… psihomedicale (o sănătate şubrezită, dependenţa de antidepresive) şi unele ce ţin de-o nemărturisită sterilitate creativă. Naratorul nu ne permite să ne dăm seama cu claritate dacă o recidivă a depresiei sale (manifestată prin apatie, accese de plâns, tentative de suicid) sau o nouă manifestare a tulburării de personalitate face să-i „apară” din neant, la mii de kilometri depărtare, în Ţara Făgăduinţei – Israel, o dublură, un bărbat care-i seamănă izbitor şi care chiar se prezintă în toate mediile ca fiind Philip Roth, romancier american. De aici înainte, senzaţia unei escrocherii epocale merge mână-n mână cu o tot mai vârtos argumentată, deşi paranoică de-a binelea, teorie a conspiraţiei.
Dublul Roth este un militant – exact contrariul neangajatului exilat la Londra; colectează fonduri, participă la conferinţe, ţine cuvântări, întâlneşte oameni de seamă ai mapamondului, folosindu-se cu neruşinare de ilustrul său nume de împrumut, pentru a le face cunoscută aiuritoarea sa găselniţă: diasporismul. Diasporismul este gândit de falsul Roth ca o replică anti-istorică dată sionismului (aliyah). În vreme ce adepţii Sionului plănuiseră (şi au izbândit, în 1948) să fondeze o ţară, Eretz Israel, între graniţele căreia să-şi găsească adăpost toată evreimea răspândită pe glob – de veacuri pradă unui antisemitism toxic, iată că, după patru decenii de la întemeiere, un solitar ideolog megaloman, predicând în deşert la finele anilor ’80, îşi doreşte să reînvie viaţa evreiască europeană, nimicită de Hitler între 1939 şi 1945, propunând taman opusul: o migraţie a ashkenazilor (evreii central şi est-europeni) dinspre Israel către Europa – unde au lăsat, într-adevăr, un gol cultural rămas până în prezent necompensat.
Roth cel original se deplasează la Ierusalim într-o misiune gazetărească încredinţată de un ziar american – a-l intervieva pe romancierul Aharon Appelfeld. Acesta-i scopul oficial al călătoriei şi „alibiul” oferit consoartei sale, sceptică relativ la starea lui de sănătate sufletească. În fapt, scriitorul se predă cu un curaj de zile mari „tărâmului promis” pentru a-şi descoperi şi, eventual, anihila impostorul, peiorativ supranumit Moishe Pipik .
There’s no business like Shoah business
11 februarie 2011 at 8:48 am
Stiu ca m-am „trezit” tarziu, dar exista (stii) vreo librarie online de unde as mai putea comanda acum „Surprins de bucurie”? La Humanitas scrie „stoc epuizat”. Multumesc anticipat.
22 aprilie 2011 at 9:40 am
Pentru cine s-a trezit tarziu, ca si mine: cartea se poate comanda din nou la Humanitas. Este in stoc!
15 februarie 2012 at 12:11 pm
Am o întrebare cu privire la capitolul în care Lewis povetește despre perioada petrecută la Wyvern. Vorbește clar dar uneori destul de aluziv despre păcatele de acolo. De exemplu el spune „Baronii ar fi preferat fete în locul băieților dacă le-ar fi avut la îndemână; când, la o vârstă mai mare, puteau face rost de fete, probabil nu ratau ocazia”. Face referire la homosexualitate sau nu înțeleg eu ce despre ce anume vorbește? (de asta amintește de „ganimede” și „pederastia”, etc)
15 februarie 2012 at 10:23 pm
Probabil face referire la relațiile homoerotice pasagere care existau între unii băieți, pe fondul faptului că mediul era exclusiv masculin. Nu știm exact ce presupuneau aceste relații, fiindcă Lewis, în mod foarte înțelept, scrie despre ele tangențial.
17 februarie 2012 at 8:04 am
pe lângă Confesiuni (Sf. Augustin), Surprins de bucurie este a doua carte de acest gen care m-a încântat citind-o … deși am fost în ceață deplină (uneori) citind toate titlurile și numele autorilor citiți de Lewis.
26 februarie 2012 at 1:57 pm
Felicitari pentru Dilemele fidelității – condiționări culturale și teologice în traducerea Bibliei…chiar daca nu sunt filolog, am remarcat acuratetea si concizia scrierii! sper sa se concretizere scopul tau in scrierea cartii….
17 noiembrie 2012 at 4:27 pm
Cunoști cumva proiectele Ed. LOGOS?
17 noiembrie 2012 at 5:32 pm
Cumva da. 🙂
17 noiembrie 2012 at 11:08 pm
Si nu ai putea cumva sa imi comunici (in scopuri strict personale) din ele?
18 noiembrie 2012 at 2:15 pm
Ce să-ți comunic din ele?
18 noiembrie 2012 at 2:56 pm
„din” cu sensul „dintre ele”…adică numele proiectelor (i.e. titluri de carti care vor fi sau sunt deja in plan de traducere..sau altele care vor fi publicate de scriitori romani (like you ?!)) 🙂
18 noiembrie 2012 at 3:07 pm
La momentul cuvenit voi împărtăși cu toată lumea, pe blog. Să nu facem discriminări. 🙂
18 noiembrie 2012 at 3:32 pm
Bun..dar tot nu renunț!…atunci măcar altele decât cele în care ești tu implicat..sau poate poți fi mai deschis pe email 🙂
18 noiembrie 2012 at 3:47 pm
Voi fi foarte deschis la momentul oportun. Astăzi e duminică și avem „închis pentru public”.
18 noiembrie 2012 at 4:02 pm
OK..I’m waiting for the right moment! 🙂
21 ianuarie 2013 at 7:24 am
you probably heard of this book (or maybe not)
Eric Metaxas , „Bonhoeffer: Pastor, Martyr, Prophet, Spy”.
21 ianuarie 2013 at 10:26 am
Not sure. Maybe. 🙂
13 iunie 2014 at 5:00 am
Stiti ceva linkuri carti format electronic in l romana?
3 iulie 2019 at 8:32 pm
Frate Emanuel, încerc să dau din greu de cartea dvs. intitulată „Cornilescu. Din culisele publicării celei mai citite traduceri a Sfintei Scripturi”. Nu reuşesc însă; la toate librăriile pare să fie indisponibilă pe stoc. Nici la „Logos” nu pare să fie; am sunat acolo şi nu era prea sigură doamna de la librărie; m-a trimis la Editura „Logos”, despre care spunea că e altceva. Voiam să vă întreb dacă mai există undeva de cumpărat. Mă puteţi ajuta cu o informaţie vă rog? Mulţumesc mult.