Mă bucur să raportez că Avocatul Poporului  mi-a trimis un răspuns favorabil la petiția pe care am depus-o în legătură cu refuzul Muzeului Olteniei de a răspunde la cererile de informații pe care i le-am adresat.

Fiindcă am spus că voi relua mai intens campania de informare privind situația manuscriselor grecești ale NT din România, postez mai jos răspunsul primit. Intenționez să fac, pas cu pas, cronica eforturilor făcute în anii care urmează.

Au trecut deja zece ani de când le cer instituțiilor de cultură din România să-și facă treaba.


Iată cum de la “a glimpse of Heaven” trec la chestiunile prozaice şi birocratice ale vieţii în România. Mai jos puteţi citi despre situaţiile în care se pot depune cereri (petiţionări) la Avocatul Poporului. Informaţiile sunt preluate de pe site-ul instituţiei (cu mici adaptări care mlădiază un pic limba de lemn a juriştilor).

1. Actele şi faptele pentru care puteţi depune petiţii la A.P.

Sunt supuse petiţionării actele sau faptele administrative ale autorităţilor publice prin care s-au încălcat drepturile şi libertăţile persoanelor fizice.

Legea include în categoria actelor administrative care fac obiectul activităţii Avocatului Poporului şi pe cele ale regiilor autonome.

Sunt asimilate actelor administrative tăcerea organelor administraţiei publice şi emiterea tardivă a actelor.

2. Cine se poate adresa Avocatului Poporului?

Instituţiei Avocatul Poporului i se poate adresa orice persoană fizică, fără deosebire de cetăţenie, vârstă, sex, apartenenţă politică sau convingeri religioase.

3. Exercitarea atribuţiei Avocatului Poporului de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în raporturile acestora cu autorităţile publice se face:

  • la cererea persoanei lezate;
  • din oficiu.

Redau mai jos nişte informaţii despre Avocatul Poporului, preluate de pe site-ul instituţiei. Cea mai importantă atribuţie, din punctul meu de vedere ca cetăţean, este cea subliniată cu bold.

Avocatul Poporului are următoarele atribuţii:

  • coordonează activitatea instituţiei Avocatul Poporului;
  • primeşte şi repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti de către autorităţile administraţiei publice şi decide asupra acestor cereri;
  • urmăreşte rezolvarea legală a cererilor primite şi cere autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea pagubei;
  • semnează rapoartele, recomandările, precum şi orice alte acte necesare bunei desfăşurări a activităţii instituţiei;
  • formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;
  • poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor înainte de promulgarea acestora;
  • poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor;
  • reprezintă instituţia Avocatul Poporului în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice;
  • prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora.

Avocatul Poporului este instituţia la care puteţi apela ori de câte ori constataţi că o instituţie sau o autoritate publică comite abuzuri în relaţia cu dvs. (indiferent că sunteţi cetăţean român sau străin).

Unul dintre abuzurile cele mai frecvente comise de autorităţile sau instituţiile publice este refuzul de a răspunde la o petiţie, deşi dreptul la petiţionare este garantat de Constituţia României. (Vezi la finalul postării informaţiile despre dreptul la petiţionare, aşa cum apare el menţionat în art. 51 din Constituţie, respectiv art. 2 din Legea nr. 233/2002).

Am recurs recent la Avocatul Poporului într-o dispută cu Biblioteca Academiei Române (B.A.R.). Consilierul de la sediul A.P. mi-a spus că trebuie să trimit B.A.R. o cerere prin poştă, cu confirmare de primire. Această cerere trebuie să primească un răspuns în 30 de zile. Dacă B.A.R. refuză să răspundă, Avocatul Poporului poate solicita acest răspuns pe cale oficială. Există aşa-numitul contencios administrativ care se ocupă de rezolvarea acestor probleme.

Deşi B.A.R. a refuzat deja în două rânduri să-mi răspundă la petiţii prin email (ceea ce constituie un abuz), mi-am spus că trebuie să fiu fair şi să anunţ Serviciul de Relaţii cu Publicul de intenţia mea de a face o sesizare la A.P.., dacă nu mi se răspunde la următoarea petiţie, pe care o voi expedia prin poştă, cu confirmare de primire.

Dreptul de petiţionare

1. Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.

2. Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.

3. Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.

4. Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.

Art. 51 din Constituţia României

Prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris, ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean şi local, precum şi regiilor autonome.

Art. 2 din Legea nr. 233/2002

ATENŢIE!

Potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor aprobată cu modificări de Legea nr. 233/2002, petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau in considerare si se clasează.