Citind zilele astea din Fapte 9, am avut senzaţia că textul grec „nu potriveşte” (vorba unui cunoscut) cu textul cornilescian din mentalul meu.

καὶ εἶδαν αὐτὸν πάντες οἱ κατοικοῦντες Λύδδα καὶ τὸν Σαρῶνα, οἵτινες ἐπέστρεψαν ἐπὶ τὸν κύριον.

Dacă acuzativul e ton Sarona, atunci însemnă că numele cetăţii, la nominativ, este Saron, nu-i aşa? Dar Saron la nominativ mă duce cu gândul la Saronul din Isaia şi din Cântarea Cântărilor.

Ţara jeleşte şi este întristată; Libanul este plin de ruşine, tânjeşte; Saronul este ca o pustie; Basanul şi Carmelul îşi scutură frunza. (Is 33:9)

[pustia] se va acoperi cu flori, şi va sări de bucurie, cu cântece de veselie şi strigăte de biruinţă, căci i se va da slava Libanului, strălucirea Carmelului şi a Saronului. Vor vedea slava Domnului, măreţia Dumnezeului nostru. (Is. 35:2)

Saronul va sluji ca loc de păşune oilor, şi valea Acor va sluji de culcuş boilor, pentru poporul Meu care Mă va căuta. (Is. 65:10)

Eu sînt un trandafir din Saron, un crin din văi. (Cânt. 2:1)

Dar dacă Saronul biblic este o câmpie, atunci mai este Sarona din Fapte o cetate?

Evident, nu.

Iată, am trăit 30 de ani fără să fac această legătură. N-am ştiut că Sarona este de fapt Saron şi că nu e o cetate, ci o câmpie.

Iată cum ne privează de informaţii interesante traducerile inexacte. 🙂

Lucrările de referinţă spun că Saronul este o câmpie de coastă, joasă, care se întinde de la Muntele Carmel înspre sud. Este bine udată graţie unor văioage care merg paralel cu ţărmul şi care captează apa scursă de pe dealurile Samariei. Combinaţia de dealuri nisipoase şi zone joase mlăştinoase a produs o vegetaţie abundentă şi numeroase flori sălbatice (între care şi celebrul „trandafir” de Saron, care desigur era altceva decât trandafirul din petalele căruia unele gospodine mioritice prepară o dulceaţă exotică).

Acestea fiind scrise, să mai notez ceva: am rămas cu un mister: de unde a luat Cornilescu forma feminină „Sarona”?

Dacă doriţi să mă ajutaţi să risipesc misterul, puteţi verifica situaţia în alte versiuni din tradiţia biblică românească.

P.S.-ul lui Ghiţă Contra 🙂

(„Păi cum, frate? Mai există şi alte versiuni româneşti decât Cornilescu?”)

Reclame