Așteptăm cu interes apariţia în spaţiul teologic de limbă română a unei cărţi-eveniment: Trăiţi în pace. Dimensiunea socială a reconcilierii în teologia paulină, scrisă de Conf. univ. dr. Corneliu Constantineanu, rectorul Institutului Teologic Penticostal din București.

Pe site-ul editurii puteţi vedea CUPRINSUL şi un fragment.

Traiti in pace.indd

Cartea este însoțită de numeroase recomandări. Public mai jos o selecție reprezentativă.

***

Studiul profesorului Constantineanu reprezintă o contribuție majoră la studiile pauline și, dincolo de asta, o carte de cea mai acută actualitate când vine vorba despre reconciliere într-o lume divizată și totuși cu un grad înalt de integrare, configurată de efectele globalizării. Trăiți în pace demonstrează fără echivoc că în miezul tradiției creștine sălășluiește viziunea reconcilierii, dar aplicată nu doar în relația ființelor umane cu Dumnezeu, ci și în relațiile dintre oameni, subliniind astfel că adevărata credință e un izvor de pace, nu de violență.
Prof. univ. dr. Miroslav Volf
Director, Yale Center for Faith and Culture, Yale University, SUA

Cartea Trăiți în pace reprezintă un exemplar demers de maximă eficacitate a unui studiu biblic cu incontestabilă relevanță socială. Ea furnizează un corectiv foarte necesar împotriva teologiilor dualiste care proclamă mântuirea individuală separată de transformarea socială. Studiul dr. Constantineanu este dătător de speranță și constituie un stimulent teologic pentru angajamente etice transformatoare din partea bisericilor – în calitate de comunități reconciliante, părtașe la noua creație și purtătoare ale unei viziuni escatologice transformatoare.
Prof. univ. dr. Peter Kuzmič
Rector, Evangelical Theological Seminary, Osijek, Croația

Aveţi în cartea dr. Constantineanu o solidă investigaţie biblică şi teologică a ideii de reconciliere în scrierile pauline, care demonstrează indubitabil faptul că reconcilierea socială decurge în modul cel mai natural din realitatea reconcilierii dintre Dumnezeu şi om. Încheindu-se cu un studiu de caz pe situaţia din România, această investigaţie teologică culminează cu o chemare a bisericilor la responsabilitate socială, manifestată prin eliminarea tensiunilor interetnice sau interconfesionale şi promovarea unei culturi a păcii şi a armoniei.
Conf. univ. dr. John Tipei
Institutul Teologic Penticostal din București

Pe lângă o abordare tehnică și de mare ținută a textului paulin și o înțelegere istorică și socială extrem de bine informată a contextului din acea perioadă, Constantineanu face o analiză pertinentă a contextului social românesc și a tendințelor existente în diferite tradiții creștine. Lucrarea lui Corneliu Constantineanu reprezintă o contribuție importantă și unică la discursul teologic care are loc în societatea românească, dar și un punct de pornire pentru un dialog interconfesional necesar.
Prof. univ. dr. Otniel Ioan Bunaciu
Decan, Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București

De ce îmi place și recomand cartea lui Corneliu Constantineanu? Pentru că ne scoate din tipare și ne obligă să gândim altfel. Cine își dorește o societate transformată cu adevărat ar face bine să gândeasă mai întâi teologic și abia apoi sociologic, politic, economic sau chiar religios.
Prof. univ. dr. habil. Corneliu C. Simuț
Rector, Universitatea Emanuel din Oradea


Mâine plec în Croaţia, deci probabil adio blog până luni seară. Chindălul (Kindle-ul) îmi oferă acces la internet, dar destul de greoi şi ineficient, deci comentariile vor fi aprobate cu întârziere.

Până una-alta, postez mai jos câteva fotografii de la simpozionul „Libertatea de conştiinţă şi de credinţă” organizat de Grupul Ecumenic de Rugăciune din Parlamentul României în parteneriat cu European Christian Political Movement.

Impresie sumară: viitorul creştinismului nu arată prea bine. Unele state europene sunt foarte dure cu cei care, prin valorile lor creştine, refuză conformismul ideologic la care ne obligă noua intoleranţă secularistă.

Pentru câteva poveşti de groază din Europa secularist-umanistă a secolului 2011 vezi site-ul organizaţiei britanice Christian Concern.

Una dintre presiunile cele mai mari se manifestă din zona organizaţiilor care apără drepturile homosexualilor. Imaginaţi-vă un jurnalist homosexual care merge undercover la un psiholog creştin pretinzând că vrea să primească sprijin şi consiliere pentru a-şi schimba orientarea, o înregistrează pe doamna psiholog şi apoi o dă la gazetă pentru această „crimă”, astfel încât breasla psihologilor o ia la rost pe „vinovată” şi ameninţă să-i ridice acreditarea şi dreptul de a-şi mai practica profesia.

De bună seamă că jurnaliştii gay au isprăvit cu darea în vileag a tuturor severinilor şi miticilor români sau de altă naţie care îngroaşă corupţia în Parlamentul European sau aiurea şi au decis că trebuie scoşi pe făraş din breasla psihologilor toţi creştinii care se întâmplă să aibă alte convingeri pe acest subiect.

Mai jos câteva fotografii de la eveniment, cu mici comentarii.

Sala Drepturilor Omului, în care s-a ţinut simpozionul.

De la stânga la dreapta: o bucăţică din Adrian Lemeni (ministrul cultelor, for all practical purposes), Teodor Baconschi, senatorul Gheorghe David, un personaj care nu mi-e cunoscut, deputatul Mircea Lubanovici şi încă o figură necunoscută.

De la dreapta la stânga: Emanuel Conţac, Corneliu Constantineanu (rectorul ITP) şi pastorul Vasilică Croitor (vorbitor la una dintre sesiunile de dezbateri)

La pauza de cafea. De la stânga la dreapta: deputatul Mircea Lubanovici, Corneliu Constantineanu şi Emanuel Conţac

Ghiciţi ce subiect e pe ordinea de zi a acestei mici sesiuni informale? Aţi ghicit: evenimentele de la Peniel. Pastorul Viorel Candreanu (stânga) dezbate subiectul cu Vasilică Croitor. Sau vice versa. Pe chipul Mihaelei Croitor citesc următoarea întrebare: „De ce oare Shakespeare n-a scris nicio piesă cu titlul „Too Much Hysteria for (Almost) Nothing”?

Şi aici tot despre dănţuiala de la Conferinţa Peniel se discută. Ok, spunem nu dănţuielilor, dar spunem nu şi bojocilor inflamaţi (tardiv) de o retorică ieşită din matcă. După muşte nu se trage cu tunul! Alături de mine: Miti Piscuc şi Dragoş Ştefănică, a căror carieră pastorală sper că n-am compromis-o prin această atitudine „căldicico-liberală” faţă de evenimentele de la Peniel.

The Fellowship of the Ring? Not so. Rather, The Fellowship of the Bracelet. Not ashamed! Pentru detalii despre această campanie desfăşurată în Marea Britanie, vezi http://www.notashamed.org.uk/

New forces joining in!

 


Jurnalul Pleroma are un supliment teologic. În această serie vor fi publicate colecţii de articole sau monografii din domeniul biblical studies.

Editorii seriei sunt Corneliu Constantineanu, Emanuel Conţac şi Romulus Ganea.

Primul număr (editat de Corneliu Constantineanu şi Emanuel Conţac) conţine articolele prezentate la un simpozion dedicat dimensiunii sociale a Evangheliei. Mai jos cuprinsul.

Pentru a citi Cuvântul-înainte, daţi CLICK AICI.


Deşi ameninţat iniţial de norul de cenuşă vulcanică, evenimentul de la Timişoara a avut loc conform programării, iar participarea a depăşit aşteptările. Peste 80 de persoane au venit la Centrul Creştin Areopagus, miercuri, 21 aprilie, la manifestarea intitulată „Harul costisitor şi ucenicia creştină în teologia lui Dietrich Bonhoeffer”. Moderatorul evenimentului a fost Corneliu Constantineanu, iar vorbitorii au fost conf. univ. dr. Emil Bartoş şi subsemnatul.

M-am bucurat atât să-i reîntâlnesc pe câţiva dintre foştii colegii şi studenţi ITP, cât şi să-i întâlnesc pentru prima dată, în carne şi oase, pe unii prieteni din spaţiul virtual (Alexandru Nădăban, Natan Mladin, Daniel Bulzan).

Nu am răgaz să prezint mai multe comentarii despre eveniment. Postez mai jos câteva fotografii pe care le-am primit de la un prieten.

În dreapta: Corneliu Constantineanu, amfitrionul evenimentului. În centru: subsemnatul, primind ultimele indicaţii de regie. În stânga, pastorul Emil Bartoş. Pe masă, o selecţie din cărţile lui Bonhoeffer, în limba engleză.

Nu-mi dau seama la ce ne uitam atât de captivaţi. Era o întrebare din public?

Corneliu Constantineanu prezintă publicului „my new born baby” 🙂 .

Emil Bartoş îl prezintă pe subsemnatul, neratând prilejul să facă referire la statutul său civil, de „eligible bachelor”. Fără succes, deocamdată! 🙂