Cercetările despre Bibliile Cornilescu devin tot mai palpitante. Astăzi Onesimus Ngundu mi-a spus că a descoperit în arhivă încă un dosar cu documente între care se află și numeroase scrisori de-ale lui Cornilescu. Abia aștept să ajung din nou luni la Biblioteca Universității pentru a le studia. Am parcurs deja patru dosare principale, pe care le credeam singurele, dar iată că noi documente ies la suprafață.

Dar n-ar fi aceasta singura surpriză din săptămâna care se apropie de final. Miercuri am avut parte de o vizită neașteptată la Tyndale House. Pe la 16.30, după scurta pauză de cafea, când abia reluasem lucrul cu forțe sporite, secretara vine să mă anunțe: „Emanuel, ai un vizitator”.

„Un vizitator? Dar nu aștept pe nimeni?”

„E cineva de la Societatea Biblică. Spune că nu vă cunoașteți personal, dar vrea să discute cu tine”.

Foarte intrigat, merg în common room, unde mă aștepta musafirul. Îmi spune că a venit în Cambridge să studieze dosarele Cornilescu și că Onesimus i-a recomandat să ia legătura cu mine. Îl interesează niște informații în legătură cu Biblia Cornilescu 1931. Sunt foarte surprins că un englez e interesat de această versiune obscură.

„Dar știți că nu există niciun exemplar în arhiva Societății Biblice”, îi spun eu. Și mă mir în sinea mea că Robert Kilgour, altminteri foarte atent să adune în biblioteca de la Bible House orice nouă versiune a Bibliei, a omis tocmai această ediție în format mare.

„Da, știu că nu există. Am căutat-o deja”.

Îi povestesc pe scurt istoria acestei versiuni și miturile care circulă despre ea (în principal cel potrivit căruia Cornilescu, pentru a contracara acuzele că ar fi tradus Biblia prea liber și folosind alte versiuni, s-ar fi apucat să facă o versiune complet nouă, literală, pornind de la textele originale).

Aflu de la el că un exemplar din Cornilescu 1931 se găsește în biblioteca Institutului „Timotheus” din București. Nu-i așa că Dumnezeu are simțul umorului? Trebuia să mă aducă la Cambridge ca să aflu de la un englez că în sat la mine e o Biblie după care am alergat multă vreme cu pletele-n vânt (vorba lui Creangă) și cu limba de-un cot!

„Extraordinar. Eu am avut în mână un exemplar de la niște prieteni de familie. Am reușit să o scanez, dar nu știam de existența vreunui alt exemplar.”

Așadar, în România există cel puțin două exemplare ale versiunii 1931. Probabil că există mai multe, dar despre două am eu cunoștință.

Dintr-una în alta, îi spun că ar fi interesant de văzut adresele la care a locuit Cornilescu pe durata șederilor lui în Anglia, mai ales că numele străzilor nu s-a schimbat în cei aproape 90 de ani de când a pus Cornilescu piciorul pe tărâm englez. El are o idee și mai bună: instalarea unor plăci memoriale în locurile respective, după modelul celor albastre care pot fi văzute și la Cambridge. Amplasarea lor s-ar putea face cu efort minim, prin bună înțelegere cu actualii proprietari și cu consiliile locale.

Decidem că n-ar fi rău să facem împreună un circuit prin Londra și pe la Brighton, pe urmele traducătorului nostru. Nu știu exact când vom purcede efectiv la drum, dar proiectul sună promițător. Dacă totul decurge conform planurilor, voi scrie în mod cert o postare despre peregrinările lui Cornilescu în Anglia. Se înțelege, o postare împănată cu fotografii din belșug!

Țineți aproape!


[…] să păstrezi credinţa şi un cuget curat, pe care unii l-au pierdut, şi au căzut din credinţă.”

Textul scris cu aldine (bold) conţine în original o metaforă tulburătoare care s-a pierdut prin traducere. Sf. Pavel îi spune lui Timotei: îţi dau această sarcină (de a veghea la dreapta învăţătură) în conformitate cu profeţiile privitoare la tine, ca prin ele să poţi lupta lupta cea bună. Trebuie să păstrezi „credinţa” (aici, credinţa = sumă de învăţături şi practici) şi să ai un cuget bun (curat), de care unii s-au dezis [e vorba de cuget] şi au naufragiat în ce priveşte credinţa.

decuman

Verbul folosit este nauageo, care chiar asta înseamnă: a naufragia. Îl întâlnim în sens literal în 2 Corinteni 11:25 unde Sf. Pavel spune: „de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul mării” [Precizare: Apostolul n-a fost „în adâncul mării”, ci „în largul mării.” Cum ar fi fost oare posibil să stea sub apă atâta timp?].

Să vedem cum este redat versetul în alte traduceri.

Iaşi 1874: „şi buna conştiinţă, care unii lepădând-o au suferit naufragiu în privirea credinţei

Cornilescu (1931): „şi un cuget bun, pe care unii aruncându-l de la ei, au suferit spargere de corabie în ce priveşte credinţa.

Galaction: „şi un cuget bun, pe care fiindcă unii le-au lepădat, s’a sfărâmat cu ei corabia credinţei.

NT Catolic: „şi conştiinţa curată pe care unii au renegat-o şi au eşuat în privinţa credinţei.

B. Anania: „Pe aceasta [din urmă] lepădând-o unii, şi-au pierdut credinţaa;” Notă a: Textual: şi-au văzut credinţa naufragiind; au făcut din credinţa lor o epavă.”