bodybuildingmouse

Două versete din 1 Timotei au nevoie de o tălmăcire în termeni mai moderni, dacă dorim să dăm la iveală adevăratul lor mesaj.

În 4:7 (partea de final a versetului) Pavel îi spune lui Timotei: gymnaze seauton pros eusebeian, îndemn tradus de Cornilescu prin „Caută să fii evlavios.” Verbul gymnazo nu înseamnă “a căuta” ci “a exersa”. Avem de-a face cu un sens figurat, fiindcă la propriu gymnazo înseamnă “a face exerciţii” (care în antichitate se practicau în nud, gymnos). Retradus literal, versetul ar suna: “Exersează/antrenează-te în evlavie”.

În NT se întâlneşte numai sensul figurat (încetăţenit de multă vreme) al verbului, de 4 ori. Omul poate exersa în evlavie (ca în 1 Tim. 4), sau în cele rele (în lăcomie, după cum ironic spune 2 Petru 2:4). Când rabzi „disciplinarea” prin care te trece Dumnezeu, ajungi să (te) exersezi în dreptate/neprihănire (dikaiosyne), conform Evrei 12:11. Tot din Evrei (5:14) aflăm că şi facultăţile mentale trebuie „exersate” pentru a căpăta discernământ (a putea deosebi ce e bine şi ce e rău).

Dar să revenim la 1 Timotei. În 4:8 Sf. Pavel duce gândul mai departe. „Căci antrenamentul fizic (somatike gymnasia) de puţin folos este, dar evlavia este de folos în toate privinţele, căci are cu ea atât promisiunea vieţii de acum, cât şi a celei viitoare.”

Gymnasia (termen tradus de Cornilescu prin „deprindere”) înseamnă „exerciţiu fizic” (la palestră, locul rezervat pentru asemenea activităţi). Grecii, mari căutători ai frumosului (fizic şi lăuntric), puneau preţ pe proporţionalitatea trupului şi deci pe gymnasia (antrenamentul fizic). Sf. Pavel nu contestă în mod absolut valoarea acesteia, ci o pune la locul cuvenit: gymnasia fizică are un folos mic, rezervat exclusiv vieţii de aici. În schimb, eusebeia (evlavia/pietatea/religiozitatea practică) are un folos dublu: atât pentru viaţa de aici cât şi pentru cea de dincolo. Pentru Apostol, eusebeia (evlavia) este echivalentul „antrenamentului spiritual”. Altfel spus, fitness-ul clasic nu prea are valoare în comparaţie cu „fitness-ul spiritual” (care are în vedere atât viaţa de aici cât şi eternitatea).