Dl Paul Dan, cu care am avut onoarea să intru în dialog cu mai mult timp în urmă, a descoperit pe blogul meu o postare despre T. Popescu şi a lăsat următorul comentariu:

Domnule Contac,

Multumesc pentru raspunsul prompt. Trebuie insa sa facem niste precizari de natura istorica si teologica cu privire la reforma. Erea de asteptat ca, contextul istoric din vremea lui Luther sa fie diferit de cel a lui Tudor Popescu. Argumentul cu protectia electorului Saxoniei nu sta in picioare. Comparind pe Tudor Popescu si Cornilescu cu reformatorii radicali, nu va suparati, este o insulta, daca va referiti la reformatorii radicali Germani. Aceea ereau niste sectanti periculosi.

Asemanarea dintre reforma lui Luther si reforma in cadrul Ortodoxiei din Romania vizeaza aspectul teologic, si anume: si Luther si Tudor Popescu au pastrat botezul copiilor mici, amandoi au predicat Evanghelia harului, si in amindoua cazuriile a fost reformata biserica institutionala a vremii (desigur la scari diferite). Cind m-am referit la asemanare, nu am pus semnul de identitate intre ele.

Sper sa postati acest comentariu al meu, deoarece vreau sa va spun ca va inteleg retineriile de a nu intra in acest subiect, dar ma opresc aici….mai vorbim alta data.

Pastor Paul Dan

P.S. Stiati ca este o traducere a Noului Testament direct din limba Greaca intro forma mai literala, facuta de Gheorghie Cornilescu, fratele lui Dumitru Cornilescu? Gheorghie Cornilescu a fost un exceptional profesor de Greaca.

Din ceea ce am citit până acum de(spre) T. Popescu şi D. Cornilescu aş spune că e greu de clasificat cu precizie gândirea teologică a celor doi.

Pe de o parte, au păstrat elemente de teologie din BOR (botezul copiilor), pe de altă parte, au adoptat idei teologice de la John Neslon Darby (doctrina Răpirii) care sunt în contradicţie cu învăţăturile lui Luther şi Calvin.

Un episcop anglican l-a vizitat pe T. Popescu în toamna anului 1925 (la mai bine de un an după excomunicarea lui) şi a încercat să afle poziţia teologică a fostului preot. Accentul pe relaţia personală cu Hristos îl apropie pe T. Popescu de pietism şi de Reforma Radicală.

Mai jos puteţi citi o pagină din raportul făcut de episcopul respectiv. Pentru a-mi proteja cercetarea nu voi putea publica integral documentul respectiv pe internet.

Click pe fotografie, pentru a o vedea mai mare.

Se pare că şi în privinţa eclesiologiei, diferenţele dintre Luther şi T. Popescu sunt fundamentale. T. Popescu, potrivit raportului făcut de prelatul anglican, considera că oricine poate să săvârşească euharistia (Cina Domnului) şi că oricine poate predica. Nu cred că Luther ar fi fost de-acord cu această concepţie.

Aşadar, o comparaţie între cei doi reformatori (dacă admitem că şi T. Popescu a fost un reformator, păstrând proporţiile) ar trebui să fie sistematică, nu selectivă, cum e cea făcută de pastorul Paul Dan.