Titlu alternativ: „Justiție în vremea holerei”.

Preambul: vedeți AICI o probă de „ticăloșie senină”. Florin Iordache anunțând cu o figură de inocent salvarea figurilor penale din politica românească.

Guvernul Grindeanu a dat astăzi o certă probă de abjecție. Sorin Grindeanu, pesedistul cu aer european („responsabilitate” și „respect pentru cetățeni” erau sloganurile pe care le tot repeta ca un roboțel stricat, în ziua învestirii sale) a demonstrat, prin adoptarea hoțească a ordonanțelor „penale”, că este ceea ce s-a spus despre el: sluga prea-plecată a noului jupân al României – Liviu Dragnea.

Din păcate pentru el, Sorin Grindeanu și-a pecetluit cariera politică prin acest gest infamant. În lista momentelor negre ale României post-decembriste, „marea amnistie a penalilor” își are locul asigurat, săpat, cum ar spune un profet biblic, „cu un priboi de fier”.

Ministrul Justiției, Florin Iordache, dădea impresia că este funcționarul tipic, conțopistul „de treabă”, românul mediu binevoitor, care nu dă pe dinafară de virtuți, dar nici de mari defecte. În spatele figurii sale aparent rezonabile se ascundea, cum s-a văzut astăzi limpede, putregaiul moral care a făcut posibilă adoptarea ordonanțelor „penale”. Florin Iordache se „consacră” (pardon de oximoron) în istoria recentă ca unealtă profund imorală a unui plan menit nu să amelioreze condițiile din penitenciare, ci să salveze pegra noastră politică, drojdia de extracție preponderent (dar nu exclusiv) pesedistă. Florin Iordache, cel ușor împleticit și incoerent când trebuie să anunțe adoptarea acestor sinistre ordonanțe, este perfect coerent cu planul PSD de a îngenunchea justiția din România.

Constatăm iarăși, a câta oară, că PSD rămâne un partid de esență penală. Nici nu putea fi altfel, căci PSD nu s-a desprins niciodată de Ion Iliescu. Era imposibil ca un partid nășit de un bolșevic nărăvit în rele să poată avea vreodată respect autentic pentru interesele cetățenilor.

Un foarte toxic element în această ecuație politică ce sufocă acum România a fost și rămâne Antena 3, sinistru instrument de propagandă la cârma căruia se află Mihai Gâdea. Acest om de presă (cu studii de teologie!) a făcut imense deservicii democrației în anii de când revarsă în peisajul mass-media românesc hârdaie de informații trunchiate, interpretări tendențioase, deformări evidente, menite să sucească mințile unui public fără discernământ și fără simț critic.

Pentru Liviu Dragnea, se pare că nu este prea mult să se joace cu butoaiele de pulbere. Pielea lui e prea scumpă ca să o dea de haram. Probabil vor urma proteste masive în toată țara, fiindcă situația este intolerabilă. Dar maurul Grindeanu și maurul Iordache și-au făcut datoria. Slugile fără coloană vertebrală, fără fibră morală, sunt libere să iasă din scenă.

Îmi amintesc acum de o conversație pe care am avut-o cu un pastor din localitatea mea natală în pre-ziua alegerilor parlamentare. Îi spuneam interlocutorului meu că aș vota orice, numai ciuma roșie pesedistă nu. Interlocutorul încerca să mă convingă de faptul că nu e diavolul chiar atât de roșu, că în urbea noastră natală sunt candidați respectabili, că nu are alternativă, că USR, partid nou pe scena politică, e suspect ideologic, că PSD are oameni buni. Eram convins că o guvernare pesedistă va fi o catastrofă pentru justiție. Dar nici în cele mai sinistre previziuni nu mi-aș fi putut imagina că vom avea atât de curând o asemenea lovitură dată statului de drept.

Nu-mi mai fac, în acest moment, niciun fel de iluzii în legătură cu România!

Formele masive de prostie, corupție, incultură, amoralism de care dau dovadă membrii clasei noastre politice sunt blesteme de care nu vom scăpa prea curând. Dacă vom scăpa vreodată.