Simon Sebag Montefiore e genul de istoric care învăluie evenimentele trecutului într-o textură aproape narativă. Scrie elegant, sclipitor, fascinant, despre un subiect absolut sinistru: Iosif Visarionovici Stalin.

Nu-mi imaginasem că se poate scrie cu atâta detaşare şi claritate despre istoria sumbră a Rusiei din timpul lui Lenin şi Stalin. Deşi Montefiore face uneori judecăţi etice, le face la rece, calculat. Chiar şi aşa, oroarea şi revolta pe care reuşeşte să le declanşeze în mintea cititorului sunt incomparabil mai mari decât dacă s-ar fi lansat în tirade incendiare.

Biografia acestui geniu politic, prezentat cu toate slăbiciunile şi idiosincraziile lui, se întinde pe 650 de pagini. Am parcurs numai câteva capitole, dar simt că e genul de carte care mă va absorbi şi de care nu voi putea să mă eliberez decât ducând-o la capăt.

Dacă cineva e interesat de istoria ascensiunii lui Stalin, de psihologia şi motivaţiile lui, de anturajul său şi de resorturile cvasireligioase ale comunismului, cartea lui Montefiore este cel mai indicat punct de plecare. Documentaţia este impecabilă. Gama de resurse la care a avut acces Montefiore este imensă, iar modul în care le împleteşte e de o măiestrie rar-întâlnită. Ultima carte de istorie pe care am citit-o cu acelaşi interes a fost, dacă nu greşesc, Regele playboy. Carol al II-lea al României, de Paul D. Quinlan, pe care ne-o disputam eu, sora mea şi unul dintre colegii mei de birou!


Serge Schmemann, fiul mai celebrului Alexandru Schmemann (preot şi teolog ortodox rus născut în emigraţie), publică un reportaj extrem de interesant despre Biserica din Rusia, în ultimul număr din National Geographic România.

putin_rusia

Un fapt e clar, Biserica Ortodoxă Rusă prosperă, în vreme ce „sectele” sunt ţinute bine sub călcâi.

Datele „grăieşte”: în 1987 erau doar 3 mănăstiri, astăzi sunt 478. De la 2 seminare (universitare?) s-a ajuns acum la 25. Iar numărul bisericilor a crescut de la 2000 în vremea lui Gorbaciov la 13.000 în prezent. Într-un cuvânt, Biserica Mamei Rusii e un brand prosper şi de mare viitor, de aceea politicienii ar face bine să nu-l ignore.

Dincolo de statistici, articolul include un „fapt divers” ilustrativ pentru mentalităţile care bântuie mintea unor slujitori ai cultului. Autorul, aflat în vizită la Sankt Petersburg, vizitează o capelă cu o icoană foarte neobişnuită.

Icoană-ntr-un altar să-l pui…

„Înăuntru [în capelă] mă trezesc faţă în faţă cu un spectacol care mă lasă cu gura căscată – o icoană mare a lui Iosif Stalin. Nu poartă aureola de sfânt, dar îl binecuvântează o sfântă.

Ioana ilustrează o legendă în care, la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial, Stalin o vizitează în secret pe Sfânta Matriona din Moscova, o oarbă paralitică la care mulţi oameni au căutat îndrumare spirituală până la moartea ei în 1952. Legenda spune că ea l-a sfătuit pe dictatorul sovietic să nu fugă din Moscova dinaintea armatei germane invadatoare, ci să ţină piept asaltului.”

Stalin, bunul creştin

Bon! Până aici, legenda ca legenda. Ce avem noi cu imaginaţia aprinsă a credincioşilor sovietici care vor să facă din Tătucul un soi de „pelerin rus” la uşa Sfintei Matriona? Halucinantul de-abia acum urmează.

„Preotul capelei, Eustafie Zakov, e un naţionalist înflăcărat, admirat de enoriaşi pentru predicile fascinante. Într-un interviu acordat ziarului de dreapta Zavtra, a apărat cauza icoanei, explicând că Rusia are o lungă tradiţie cu sfinţi care îi binecuvântează pe războinici înainte de luptă.

„Dar Stalin era ateu” s-a mirat reporterul.

„De unde ştiţi?” – a ripostat părintele Eustafie. Doi patriarhi din perioada războiului au declarat că Stalin era credincios „şi mai degrabă îi cred pe ei, decât pe toţi aceşti liberali şi democraţi”.

P.S. Cineva pomenea mai deunăzi pe blog despre „creştinismul anonim” al lui Ceauşescu (dezvăluit acum de poeţii săi de curte, ei înşişi pilduitoare figuri creştine).

Foto (preluată de pe site-ul NG): Putin (un alt războinic în tradiţia Sfintei Rusii) care cu o sărutare vrea probabil să cumpere binecuvântarea de dincolo de mormânt a patriarhului Alexei II.