Recent am vorbit la Speranța TV despre Saul și despre episodul din 1 Sam. 28.
Aș fi curios să știu cum votează cititorii blogului meu la următoarea întrebare.
31 ianuarie 2014
Recent am vorbit la Speranța TV despre Saul și despre episodul din 1 Sam. 28.
Aș fi curios să știu cum votează cititorii blogului meu la următoarea întrebare.
31 ianuarie 2014 at 10:09 pm
Varinata a treia de răspuns e respinsă puternic de vs 12-13.
31 ianuarie 2014 at 10:35 pm
Nu m-aș grăbi…versetul 14 pe mine mă lasă să interpretez, că Saul a dedus că e Samuel…
1 februarie 2014 at 9:14 am
Silviu..atunci te rog să-mi tălmăcești reacția femeii din vs 12a: „Când a văzut femeia pe Samuel, a scos un ţipăt mare”…si cum ajunge femeia să-l identifice pe interlocutorul ei „Tu eşti Saul!”…
1 februarie 2014 at 11:36 am
când analizez un text, îl analizez întotdeauna în lumina întregii Scripturi. Învățăturile Scripturii nu mă lasă pe mine să accept decât varianta numărul 3!
1 februarie 2014 at 12:52 pm
Dacă insistați, poate vă lasă și alte variante! Cum ar fi: Dumnezeu poate întrerupe o ședință de spiritism. În locul demonului care se prezintă de obicei apare – surprise, surprise! – însuși Samuel. 😉
1 februarie 2014 at 8:13 pm
Poți argumenta?
1 februarie 2014 at 8:14 pm
Și încă n-am primit tălmăcirea 😦
31 ianuarie 2014 at 10:39 pm
oare? chiar asa puternic?
pana la urma vorbera o vrajitoare, care nu cred ca il lua prea mult pe Dumenzeu in calcul…
dumnezeiasca in sensul antic poate avea si insemnatate de zeitate..iar in spatele zeitatilor pot sta demonii!
31 ianuarie 2014 at 10:32 pm
Comentariul patristic al Bisericii una e acesta: duhul care s-a prezentat a fost un demon, care s-a dat drept duhul lui Samuel.
1 februarie 2014 at 10:00 am
Iustin Martirul, Origen, Diodor din Tars și Augustin nu fac parte din tradiția Bisericii? Că din Origen se citează în „Mărturisirea de credință ortodoxă” a patriarhiei române.
În orice caz, din următorul articol reiese că tradiția patristică nu e nici pe de parte uniformă, cum sugerați dvs.
K.A.D. Smelik, ‘The Witch of Endor: 1 Samuel 28 in Rabbinic and Christian Exegesis till 800 A.D.’, Vigiliae Christianae 33 (1979), pp. 160–79.
2 februarie 2014 at 9:34 pm
Unde aș putea găsi articolul în format electronic?
2 februarie 2014 at 9:47 pm
De asemenea imi poti sune ceva despre cartea Lexiconul erorilor biblice. Editia a II-a, Walter-Jorg Langbein? Titlul „promite” multe.
1 februarie 2014 at 12:05 am
Chiar dacă nu place atât de mult evanghelicilor eu iau literal.
1 februarie 2014 at 1:16 am
Faptul că mai apoi s-a întâmplat exact cum a spus vrăjitoarea nu poate fi considerat un argument pentru varianta nr.2 în detrimentul la nr.3?
Apoi, dacă scriptura este „însuflată de Dumnezeu” cum am putea accepta să credem că această întâmplare este relatată dintr-un punct de vedere greșit sau bine zis fals (dacă luăm nr. 3 ca bună)? Nu este nici un indiciu în relatare care să susțină o perspectivă a autorului cărții conform nr.3.
1 februarie 2014 at 2:33 am
Ne puteti spune la ce emisiune ati fost invitat la Speranta? Poate o gasim la arhiva si o putem vedea si noi…
1 februarie 2014 at 9:55 am
A fost emisiunea „Timpul speranței”, marți, 28 ian, cu Tiberiu Nica moderator. Nu văd emisiunea în arhivă. Poate va apărea mai târziu.
27 februarie 2014 at 8:31 pm
http://www.sperantatv.ro/web/actualitatea-vietii-lui-saul-emanuel-contac-si-daniel-olariu-28-02-2014/
1 februarie 2014 at 11:09 am
In cazul lui AHAB D-ZEU a permis unui duh de minciuna in gura proorocilor lui, pentru a-si duce la indeplinire planul. Oare conlucrau? D-zeu avea de(vorba) cu SAULmetodele si le alege EL.
2 februarie 2014 at 5:18 pm
Manu, acuma nu ne mai fierbe și spune-ne și ce-ai zis tu la Radio Speranța! 🙂 Chiar mă interesează.
2 februarie 2014 at 9:13 pm
Am spus (la Speranța TV) că e rezonabil să credem așa: Dumnezeu a permis chemarea duhului lui Samuel din Șeol pentru a-i spune lui Saul că va muri a doua zi. Nu avem de-a face cu o invocare a unui mort realizată de femeie cu puterile ei/cu puteri demonice. Prin asta, cred că mă apropii de acea tradiție patristică potrivit căreia Dumnezeu a îngăduit ca duhul lui Samuel să vorbească efectiv. Știu că s-au purtat polemici interpatristice pe acest subiect.
2 februarie 2014 at 11:41 pm
Atunci cand interpretam un text biblic trebuie avut in vedere si intentia autorului. Ce stim sigur este ca autorul nu a fost de fata sa scrie ce aude repede si sa ne lase pe noi apoi sa ne dam cu presupusu cine a fost.
Cred ca felul in care autorul biblic prezinta intamplarea ne face sa credem ca la vremea scrierii textului biblic, s-ar fi votat varianta 2 ;).
2 februarie 2014 at 11:58 pm
De ce cred că e vorba de un demon:
1. Din v.6 Înțelegem că Dumnezeu dacă ar fi dorit să-i răspundă ar fi făcut-o prin: vise, Urim sau prooroci (moduri hotărâte de Dumnezeu spre călăuzire)
2. Mai mult decât atât Dumnezeu nu și-ar fi încălcat legea privitoare la cei ce chemau morții (Lev.20:27; deut. 18:9-14) ci dimpotrivă ar fi procedat cum am spus la punctul 1 folosindu-se de principiile sale de călăuzire… .
3. v.13 ne prezintă o ființă dumnezeiască ce se ridică din pământ ori ființele dumnezeiești vin de sus în jos
4. v.19 Avem de a face cu o minciună a lui Samuel: Saul nu v-a fi în sânul lui Avraam iar Ionatan,de exemplu, v-a fi.
5 februarie 2014 at 7:43 pm
In primul rand nu putem sti daca relatarea este autentica. Poate autorul(care nu este un trimis de razboi la fata locului), avand imaginea de ansamblu si cunoscand deznodamantul la momentul redactarii(Israel este invins de filisteni), introduce elementul vrajitoriei(practica interzisa de Iehova) ca o justificare a pierderii luptei. Cunoastem si din alte pasaje superstitia evreiasca conform careia atunci cand faceau ce este bine inaintea Domnului aveau succese, iar in caz contrar, Dumnezeu retragandu-si mana protectoare, lasandu-i pe mana dusmanilor.
17 aprilie 2014 at 9:45 pm
Va salut cu mult respect frate Emanuel. Imi dau seama ca timpul este pretios si sunteti busy. Obiectiunea pe care o vad necesara la varianta dvs ar fi: daca Dumnezeu a intrerupt sedinta de spiritism,aducandu-l pe adevaratul Samuel pt a-l instiinta pe Saul ca va fi omorat a 2-a zi ,de ce acest „Samuel” citeaza cuvintele lui Samuel,dar niciodata nu-l mustra pe imparat pt pacatul „chemarii mortilor”,pacat cu privire la care adevaratul Samuel il avertizase in 15:23 si care conform 1 Cron 10:13,14 a fost un pacat fatal pt Saul? Nu pot crede ca Dumnezeu care a inspirat pe scriitorul din 1Cronici10:14 l-a inspirat si pe elohimul din 1Sam 28
17 aprilie 2014 at 10:15 pm
Nu e nevoie să-l mai mustre, fiindcă judecata stă să cadă oricum. E ca și când ați întreba de ce un condamnat la moarte nu este muștruluit înainte să i se facă injecția letală. La o asemenea pedeapsă (capitală), cuvintele de mustrare devin irelevante. Mustrarea o dai cuiva care mai poate să învețe din greșeală. Nu e cazul lui Saul. Și apoi, simplul fapt că autorul ne spune că Saul îi vânase pe cei care chemau morții e suficient să ne facă să înțelegem cât de mult a decăzut regele evreu.
18 aprilie 2014 at 2:39 pm
Apreciez comparatia dvs cu condamnatul la moarte. Dar,nimeni nu poate sa-si construiasca o convingere biblica selectionand din Sfanta Scriptura niste texte si ignorandu-le pe celelalte pentru simplu fapt ca nu se potrivesc cu opiniile lui. O orientare corecta se face numai privind intreaga problematica in toata amploarea ei,in cadrul complet oferit de Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu. Iar acest cadru complet imi prezinta fapta lui Saul de a întreba pe o vrăjitoare un motiv pentru care el a fost lepădat de Dumnezeu și dat nimicirii: „Saul a murit, pentru că s-a făcut vinovat de fărădelege față de Domnul, al cărui cuvânt nu l-a păzit, și pentru că a întrebat și cerut sfatul celor ce cheamă morții. N-a întrebat pe Domnul; de aceea Domnul l-a omorât și împărăția a dat-o lui David, fiul lui Isai” (1 Cron 10: 13.14). Aici se spune lămurit că Saul a întrebat spiritul de ghicire, și nu pe Domnul. El nu a intrebat pe Domnul,nu a stat de vorbă cu Samuel, profetul lui Dumnezeu, ci, prin mijlocirea vrăjitoarei, a avut o convorbire cu Satana.
18 aprilie 2014 at 3:08 pm
„Cronicile” sunt un comentariu ulterior cărţilor „Samuel”. Uitați un pic ce scrie în Cronici și citiți Samuel în propriii termeni.
Dacă dvs. veniți să-mi furați mere din grădină și, înainte să fi apucat să rupeți vreun măr, v-am prins, nu voi spune oare că v-am prins „la furat”? Cam așa e și cu relatarea din Cronici. Saul a cerut sfatul celor ce cheamă morții și a primit răspuns de la Domnul. Și răspunsul a fost: pentru că te-am prins la furat, ești mazilit!
Nici în Samuel, nici în Cronici nu se spune că a stat de vorbă cu Satana! Asta spuneți dvs.! Textul biblic spune negru pe alb că e vorba de Samuel!
3 iulie 2014 at 3:30 pm
Expresia „Samuel a zis” este o tehnica obisnuita care implica „limbajul aparentei”. Nu trebuie interpretată ca însemnând că într-adevăr Samuel a fost cel care vorbea. Scriitorul descrie pur şi simplu întâmplările aşa cum au apărut ele din punctul de vedere al femeii, ceea ce este şi normal într-o naraţiune. Biblia mai vorbeşte despre soare că răsare şi apune, şi aşa facem şi noi. Nimeni nu este nici înşelat şi nici încurcat prin faptul că vorbim atât de simplu despre fenomene complexe. În realitate nu soarele răsare şi apune, ci mai degrabă pământul se mişcă. În versetul de faţă contextul şi comparaţia cu alte texte din Scriptură arată clar că o personificare a lui Samuel exprimă spusele atribuite aici profetului decedat.
17 aprilie 2024 at 9:18 am
Buna tuturor! Apropos de citat „exact” spusele lui Samuel: oare satan când l-a ispitut pe Iisus nu a citat exect cuvintele Domnului?